Ultimele scandaluri legate de clanul Bercea Mondial şi promovarea lor pe
televiziuni deteriorează percepţia relaţiilor interetnice din România. Astfel,
indicatorii care măsoară percepţia despre discriminare s-au modificat drastic
faţă de anul trecut, iar acceptabilitatea romilor a scăzut în ultimele zile. Creşte
astfel nivelul de intoleranţă faţă de romi, dar și acceptarea unor proiecte de
discriminare pozitivă sau a politicilor de asistență socială. Sunt principalele concluzii ale
unui studiu realizat de Institutul Român de Evaluare şi Strategie – IRES
cu privire la raportarea românilor la minoritatea romilor, dar şi la delicvenţa
clanurilor infracţionale existente în România.
PERCEPŢII CU PRIVIRE LA FENOMENUL DE DISCRIMINARE
FAŢĂ DE ROMI
În
general, românii cred că discriminarea romilor în România are un nivel moderat.
Dacă 43% dintre participanţii la studiul IRES cred că romii sunt mult şi foarte
mult discriminaţi, 55% susţin că nivelul discriminării este unul mai
degrabă redus. Tendinţa cu privire la nivelul discriminării este în scădere
faţă de 2013, când IRES a efectuat un studiu cu privire la fenomenul
discriminării pentru Consiliul Naţional de Combatere a Discriminării (CNCD).
Respondenţii apreciază că discriminarea cu privire la romi
se manifestă mai pregnant în spitale (44%) şi locuri publice (43%), urmate de
şcoală (37%) sau locul de muncă (31%). În toate aceste domenii, compasiunea si interpretarea unei situații de
discriminare a scăzut față de studiul
realizat de IRES pentru CNCD în 2013, scădere generată de impactul mediatizării
scandalului Bercea Mondial. Acest scandal intens mediatizat deteriorează percepţia
privind discriminarea romilor, aproape jumătate dintre cei care considerau, în
2013, că romii sunt discriminaţi în Romania şi-au schimbat această părere, o
scădere drastică asociată cu creşterea intoleranţei faţă de această etnie.
PERCEPŢIA
ASUPRA CLANURILOR MAFIOTE SAU DE CRIMĂ ORGANIZATĂ ŞI IMPACTUL ACESTORA ASUPRA
POPULAŢIEI
În
contextul mediatizării frecvente a unor evenimente în centrul cărora se află
grupări de crimă organizată sau aşa-numitele clanuri mafiote, Institutul Român
de Evaluare şi Strategie – IRES a investigat raportarea românilor la aceste
grupări şi impactul acţiunii acestora asupra oamenilor.
Aproximativ
o cincime dintre români spun că în localitatea în care locuiesc există clanuri
mafiote/de crimă organizată (23%) sau grupări de romi cu afaceri ilegale sau
care terorizează populaţia (26%).
De existenţa clanurilor mafiote/de crimă
organizată în localitatea lor ştiu cu precădere: bărbaţii, tinerii între 18 şi 35 de ani, cei
cu studii superioare, respondenţii rezidenţi în mediul urban, din regiunea de
Sud a ţării.
Cu privire la existenţa grupărilor de romi cu
afaceri ilegale sau care terorizează populaţia, respondenţii bărbaţi, între 18
şi 35 de ani, cu studii superioare, din mediul urban şi din regiunea de Sud a
ţării sunt cei care susţin cu cea mai mare intensitate că în localităţile în
care locuiesc există astfel de grupări.
În aceiaşi parametri cantitativi se situează şi
evaluarea problemelor create de aceste grupări în comunitatea din care provin
respondenţii, 24% dintre cei chestionaţi spun că în localitatea lor au existat
probleme din cauza acţiunilor unei astfel de grupări. Problemele din localitate
provocate de astfel de grupări sunt sesizate în mai mare măsură de bărbaţi,
tineri între 19 şi 35 de ani, respondenţi cu studii superioare, din mediul
urban şi care locuiesc în regiunea de Sud a ţării.
Reacţia autorităţilor este
evaluată mai degrabă pozitiv în ceea ce privesc măsurile pe care acestea le-au
luat pentru rezolvarea problemelor create de astfel de grupări: 56% dintre
respondenţi spun că autorităţile iau măsuri în acest sens. Percepţia gradului
de implicare a autorităţilor este mai ridicată la femei, la respondenţi peste
35 de ani, cu studii elementare şi medii, din mediul rural şi cu rezidenţa în
Transilvania+Banat.
Însă eficienţa măsurilor devine problematică,
doar 38% dintre participanţii la studiu spun că autorităţile îşi fac treaba
pentru a soluţiona aceste probleme.
Favorabilitatea cu privire la reacţia autorităţilor în cazuri de acest
gen este mai ridicată în rândul respondenţilor bărbaţi, cu studii mediii, din
Transilvania+Banat şi din mediul urban.
Studiul arată că există o tendinţă de distanţare
socială a celor intervievaţi pe măsură ce ei sunt puşi în situaţia de a
recunoaşte interacţiunea directă cu aceste grupări. Doar 5% dintre cei
intervievaţi recunosc că au interacţionat cu astfel de grupări. Interacţiunea
este mai ridicată în rândul bărbaţilor, a tinerilor a celor cu studii
superioare, din mediul urban şi din localităţi din regiunea Moldovei.
Doar 1 din 10 respondenţi spun că au avut
personal de suferit din cauza acţiunilor unor astfel de grupări. În această
categorie, se regăsesc mai mult bărbaţii şi respondenţii cu rezidenţe în Sudul
ţării şi în Moldova.
SENTIMENTUL DE TEAMĂ ŞI INSECURITATE
În
acelaşi timp, sentimentul de frică provocat de existenţa acestor tipuri de
grupări este ridicat, 60% dintre români declară acest sentiment, adică 6 din
10 participanţi la studiu spun că se tem de astfel de grupări. Sentimentul de frică este mai acut în rândul
femeilor, în rândul respondenţilor cu studii medii şi elementare şi cu
rezidenţa în regiunea de Sud a ţării şi a Moldovei. Persoanele în vârstă sunt
cele mai afectate de acest sentiment în timp ce romanii cu studii superioare
gestionează cel mai bine acest sentiment de insecuritate. În Transilvania şi
Banat, percepţia insecurității generate de criminalitatea romilor este cu 10%
mai mică decât în celelalte regiuni.
Caracteristicile cercetării:
Volumul
eșantionului: 1.221 indivizi de
18 ani și peste
Tipul
eșantionului: multi-stratificat,
probabilist, reprezentativ la nivel național
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,9%
Metoda: CATI (Computer
Assisted Telephone Interviewing)
Perioada
anchetei: 26 iunie 2014
Beneficiar: DIGI24 HD
Raportul de cercetare integral poate fi consultat aici.