PRIMUL SONDAJ DE OPINIE DUPĂ ALEGERI

ROMANIA POLITICĂ DUPĂ ALEGERILE PREZIDENȚIALE 2014

DIRECTIA ESTE BUNĂ, SPUN 55% DINTRE ROMÂNI

La câteva zile de la organizarea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale și de la anunțarea câștigătorului, proporția respondenților care consideră că lucrurile în România merg într-o direcție bună este semnificativ mai ridicată decât media înregistrată de-a lungul ultimului an. Înainte de campanie electorală erau de această părere 24% dintre respondenți, în timp ce, în acest moment, proporția celor care consideră că lucrurile merg în direcția bună este de 55%. Această proporție este similară celei a respondenților care declară că, atunci când se gândesc la viitor, sunt mai degrabă optimiști (53%). Se observă că proporția optimiștilor nu crește semnificativ comparativ cu perioada de dinaintea alegerilor, cu toate că percepția cum că lucrurile în România merg în direcția bună este declarată de un număr semnificativ mai ridicat al persoanelor intervievate.

Persoanele de vârstă medie, între 35 și 64 de ani, tind să considere în proporție mai ridicată cum că lucrurile în România merg într-o direcție bună, comparativ cu persoanele mai tinere sau mai în vârstă. Tinerii sunt de părere că lucrurile merg într-o direcție greșită în cea mai ridicată proporție – 52,4%, doar 40,6% considerând că direcția este bună. Persoanele cu studii medii, de asemenea, sunt cele mai pesimiste în aprecierea direcției în care merg lucrurile în țară, iar cele cu studii elementare sunt cele mai optimiste. La fel, respondenții din mediul rural și cei din Transilvania și Banat declară într-o proporție mai ridicată că sunt de părere că lucrurile merg în direcția bună. Votanții lui Klaus Iohannis sunt de părere că lucrurile merg în direcția bună în proporție mai ridicată cu 25% decât cei ai lui Victor Ponta.

Respondenții sub 50 de ani tind să fie mai optimiști în ceea ce privește viitorul, în timp ce aceia trecuți de această vârstă tind să fie rezervați în proporție mai ridicată. Proporția pesimiștilor este similară în rândul tuturor categoriilor de vârstă. Cu cât sunt mai educați, cu atât respondenții tind să fie mai rezervați atunci când se gândesc la viitor, cea mai ridicată proporție a pesimiștilor, dar și a optimiștilor, regăsindu-se în rândul persoanelor cu studii elementare. Moldovenii sunt pesimiști în proporție de 17,6%, în timp ce ardelenii în proporție de 6,5%. Aceștia din urmă sunt cei mai optimiști dintre români în acest moment. Votanții lui Klaus Iohannis sunt optimiști cu privire la viitor în proporție mai ridicată cu 12% decât votanții lui Victor Ponta.

Principalul efect al alegerilor prezidențiale este creșterea optimismului, dar mai ales a indicatorului global privind direcția în care se îndreaptă țara. În general acestă stare euforică resimțită la nivel societal se resoarbe în două trei luni, după trecerea sărbătorilor.

IOHANNIS  - 61% INCREDERE!

Increderea în personalitățile politice și în instituții evoluează tot pe o curbă ascendentă.  Încrederea populației în Klaus Iohannis cunoaște o creștere spectaculoasă din perioada de dinaintea campaniei și până la anunțarea victoriei sale în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, de la 25% dintre intervievați care aveau multă sau foarte multă încredere în el înainte de campania electorală la 61% dintre aceștia care dau aceleași răspunsuri în urma organizării celui de-al doilea tur de scrutin. Încrederea în Traian Băsescu nu pare a fi afectată de evenimentele recente, menținându-se constantă în jurul nivelului de 23%. Se înregistrează o ușoară creștere, însă. Încrederea în Victor Ponta, pe de altă parte, prezintă o scădere în urma pierderii alegerilor, ajungând de la 33% la 27%.

Klaus Iohannis se bucură de încredere în proporție mai ridicată din partea bărbaților, a tinerilor și a persoanelor cu studii superioare. Regiunea țării unde are cel mai ridicat scor de încredere, așa cum este de așteptat, este Transilvania (foarte multă + multă încredere – 69,3%), iar cea unde se bucură de cel mai scăzut scor este Sudul țării (foarte multă + multă încredere – 55,7%). De asemenea, Klaus Iohannis se bucură de încrederea a 28,5% dintre votanții lui Victor Ponta. Victor Ponta, pe de altă parte, se bucură de încrederea a doar 6,7% dintre votanții lui Klaus Iohannis.

ÎNCREDERE ÎN INSTITUȚIILE STATULUI

Pe fondul valului de emoție remarcat în rândul populației, caracteristic unei perioade în care se întâmplă evenimente de o importanță socială ridicată, se remarcă o ușoară creștere în unele dintre instituțiile fundamentale ale statului, cu precădere, așa cum era de așteptat, în cazul Președinției – creștere a încrederii de la 24% înainte de campanie la 56% post alegeri. Alte creșteri semnificative se observă în cazul încrederii în Parlament, de la 16% la 22%, precum și în cazul Băncii Naționale a României, de la 58% la 64%.

Bărbații tind să crediteze instituția Președinției cu multă sau foarte multă încredere în proporție mai ridicată decât femeile (61% vs. 51%). Persoanele de vârstă medie, de asemenea, în timp ce nivelul cel mai scăzut de încredere în această instituție se observă în rândul tinerilor sub 35 de ani. Cu cât sunt mai educate, cu atât persoanele intervievate declară un nivel de încredere mai ridicat în instituția Președinției. Dintre votanții lui Victor Ponta, doar 36,9% își declară încrederea în această instituție.

O AGENDĂ PENTRU PREȘEDINTE

             99% dintre persoanele intervievate declară că au auzit de victoria lui Klaus Iohannis în turul al doilea al alegerilor prezidențiale de duminica trecută. Prima măsură pe care ar trebui să o ia Klaus Iohannis în calitate de Președinte al României, în opinia celor mai multe dintre persoanele intervievate, face referire la crearea locurilor de muncă – 15,2%. Următoarea măsură considerată prioritară de o proporție semnificativă a intervievaților este combaterea corupției – 13,9%.

Prima țară pe care ar trebui să o viziteze noul Președinte al României după învestire este Germania, în opinia a aproximativ 40% dintre persoanele intervievate. Alți 10% dintre intervievați consideră că prima țară vizitată ar trebui să fie Statele Unite ale Americii, iar 7% menționează Republica Moldova.

Cei mai mulți dintre respondenți sunt optimiști atunci când sunt întrebați dacă sunt de părere că Iohannis va reuși să își pună în practică promisiunile electorale, majoritatea tinzând să creadă că da. 29% dintre participanții la studiu spun că acest lucru se va întâmpla cu siguranță, în timp ce 53% dintre ei consideră că este mai degrabă probabil ca acest lucru să se întâmple. Doar 14% dintre respondenți înclină să fie de părere că acest lucru nu se va întâmpla. O proporție similară a optimiștilor privind respectarea promisiunilor de către Klaus Iohannis sunt de părere că România va beneficia de sprijinul Germaniei datorită faptului că are un Președinte de etnie germană; 37% dintre respondenți declară că sunt siguri că acest lucru se va întâmpla, în timp ce 43% consideră că acest lucru este probabil. Doar 16% dintre intervievați sunt mai sceptici din acest punct de vedere.

CONTINUAREA PROIECTELOR LUI TRAIAN BĂSESCU? MAJORITATEA SPUNE ”NU”!

Unul din doi români este de părere că proiectele lui Traian Băsescu nu ar trebui continuate de Klaus Iohannis; în același timp, 40% dintre participanții la studiu sunt de părere că noul Președinte al României ar trebui să continue aceste proiecte, iar 12% nu pot da un răspuns.

            Continuarea proiectelor lui Traian Băsescu este susținută în proporție mai ridicată de către bărbați, tineri, persoane cu studii superioare, din mediul urban și de către votanții lui Klaus Iohannis.

Dintre cei care sunt de părere că proiectele lui Traian Băsescu ar trebui duse mai departe de către Klaus Iohannis, cei mai mulți amintesc reforma justiției, precum și combaterea corupției. Aceste două aspecte sunt urmate de proiectele legate de îmbunătățirea sau menținerea relațiilor externe, precum și de reducerea numărului de parlamentari și de îmbunătățirea infrastructurii. Cu toate acestea, majoritatea persoanelor intervievate nu știu ce proiecte ale Președintelui Traian Băsescu ar trebui continuate de Klaus Iohannis.              

SCHIMBAREA GUVERNULUI PONTA

Majoritatea respondenților intervievați în cadrul acestui studiu – 62% - nu susțin schimbarea guvernului actual în favoarea instalării unui guvern PNL, considerând că nu este bine ca un singur partid să dețină toată puterea. În același timp, 32% dintre aceștia ar susține această idee, deoarece și-ar dori schimbarea guvernului Ponta.

Susținerea schimbării guvernului crește odată cu scăderea vârstei respondenților, de la 20,7% în cazul persoanelor de 65 de ani și peste la 43,9% în rândul celor între 18 și 35 de ani. Moldova este regiunea în care această idee are cei mai puțini susținători – 24,6%, comparativ cu o medie de aproximativ 33% în celelalte regiuni ale țării. De asemenea, votanții lui Klaus Iohannis sunt de părere că ar trebui instalat un guvern PNL în proporție de 48,9%, comparativ cu votanții lui Victor Ponta, care susțin același lucru în proporție de 6,4%.

INVINGĂTORUL IA TOTUL (DESPRE O MICĂ INGRATITUDINE A PUBLICULUI)

Sociologii au observat de câteva decenii deja că, după alegeri, o parte dintre cei care au fost de partea pierzătorului din alegeri se mută la învingător, iar declarațiile retroactive privind prezența la vot demonstrează o exagerare.  După ce Iohannis a câștigat detașat alegerile, a început să se dezvolte un entuziasm de masă, 10 % dintre votanții lui Victor Ponta declară că au votat Klaus Iohannis, procentul învingătorului ajungând la 66%. Nimic nou, știm de sute de ani că ”victoria are 1000 de părinți, înfrângerea este orfană”.  În cadrul aceluiași mecanism de prezentare a sinelului în public și supunere la dezirabilitatea socială românii declară că au fost la vot într-o proporție de 92%.  In 2004, la turul al II lea la o prezentă de 55%  supra-raportarea din declarații a fost de 77% iar in 2009, de la prezenta de 57% în țară, prezența din declarații a ajuns la 85%. Fenomenul este european, cu o medie undeva în jur de sub  10 %, la noi însă  se afla în ultimele decenii undeva intre 20-30%.

RAPORTUL DE CERCETARE IL GĂSIȚI AICI:

http://www.ires.com.ro/articol/280/romania-politica-dup--alegerile-prezidențiale-2014