ROMANIA
POLITICĂ DUPĂ ALEGERILE PREZIDENȚIALE 2014
DIRECTIA ESTE BUNĂ, SPUN 55% DINTRE ROMÂNI
La
câteva zile de la organizarea celui de-al doilea tur al alegerilor
prezidențiale și de la anunțarea câștigătorului, proporția respondenților care
consideră că lucrurile în România merg într-o direcție bună este semnificativ
mai ridicată decât media înregistrată de-a lungul ultimului an. Înainte de
campanie electorală erau de această părere 24% dintre respondenți, în timp ce,
în acest moment, proporția celor care consideră că lucrurile merg în direcția
bună este de 55%. Această proporție este similară celei a respondenților care
declară că, atunci când se gândesc la viitor, sunt mai degrabă optimiști (53%).
Se observă că proporția optimiștilor nu crește semnificativ comparativ cu
perioada de dinaintea alegerilor, cu toate că percepția cum că lucrurile în
România merg în direcția bună este declarată de un număr semnificativ mai
ridicat al persoanelor intervievate.
Persoanele
de vârstă medie, între 35 și 64 de ani, tind să considere în proporție mai
ridicată cum că lucrurile în România merg într-o direcție bună, comparativ cu
persoanele mai tinere sau mai în vârstă. Tinerii sunt de părere că lucrurile
merg într-o direcție greșită în cea mai ridicată proporție – 52,4%, doar 40,6%
considerând că direcția este bună. Persoanele cu studii medii, de asemenea,
sunt cele mai pesimiste în aprecierea direcției în care merg lucrurile în țară,
iar cele cu studii elementare sunt cele mai optimiste. La fel, respondenții din
mediul rural și cei din Transilvania și Banat declară într-o proporție mai
ridicată că sunt de părere că lucrurile merg în direcția bună. Votanții lui
Klaus Iohannis sunt de părere că lucrurile merg în direcția bună în proporție
mai ridicată cu 25% decât cei ai lui Victor Ponta.
Respondenții
sub 50 de ani tind să fie mai optimiști în ceea ce privește viitorul, în timp
ce aceia trecuți de această vârstă tind să fie rezervați în proporție mai
ridicată. Proporția pesimiștilor este similară în rândul tuturor categoriilor
de vârstă. Cu cât sunt mai educați, cu atât respondenții tind să fie mai
rezervați atunci când se gândesc la viitor, cea mai ridicată proporție a
pesimiștilor, dar și a optimiștilor, regăsindu-se în rândul persoanelor cu
studii elementare. Moldovenii sunt pesimiști în proporție de 17,6%, în timp ce
ardelenii în proporție de 6,5%. Aceștia din urmă sunt cei mai optimiști dintre
români în acest moment. Votanții lui Klaus Iohannis sunt optimiști cu privire
la viitor în proporție mai ridicată cu 12% decât votanții lui Victor Ponta.
Principalul
efect al alegerilor prezidențiale este creșterea optimismului, dar mai ales a
indicatorului global privind direcția în care se îndreaptă țara. În general
acestă stare euforică resimțită la nivel societal se resoarbe în două trei
luni, după trecerea sărbătorilor.
IOHANNIS - 61% INCREDERE!
Increderea
în personalitățile politice și în instituții evoluează tot pe o curbă
ascendentă. Încrederea populației în
Klaus Iohannis cunoaște o creștere spectaculoasă din perioada de dinaintea
campaniei și până la anunțarea victoriei sale în turul al doilea al alegerilor
prezidențiale, de la 25% dintre intervievați care aveau multă sau foarte multă
încredere în el înainte de campania electorală la 61% dintre aceștia care dau
aceleași răspunsuri în urma organizării celui de-al doilea tur de scrutin.
Încrederea în Traian Băsescu nu pare a fi afectată de evenimentele recente,
menținându-se constantă în jurul nivelului de 23%. Se înregistrează o ușoară
creștere, însă. Încrederea în Victor Ponta, pe de altă parte, prezintă o
scădere în urma pierderii alegerilor, ajungând de la 33% la 27%.
Klaus
Iohannis se bucură de încredere în proporție mai ridicată din partea bărbaților,
a tinerilor și a persoanelor cu studii superioare. Regiunea țării unde are cel
mai ridicat scor de încredere, așa cum este de așteptat, este Transilvania
(foarte multă + multă încredere – 69,3%), iar cea unde se bucură de cel mai
scăzut scor este Sudul țării (foarte multă + multă încredere – 55,7%). De
asemenea, Klaus Iohannis se bucură de încrederea a 28,5% dintre votanții lui
Victor Ponta. Victor Ponta, pe de altă parte, se bucură de încrederea a doar
6,7% dintre votanții lui Klaus Iohannis.
ÎNCREDERE ÎN INSTITUȚIILE
STATULUI
Pe
fondul valului de emoție remarcat în rândul populației, caracteristic unei
perioade în care se întâmplă evenimente de o importanță socială ridicată, se
remarcă o ușoară creștere în unele dintre instituțiile fundamentale ale
statului, cu precădere, așa cum era de așteptat, în cazul Președinției –
creștere a încrederii de la 24% înainte de campanie la 56% post alegeri. Alte
creșteri semnificative se observă în cazul încrederii în Parlament, de la 16%
la 22%, precum și în cazul Băncii Naționale a României, de la 58% la 64%.
Bărbații
tind să crediteze instituția Președinției cu multă sau foarte multă încredere
în proporție mai ridicată decât femeile (61% vs. 51%). Persoanele de vârstă
medie, de asemenea, în timp ce nivelul cel mai scăzut de încredere în această
instituție se observă în rândul tinerilor sub 35 de ani. Cu cât sunt mai
educate, cu atât persoanele intervievate declară un nivel de încredere mai
ridicat în instituția Președinției. Dintre votanții lui Victor Ponta, doar
36,9% își declară încrederea în această instituție.
O AGENDĂ PENTRU
PREȘEDINTE
99%
dintre persoanele intervievate declară că au auzit de victoria lui Klaus
Iohannis în turul al doilea al alegerilor prezidențiale de duminica trecută.
Prima măsură pe care ar trebui să o ia Klaus Iohannis în calitate de Președinte
al României, în opinia celor mai multe dintre persoanele intervievate, face
referire la crearea locurilor de muncă – 15,2%. Următoarea măsură considerată
prioritară de o proporție semnificativă a intervievaților este combaterea
corupției – 13,9%.
Prima
țară pe care ar trebui să o viziteze noul Președinte al României după învestire
este Germania, în opinia a aproximativ 40% dintre persoanele intervievate. Alți
10% dintre intervievați consideră că prima țară vizitată ar trebui să fie
Statele Unite ale Americii, iar 7% menționează Republica Moldova.
Cei
mai mulți dintre respondenți sunt optimiști atunci când sunt întrebați dacă
sunt de părere că Iohannis va reuși să își pună în practică promisiunile
electorale, majoritatea tinzând să creadă că da. 29% dintre participanții la
studiu spun că acest lucru se va întâmpla cu siguranță, în timp ce 53% dintre
ei consideră că este mai degrabă probabil ca acest lucru să se întâmple. Doar
14% dintre respondenți înclină să fie de părere că acest lucru nu se va
întâmpla. O proporție similară a optimiștilor privind respectarea promisiunilor
de către Klaus Iohannis sunt de părere că România va beneficia de sprijinul
Germaniei datorită faptului că are un Președinte de etnie germană; 37% dintre
respondenți declară că sunt siguri că acest lucru se va întâmpla, în timp ce
43% consideră că acest lucru este probabil. Doar 16% dintre intervievați sunt
mai sceptici din acest punct de vedere.
CONTINUAREA
PROIECTELOR LUI TRAIAN BĂSESCU? MAJORITATEA SPUNE ”NU”!
Unul
din doi români este de părere că proiectele lui Traian Băsescu nu ar trebui
continuate de Klaus Iohannis; în același timp, 40% dintre participanții la
studiu sunt de părere că noul Președinte al României ar trebui să continue
aceste proiecte, iar 12% nu pot da un răspuns.
Continuarea
proiectelor lui Traian Băsescu este susținută în proporție mai ridicată de
către bărbați, tineri, persoane cu studii superioare, din mediul urban și de
către votanții lui Klaus Iohannis.
Dintre
cei care sunt de părere că proiectele lui Traian Băsescu ar trebui duse mai departe
de către Klaus Iohannis, cei mai mulți amintesc reforma justiției, precum și
combaterea corupției. Aceste două aspecte sunt urmate de proiectele legate de
îmbunătățirea sau menținerea relațiilor externe, precum și de reducerea
numărului de parlamentari și de îmbunătățirea infrastructurii. Cu toate
acestea, majoritatea persoanelor intervievate nu știu ce proiecte ale
Președintelui Traian Băsescu ar trebui continuate de Klaus Iohannis.
Majoritatea
respondenților intervievați în cadrul acestui studiu – 62% - nu susțin
schimbarea guvernului actual în favoarea instalării unui guvern PNL,
considerând că nu este bine ca un singur partid să dețină toată puterea. În
același timp, 32% dintre aceștia ar susține această idee, deoarece și-ar dori
schimbarea guvernului Ponta.
Susținerea
schimbării guvernului crește odată cu scăderea vârstei respondenților, de la
20,7% în cazul persoanelor de 65 de ani și peste la 43,9% în rândul celor între
18 și 35 de ani. Moldova este regiunea în care această idee are cei mai puțini
susținători – 24,6%, comparativ cu o medie de aproximativ 33% în celelalte
regiuni ale țării. De asemenea, votanții lui Klaus Iohannis sunt de părere că
ar trebui instalat un guvern PNL în proporție de 48,9%, comparativ cu votanții
lui Victor Ponta, care susțin același lucru în proporție de 6,4%.
INVINGĂTORUL
IA TOTUL (DESPRE O MICĂ INGRATITUDINE A
PUBLICULUI)
Sociologii au observat de
câteva decenii deja că, după alegeri, o parte dintre cei care au fost de partea
pierzătorului din alegeri se mută la învingător, iar declarațiile retroactive
privind prezența la vot demonstrează o exagerare. După ce Iohannis a câștigat detașat alegerile, a început să se dezvolte un entuziasm de masă, 10 % dintre votanții lui
Victor Ponta declară că au votat Klaus Iohannis, procentul învingătorului
ajungând la 66%. Nimic nou, știm de sute de ani că ”victoria are 1000 de
părinți, înfrângerea este orfană”. În
cadrul aceluiași mecanism de prezentare a sinelului în public și supunere la
dezirabilitatea socială românii declară că au fost la vot într-o proporție de
92%. In 2004, la turul al II lea la o
prezentă de 55% supra-raportarea din
declarații a fost de 77% iar in 2009, de la prezenta de 57% în țară, prezența
din declarații a ajuns la 85%. Fenomenul este european, cu o medie undeva în
jur de sub 10 %, la noi însă se afla în ultimele decenii undeva intre
20-30%.
RAPORTUL DE CERCETARE IL GĂSIȚI AICI:
http://www.ires.com.ro/articol/280/romania-politica-dup--alegerile-prezidențiale-2014
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu