“Nu poţi să te resemnezi în faţa unei asemenea situaţii, pentru că, până la urmă, nu a fost doar o răfuială cu noi, ci o decapitare a unei regiuni politice”.
Senatorul PSD Vasile Dîncu, mazilit la sfârşitul săptămânii trecute împreună cu mai mulţi lideri ai organizaţiilor transilvane, propune un nou proiect politic regional, după “mineriada din partid”. Artizanii decapitării conducerilor filialelor transilvane ale PSD au fost Marian Oprişan (Vrancea), Nicuşor Constantinescu (Constanţa) şi Liviu Dragnea (Teleorman).
D-le senator, plecaţi din PSD?
Nu am luat o decizie în acest sens; este dependentă şi de o decizie comună pe care o să o luăm împreună cu colegii noştri de organizaţie. Va trebui să vedem ce răspuns dăm unei mici mineriade în PSD, în urma căreia, organizaţii din Transilvania au fost, în mod abuziv, dizolvate.
Deci există şi această posibilitate, de a părăsi PSD in corpore?
Nu cred că există, însă există mai multe scenarii pe care trebuie să le gândim. Ele sunt legate, în primul rând, de posibilitatea unei strategii interne de individualizare a organizaţiilor din Transilvania. Avem nevoie de o strategie diferită, de un alt program politic, pentru că avem o altfel de populaţie.
Faptul că nu am câştigat nicăieri în Transilvania şi Banat – cu excepţia unor mici întâmplări – şi nu acum, ci din 1990 încoace, arată că aici e o altă realitate. Acesta ar fi un lucru. în al doilea rând, vreau să văd până unde merg conformismul şi laşitatea, cât timp putem răbda noi, organizaţiile din Transilvania, această dominaţie haotică, pentru că, se pare, descentralizarea s-a oprit. Prin această hotărâre, dată de reţelele de clan, s-a amputat forţa politică a stângii.
Credeţi că se mai poate încerca ceva de genul acţiunii de reformă a “grupului de la Cluj” din 2005?
Nu cred că se mai poate. De fapt, toată procesiunea de la Constanţa a fost o răfuială cu “grupul de la Cluj”. A fost prevăzută chiar de cel care a condus campania. A spus că vom avea rezultate slabe şamd.
Vă referiţi la Miron Mitrea?
Da. Iar acum s-a încercat eliminarea sau decapitarea – simbolică, mai degrabă – a unei zone a Transilvaniei. Nu ştiu dacă scopul nu a fost ca organizaţiile să fie populate cu diverşi lideri politici mai proeminenţi. Oricum această hotărâre este nestatutară – este articolul 66 din Statutul PSD – şi mai mulţi lideri politici din Transilvania mi-au spus că vor să protesteze pentru că nu pot să accepte această hotărâre.
Ce formă poate lua acest protest?
Poate fi de la o formă instituţională, un apel la Comitetul nostru de litigii până la forme de încurajare a unui proiect politic.
Proiect chiar separat de PSD?
Nu ştiu, nu cred. Sunt puţini oameni capabili să protesteze în interiorul unei structuri, să-şi asume riscul protestului. De multe ori mă văd singur în această postură. Este greu de crezut ca acum, când se apropie o iluzorie guvernare, să avem gesturi extreme. Mă bazez, totuşi, pe demnitatea oamenilor, pentru că, de multe ori, Transilvania a fost folosită într-o manieră tranzacţionistă, a fost chiar o politică naţională falimentară faţă de Transilvania, târgurile cu UDMR au fost o povară, de multe ori imposibil de dus pentru noi aici, în Transilvania. în aceste alegeri noi susţineam, de fapt, un guvern care a blocat Autostrada Transilvania, proiectul nostru.
Deci aveam cu totul alte standarde pentru votul din Transilvania. Voturile lui Oprişan sau ale lui Nicuşor ori Semafor Constantinescu (aluzie la faptul că preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, a adormit în urmă cu un an câteva zeci de minute la volanul maşinii, la un semafor, iar apoi a plecat clătinându-se – n. red.) sunt plătite din banii noştri. Noi, ardelenii, plătim creşterea diferenţei dintre noi şi ei.
Puteţi contesta, spunea Cristian Diaconescu, până pe 11 iulie această hotărâre. O veţi face?
Vom vedea ce spun şi colegii mei. Am vorbit şi cu alte filiale din Transilvania care spun că vor contesta. Juriştii noştri spun că a fost absolut ilegală această procesiune de decapitare a Clujului.
Dacă veţi rămâne în PSD, veţi candida, din nou, pentru şefia PSD Cluj?
Este o hotărâre pe care vreau să o iau împreună cu colegii mei, pentru că ei m-au împins la această funcţie, eu nu mi-am dorit-o niciodată. în principiu, o să-i rog să mă elibereze de înţelegerea noastră, pentru că a fost o legătură de credinţă, un “gentleman agreement”.
Dacă veţi obţine această dezlegare, pe cine vedeţi în fruntea organizaţiei, cine ar putea candida?
Nu ştiu. Este o întrebare pe care mi-am pus-o şi am căutat răspuns înainte de a fi investit eu în această funcţie şi nu l-am găsit atunci, aşa că nici acum nu aş putea să vă spun.
Sunt unele informaţii cum că Ioan Rus ar dori să se retragă din politică. Ştiţi mai multe?
Nu am vorbit încă cu dl. Ioan Rus asupra proiectelor viitoare, însă, oricum, proiectele noastre sunt comune. Nu luăm hotărâri unul fără celălalt în ultimii zece ani.
Aţi primit ceva ofertă de la PD-L să mergeţi la ei?
Imaginea după care noi am avea oferte de la PD-L a fost o încercare de stigmat pe care să-l arunce asupra noastră cei din grupul Vrancea – Teleorman. Este absolut aberant. Noi nu suntem plimbători între partide. Faptul că ne respectă inclusiv adversarii în spaţiul politic ţine de ceea ce am reprezenta noi în sfera politică: poziţiile noastre şi credinţele noastre despre modernizarea politică. Deci, în acest moment, nu pot să vorbesc despre aşa ceva.
Dar aţi primit oferte?
Cred că adversarii ne respectă mai mult, iar un adversar care te respectă nu poate să îţi propună să îţi schimbi credinţa politică. Ar fi o mare jignire ca un adversar să îşi propună acest lucru. Mi se pare normal să propună colegii să plec din politică sau din partidul lor, mai ales acum când îi loveşte pe unii un soi de virus – guvernita - , se cred guvernanţi şi încearcă să îi elimine pe unii care ar fi posibil să atenteze la împărţirea plăcintei. Eu nu aş fi făcut niciodată echipă cu Oprişan ori Constantinescu.
Când mă gândesc că fiica şi fiul meu ar putea trăi într-o ţară în care Marian Oproşan ar viza postul de ministru de Interne, mă gândesc că sunt două soluţii, ambele disperate: sau emigrarea sau puşca şi cureaua lată. Dar sunt convins că există soluţii politice să nu se ajungă la aşa ceva.
După uninominalul pentru consiliile judeţene, câştigătorii încearcă să acapareze partidul?
A fost un sacrificiu pe care partidul l-a ales de la început. S-a spus la Biroul Permanent Naţional să sacrificăm Transilvania pentru a maximiza voturile în zonele unde putem. A fost un lucru asumat de la început. Sigur că s-a încercat şi o revanşă împotriva “grupului de la Cluj”, era şi o ocazie foarte bună, ca efect colateral împotriva ideii de reformă şi a unei anumite direcţii în care a luat-o partidul, spre europenizare, spre o zonă credibilă, fără dosare penale ori suspiciuni majore asupra unora.
Or, din punctul acesta de vedere – avem şi noi surse în politică – auzisem că se pregăteşte decapitarea organizaţiilor din Transilvania care au fost “vinovate” de ultimele două congrese ale PSD, în care Mircea Geoană a câştigat şi a impus o altă linie partidului pentru o perioadă. Acum a fost o revanşă a celor care erau consideraţi baroni locali şi care au câştigat votul de acum, care a fost o competiţie economică mai degrabă. în Transilvania, organizaţiile şi-au îndeplinit perfect ceea ce şi-au asumat în faţa conducerii. De exemplu, scorul nostru, la Cluj, după redistribuirea mandatelor, a fost de 21,3%, iar eu mi-am asumat în faţa conducerii 21%.
Dar probabil că mirosul puterii a dat startul unei lupte interne crâncene. Iar pe noi ne-au prins într-o postură care ne dezavantaja. Noi, de câţiva ani, în partid, avem ca standard compararea rezultatelor din Transilvania şi celelalte provincii prin criterii specifice: adică se scoate populaţia maghiară şi se reevaluează, prin ponderare, procentul scos de noi. Aşa s-a făcut şi după europene, mai ales că noi, după contribuţia netă la zestrea partidului, suntem egali, în Transilvania, cu Moldova. 20% în Transilvania înseamnă mai mult de 40% în Vrancea ori în Teleorman.
Şi aţi pus problema aceasta la Constanţa?
Da. Sigur că, văzând insistenţa lui Nicuşor Constantinescu, Oprişan ori Liviu Dragnea, care s-au trezit la prezidiu doar pentru că erau gazde, le-am spus aceste lucruri legate de evaluarea în Transilvania. Şi le-am mai spus că accept să se refere numai la Cluj şi să nu-i chinuie pe toţi ceilalţi din Transilvania cu astfel de hotărâri, pentru că ştiam, de la început, că noi suntem ţinta. A durat patru ore bătălia aceasta.
Era şi un alt curent în partid, să nu se tulbure apele. Din declaraţiile lui Geoană reieşea acest lucru.
Ion Iliescu credea mai mult în asta. Şi chiar a propus-o, însă nu a mai supus-o nimeni la vot.
Mai aveţi susţinători la vârf în PSD?
Eu nu am nevoie de susţinători. Când vorbeşti de reformă şi modernizarea ordinii existente, nu te poţi aştepta la susţinători decât de la cei egali. Aş fi putut să mă aştept la susţinători din partea ardelenilor sau şi a altor organizaţii din Moldova ori sud, care cred că partidul nu este numai o încrengătură de interese ori fugă în limbă după bugetul viitor, ci şi credinţa în progresul comunităţilor.
Dar ştiu care este destinul celor care se opun status-quo-ului. M-am aşteptat la mai mult curaj din partea celor care te sună să te felicite după şedinţe, ori în pauze, a colegilor care jură cu mâna pe inimă că sunt alături de tine, dar, în rest, sunt consensuali şi cred că acest consens creşte pe măsură ce se apropie mirosul guvernării.
Cine sunt aceştia? Daţi-ne nume.
In politică poţi să te comporţi şi corect şi ticălos, dar să respecţi anumite reguli. Nu este obligatoriu să fii curajos, după cum nu este obligatoriu să fii nici sincer şi nici să crezi în ceea ce spui. Acesta este o chestiune opţională, care vine din afara politicii, aşa încât nu vreau să fac nici un fel de procese de intenţie nimănui.
Dar cred că ardelenii ar trebui să se trezească după această decapitare colectivă. Nu poţi să te resemnezi în faţa unei asemenea situaţii, pentru că, până la urmă, nu a fost doar o răfuială cu noi, ci o decapitare a unei regiuni politice.
Titus CRĂCIUN, Vlad ALISTAR
mailto:tituscraciun@ziuadecj.ro,%20vladalistar@ziuadecj.ro
