Welcome, investorule român!

Intr-una din zilele ale acestei campanii am avut surpriza să mă intâlnesc cu o realitate pe care o credeam dispărută in Romania. Asistam la o lansare a unui terminal nou al Aeroportului International din Cluj Napoca si după viteza cu care s-a lucrat si arhitectura modernă, credeam că totul a fost făcut de firme străine, de la proiectare și până la constructie. In conditiile in care toti politicienii- papagali repetă zilnic câti investitori straini au atras sau ce fac ei pentru a aduce alti investitori, am renuntat chiar să mai lansez o campanie cu sloganul pe care-l gandisem odată: Welcome, investitorule român. In orasul unde toată lumea se crede partener sau actionar la Nokia sau Emerson, unde unii se enervează ritualic de lucrurile bune făcute pentru comunitate de Arpad Paskany, doar pentru că nu il cheamă Jack sau Luciano, nu mai credeam să gasesc urmele performantei românesti. Realitatea mi-a făcut o surpriză plăcută: la intrare am strins mana unui om pe care l-am recunoscut apoi si pe scenă: Tiberiu Urdăreanu de la UTI Grup. M-am gândit că este vorba de ceva lucrări de securizare sau comunicatii, nu creadeam că firma romanească este chiar antreprenor, alături de un concern italian, si că a construit această clădire demnă de secolul XXI. A doua lovitură dată descurajarii mele că nimeni nu mai este interesat de investitorul roman, am primit-o când directorul aeroportului David Ciceo a anuntat că proiectarea terminalului a fost facuta de IPTANA Bucuresti. In plus, am aflat că au lucrat zeci de firme ardelene la diferite componente ale acestui proiect. Ii respect pe toti strainii care investesc in România, chiar dacă multi sunt interesati doar de nivelul de mizerie al salariilor, dar n-o să inteleg niciodată de ce nu suntem atât de snobi si de lipsiti de realism si nici macar liberalii, cunoscuti prin sloganul istoric Prin noi insine, nu mai promovăm interesele investitorului roman. Lui nimeni nu-i duce pe gratis utilitătile prin parcuri industriale si nici nu este scutit de taxe locale. Nu primeste teren pentru investitii si nici nu se modifică pentru el planuri de urbanism general. El nu a avut dreptul să liciteze la privatizarile de banci, petrol, gaz sau curent electric. Investitorului mic, desi creaza cele mai multe locuri de muncă, guvernul liberal i-a mărit impozitul de la 1,5% la 3% pe cifra de afaceri. Cu el nu se laudă primarii in campanie si nu-i vine prea multa lume dacă vrea sa taie o panglică. Pentru el nu intervin ambasadele ca să i se rezolve facilități si trebuie să dea spăgi la fiecare pas, daca are nevoie de avize sau autorizări. Investitorul roman este panicat si speriat la bursă și privit cu suspiciune de majoritate. In sondaje, 80% dintre romani cred incă faptul că românii care au reușit în afaceri au facut-o prin coruptie, relatii sau noroc. Nimeni nu se gândește la nopțile nedormite ale unui titular de credit care se uită in fiecare dimineata , cu spaimă, in Monitorul oficial să vadă dacă nu s-a mai bulversat ceva din legislatie. Garda financiară il verifică foarte des iar dacă supără guvernarea locală sau centrală, trebuie să-si facă un serviciu special pentru primit controalele care se suprapun luni de zile. In ultimii trei ani, aprope 40% din firmele romanesti au falimetat datorită exodului de muncitori spre UE si procesul este incă in desfăsurare. Are condiții înrobitoare pentru credite iar garantiile sunt absolut umilitoare, indiferent de proiectul de afaceri pe care-l are. Batjocorit zilnic de institutiile statului român, este călcat adesea in picioare de presa de mic tiraj, dar mare cautătoare de publicitate. Nu are agentii guvernamentale care sa-l ducă de mânuță, ca si pe investitorul străin, și nici cadru legislativ de protejare.
Citesc spre seară cateva zeci de articole despre inaugurarea facută in mijlocul campaniei, desi terminalul va fi functional doar după campanie. Inteleg foamea de campanie electorală a liberalilor dar tot nu inteleg de ce pe siteul Consiliului Judetean in prezentarea evenimentului nu se scrie nimic despre constructor si proiectant. In articole din presă se scrie despre orice, dar nimeni nu scrie despre UTI Grup si nici IPTANA Bucuresti. Citim despre VIP-uri, despre suprafețe, spații, companii care vor veni, proiecții privind traficul dar nimic despre românii care au construit si proiectat acest obiectiv modern. Dacă ar fi fost străini ar fi fost pe prima pagină a ziarelor.

România va fi fiica vitregă a propriei istorii dacă nu vom avea curajul discernământului si cautării de valori la noi acasă. Vom fi excelenti migratori cu gândul sau fapta, dar se va dărâma mereu orice construcție pe care o vom face. Welcome, investitorule român!

text publicat in www.qmagazine.ro