GENERAȚIA FACEBOOK ȘI CONVERGENȚA MEDIA AU DUS LA VICTORIA LUI KLAUS IOHANNIS

(STUDIU POST-ELECTORAL PRIVIND MOTIVAȚIILE ALEGĂTORILOR ÎN TURUL AL DOILEA AL ALEGERILOR PREZIDENȚIALE) 

Cercetările realizate de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie - IRES pentru a explica mecanismele sociale ale votului din turul al doilea al alegerilor prezidențiale au confirmat unele concluzii ale celor care au făcut observații empirice, dar nesistematice: convergența între Facebook, televiziune și telefonie mobilă a fost rețeta care a dus la marea mobilizare la vot în turul al doilea.

Elementul declanșator a fost modul de organizare de către Guvern a secțiilor din diaspora și reacția instituțională guvernamentală. Spațiul public devine prin rețele de socializare un spațiu emoțional. Noul spațiu emoțional înlocuiește spațiul public și asistăm, în consecință, la o dramatizare a experienței politice,  la o mondializare sentimentală prin psihologizare, mai ales a elementelor de conflict. Modul în care diaspora românească a comunicat cu țara între cele două tururi demonstrează foarte bine acestă teză descrisă de studiile contemporane de sociologia comunicării, ceea ce  a transformat mediul emoțional în comunități de indignare. Această mondializare sentimentală a fost vizibilă în cadrul primăverilor arabe, dar și în alte fenomene recente deoarece în societatea emoțiilor nu există granițe, dispar distanțele, chiar dacă emoțiile foarte intense sunt de scurtă durată.

Un lucru care explică posibilitatea creșterii rapide a unei emoții este fenomenul convergenței media (Mc Chesney, R. W., Corporate Media and the Threath to Democracy, New York, 1997), mediile se amplifică una pe alta, televiziunea poate deveni cutie de rezonanță pentru Facebook sau invers. Credem că pentru revolta de la urne dintre turul I și II al alegerilor prezidențiale, Facebook, fără televiziune și telefonie mobilă, ar fi avut o mult mai redusă contribuție la inflamarea afectivă contra candidatului Victor Ponta, responsabil pentru administrarea defectuoasă a alegerilor, lucru interpretat ca fiind o blocare a exercitării unui drept. Cele trei canale amintite formează astăzi o transmedia, generează o cultură hibridă de convergență, de fapt, o adevărată fabrică de contestare (jamming culture) ce poartă împotriva politicii clasice o adevărată guerilla semiotică.

Cercetările recente arată că solidaritatea electronică este rapidă, dar nu are efecte pe termen lung asupra politicii, lucru foarte evident dacă studiem primăverile arabe. Curentele emoționale, dacă nu sunt captate și articulate instituțional, se pierd foarte repede, iar marile angajamente din aceste mărețe vârfuri de emoție sunt repede uitate de către participanți. 

Media are un rol important aici deoarece, așa cum constata și Paulo Virilio, sentimentul de frică este amplificat de media, întrucât milioane de oameni pot trăi sincronic aceeași emoție. ”Bomba informatică” este mai puternică decât cea nucleară deoarece propagă emoție la scară globală și poate crea panică, o comunitate suferindă a emoției. Trecem astfel de la o democrație a opiniei la una a emoției, acest lucru poate că explică foarte bine valurile de intoleranță și violență atitudinală și verbală care a cuprins rețelele în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din România.

Entuziasmul popular crește direcția bună în care merge țara

54% dintre respondenți consideră că în România lucrurile se îndreaptă într-o direcție bună (proporție semnificativ mai ridicată decât în mod obișnuit) și doar 33% menționează că lucrurile se îndreaptă într-o direcție greșită. 12% nu răspund, iar 2% dintre intervievați nu știu să o aprecieze.

Dintre persoanele intervievate, 93% declară că au fost la vot în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, iar restul de 7% declară că nu s-au prezentat la urne. O supra-raportare deja obișnuită pentru România și foarte frecventa și în UE.

Un sfert dintre votanți s-au hotărât între tururi, dar 32% spun că au fost influențați direct de incidentele din diaspora

Cei mai mulți respondenți s-au hotărât cu cine vor vota în turul al doilea al alegerilor prezidențiale înainte de derularea campaniei pentru turul 1 al alegerilor (69%), 24% s-au hotărât cu privire la acest aspect în perioada dintre turul 1 și turul 2, iar 6% dintre respondenți s-au decis în timpul campaniei pentru turul 1. 2% dintre cei intervievați nu știu sau nu răspund la această întrebare.

65% dintre persoanele chestionate menționează că modul în care s-a desfășurat votul în turul 1 în diaspora nu le-a influențat decizia de a merge la vot, iar 32% declară că acesta le-a influențat decizia. 3% dintre respondenți nu știu sau nu răspund la această întrebare.

42% dintre respondenți menționează că au avut un membru al familiei în străinătate pe perioada votului, iar 58% spun că nu au avut.

Sfaturile rudelor sau ale prietenilor din diaspora au fost decisive. Televiziunile care au transmis protestele din străinătate au fost cel mai important catalizator

Mai mult de jumătate (53%) dintre cei 42% care au avut un membru al familiei în străinătate pe perioada votului au discutat cu aceștia despre vot, iar 47% dintre ei, nu au discutat acest aspect cu membrii familiei aflați în străinătate.

88% dintre cei chestionați declară că nu au fost sfătuiți să voteze cu un anume candidat, iar 12% declară că au fost sfătuiți în acest sens.

Dintre cei 12% care menționează că au fost sfătuiți să voteze cu un anume candidat, 28% precizează că au urmat sfatul în cauză, iar 72% declară că nu au urmat respectivul sfat.

Doar 6% dintre respondenți susțin că nu au văzut la televizor protestele românilor care nu au putut să voteze în câteva capitale europene, dar 94% dintre cei intervievați au văzut aceste proteste.

Posturile de televiziune pe care cei chestionați le-au urmărit între turul 1 și turul 2 al alegerilor prezidențiale sunt: Realitatea TV (25% dintre respondenți), Antena 3 și ProTV (câte 16%), B1 TV (8%), România TV (7%), Digi24 (6%), TVR 1 și Antena 1 (câte 5%), Kanal D (1%), alt post (2%), toate canalele (1%). 4% dintre respondenți menționează că nu au urmărit niciun canal de televiziune, iar 6% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Internetul – un mediu important de catalizare a protestului și de contagiune

54% dintre intervievați utilizează internetul, restul de 46% nu îl utilizează.

Dintre cei 54% respondenți care utilizează internetul, 46% au urmărit mesajele candidaților la președinție sau campania acestora, iar 54% nu le-au urmărit pe acestea pe internet.

Dintre cei 54% intervievați care utilizează internetul, 42% nu au un cont pe o rețea de socializare, iar 58% - au un cont pe o astfel de rețea.

Cel mai frecvent menționate rețele de socializare ale persoanelor intervievate (58% din cei care au astfel de conturi, dintre cei 54% care declară că folosesc internetul) sunt: Facebook (93%, prima mențiune, 1% a doua mențiune), Twitter (1% prima mențiune, 5% a doua mențiune), Yahoo (2% prima mențiune, 3% a doua mențiune), Google Plus și Skype (câte 1% prima mențiune, 1% a doua mențiune). Alte rețele de socializare amintite (a doua mențiune au fost): Hi5, Instagram, WhatsApp și LinkedIn.

Dintre cei 54% care declară că folosesc internetul, 58% menționează că au urmărit campania electorală dinaintea scrutinelor, iar 42% spun că nu au urmărit-o.

70% dintre cei care utilizează internetul consideră că internetul și rețelele de socializare au influențat participarea la vot, 24% consideră că nu au influențat, iar 6% nu știu dacă acestea au avut vreo influență asupra participării la vot.

Doar 13% dintre respondenții care au declarat că folosesc internetul au trimis sau redirecționat mesaje electorale sau de campanie pe internet, iar 87% susțin că nu au făcut acest lucru.

De asemenea, 24% dintre cei 54% care utilizează internetul au dat „like” unor pagini sau mesaje ale candidaților la alegerile prezidențiale, iar restul de 76% nu au realizat această acțiune.

”Motivele” prezenței masive de la vot în turul a lI lea. Peste 1 milion de voturi negative (vot împotriva)

Cei mai mulți dintre respondenții care au mers la vot, au făcut acest lucru pentru a vota un anumit candidat (66%), 11% au mers pentru a vota împotriva unui candidat, 6% ca să voteze pentru binele țării sau binele personal, 4% pentru a vota în favoarea schimbării, iar 3% datorită simțului civic, pentru a-și exercita un drept cetățenesc. 6% dintre cei chestionați nu știu sau nu răspund la această întrebare.

6 din 10 intervievați au mers la vot însoțiți, iar 4 din 10 – au mers la vot singuri.

Dintre cei 60% care declară că au fost însoțiți la vot, 55% menționează că au fost însoțiți de soț sau soție, 25% - de familie, 6% - de copii, alți 6% - de prieteni, 2% - de părinți, 2% - de vecini și 1% de frați sau surori.

Emoțiile pozitive și negative ale victoriei

Sentimentele pe care le-au avut respondenții la aflarea veștii că președintele ales este Klaus Iohannis au fost de: bucurie (55%), tristețe (14%), dezamăgire (2%), speranță (1%), mâine/frustrare (0.7%), surprindere/uimire (0.5%), liniște (0.4%), respectiv ușurare (0.3%). 19% dintre respondenți declară că nu au avut nici un sentiment, iar 6% nu știu sau nu răspund întrebării.

67% dintre cei chestionați consideră că Iohannis a meritat să câștige, 18% - că nu a meritat, iar 15% nu știu sau nu răspund.

46% dintre respondenți consideră că declarațiile lui Traian Băsescu nu au contribuit la victoria lui Klaus Iohannis, 31% cred că acestea au contribuit la victoria președintelui ales, iar 22% dintre respondenți nu știu.

Peste 15% dintre votanții lui Ponta trec în tabăra învingătorului, când sunt chestionati despre turul I

68% dintre cei chestionați declară că au votat cu Klaus Iohannis, iar 32% declară că au votat cu Victor Ponta.

Dintre respondenții care declară că au votat în primul tur al alegerilor prezidențiale, 49.9% susțin că l-au votat pe Klaus Iohannis, 31.6% - pe Victor Ponta, 5.2% - pe Călin Popescu Tăriceanu, 4.4% - pe Monica Macovei, 2.8% - pe Elena Udrea, 2.3% - pe Corneliu Vadim Tudor, 0.8% - pe Teodor Meleșcanu, 0.4% - pe Dan Diaconescu, 0.3% - pe William Brînză și 0.1% - pe Zsolt Szilagyi.

Partidele pentru care respondenții declară că au o simpatie sunt: PSD (9%), PNL (5%), ACL (2%), PDL (2%), UDMR (0.8%), PNȚCD (0.3%), USL (0.3%). 74% dintre respondenți menționează că nu au nicio simpatie pentru vreun partid politic.

Impactul campaniei electorale

Dintre activitățile electorale menționate, respondenții precizează că au întâlnit: afișarea semnelor sau afișelor electorale în zona în care ei locuiesc (79%), reclame electorale la TV sau radio (61%), vizitarea la domiciliu pentru prezentarea de informații despre candidatul pe care respectivii susținători îl sprijineau (11%). Câte 1% dintre respondenți menționează că le-au fost (lor sau unui membru al familiei) oferite bani, alimente sau bunuri mai scumpe cu scopul de a fi determinați să voteze pentru candidatul pe care susținătorii îl sprijineau, respectiv că au fost amenințați (ei sau un membru al familiei) cu scopul de a fi determinați să voteze pentru candidatul pe care susținătorii în cauză îl sprijineau.

Votul din diaspora și reacția neadecvată a Guvernului – explicația pentru victoria lui Klaus Iohannis

Respondenții din Transilvania și Banat declară că modul în care s-a desfășurat votul în ultimul tur din diaspora a avut o influență asupra deciziei lor de vot în proporție mai ridicată decât respondenții din Moldova sau din Sudul țării.

Votanții lui Klaus Iohannis, de asemenea, declară în proporție aproape dublă (40,4%) comparativ cu votanții lui Victor Ponta (22,6%) cum că desfășurarea votului din diaspora a avut o influență asupra propriei decizii de vot.

Femeile declară în proporție mai ridicată decât bărbații cum că au discutat despre vot cu o persoană din familie care să fie plecată în străinătate în perioada organizării celui de-al doilea tur de scrutin; de asemenea, respondenții de 50 de ani și peste spun acest lucru în proporție mai ridicată decât cei sub 50 de ani. Mai mult, cu cât sunt mai educați, cu atât respondenții care au avut pe cineva din familie în străinătate pe perioada votului declară că au abordat acest subiect în discuțiile pe care le-au avut cu acele persoane. Participanții la studiu din Transilvania și Banat declară că au discutat aceste lucruri cu persoanele din familie plecate în străinătate în proporție mai ridicată decât rezidenții din alte regiuni ale României.

Bunicii au ascultat de nepoți și fii

Respondenții sub 35 de ani declară în proporție semnificativ mai ridicată decât cei trecuți de această vârstă cum că au primit pe timpul alegerilor un sfat de a vota cu un anumit candidat. De asemenea, cu cât sunt mai educați, cu atât respondenții declară în proporție mai ridicată că au primit asemenea sfaturi. Rezidenții din Transilvania și Banat, comparativ cu cei din Moldova sau cu cei din Sudul țării, de asemenea, declară că au primit sfaturi privind opțiunea lor de vot pe perioada alegerilor pentru funcția de Președinte al României.

Dintre cei care au primit un asemenea sfat, respondenții cu vârsta de 65 de ani și peste au tins să îl urmeze în proporție semnificativ mai ridicată decât în rândul celorlalte categorii de vârste, conform propriilor declarații (55,6%). Persoanele între 35 și 64 de ani au făcut acest lucru în măsură mai redusă comparativ cu cele sub sau peste acest interval de vârste.

Respondenții cu studii superioare care au primit un sfat privind opțiunea lor de vot au ales să țină cont de acesta în proporție foarte redusă – 2%, comparativ cu persoanele cu studii elementare sau medii, care au făcut acest lucru în proporție de 60%, respectiv 33%.

Respondenții care au rezidența în mediul rural, de asemenea, au tins să țină cont de aceste sfaturi în proporție mai ridicată decât aceia cu rezidența în mediul urban, la fel și cei din Transilvania și Banat, comparativ cu respondenții din Sudul țării sau cei din Moldova.

Votanții lui Iohannis mai internauți și mai determinați pentru vot negativ

Votanții lui Klaus Iohannis declară că au ținut cont de aceste îndemnuri în proporție dublă comparativ cu votanții lui Victor Ponta (31,9% vs. 14,8%).

Votanții lui Klaus Iohannis declară că folosesc internetul în proporție de 58,3%, în timp ce proporția votanților lui Victor Ponta care fac acest lucru este cu aproximativ 16% mai redusă. Mai mult, internauții care l-au votat pe Klaus Iohannis au urmărit mesajele de pe internet și campania candidaților din mediul online în proporție semnificativ mai ridicată comparativ cu proporția internauților care l-au votat pe Victor Ponta.

Proporția din rândul votanților lui Victor Ponta care declară că principala motivație pentru a-și exercita dreptul de vot în favoarea unui anumit candidat este mai ridicată decât a celor din rândul votanților lui Klaus Iohannis (71,6% vs. 66,1%), care declară, în același timp, în măsură mai ridicată cum că principala lor motivație a fost să voteze împotriva celuilalt candidat (16% vs. 5,2%).

Victoria – bucuria celor tineri și mai ales a ardelenilor și bănățenilor

Cu cât sunt mai tineri, cu atât respondenții declară în proporție mai ridicată că sentimentul avut la aflarea veștii victoriei lui Klaus Iohannis a fost unul de bucurie (60,9% în rândul categoriei 18-34 de ani, comparativ cu 44,9% în rândul categoriei 65+ ani). După cum este de așteptat, distribuirea respondenților care declară că au avut un sentiment de tristețe la aflarea acestei vești este inversă (9,3% în rândul categoriei 18-35 ani vs. 22,4% în rândul persoanelor de 65 de ani și peste. Respondenții cu studii medii sau superioare au avut un sentiment de bucurie atunci când au văzut că alegerile au fost câștigate de Klaus Iohannis în proporție mai ridicată decât cele cu studii elementare. Cel mai puțin s-au bucurat de victoria acestuia respondenții din Sudul țării (49,3%), iar cel mai mult, așa cum era de așteptat, respondenții din Transilvania și Banat (61,8%).

Respondenții de sex masculin consideră în proporție mai ridicată decât cei de sex feminin cum că Iohannis a meritat să câștige aceste alegeri prezidențiale.  Mai mult, cu cât persoanele intervievate sunt mai tinere, cu atât acestea declară acest lucru în proporție mai ridicată: 79,1% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 34 de ani, comparativ cu 55,1% dintre respondenții cu vârsta de 65 de ani și peste. Și în acest caz se observă o diferență în funcție de nivelul de educație al intervievaților, persoanele cu studii medii și cele cu studii superioare considerând că Iohannis a meritat victoria în proporție semnificativ mai ridicată decât cele cu studii elementare.

Metodologia studiului:

Volumul eșantionului: 1.271 indivizi de 18 ani și peste

Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național

Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,9%

Interviurile s-au desfășurat prin metoda CATI (interviuri telefonice)

Perioada anchetei: 18-24 noiembrie 2014

Mai multe detalii găsiți în raportul de cercetare.

MOTIVATIILE ALEGATORILOR IN TURUL AL DOILEA AL ALEGERILOR PREZIDENTIALE