Interviu Ziare.com
Sociologul Vasile Dancu a vorbit, intr-un interviu acordat Ziare.com, despre posibilitatea unei a treia suspendari a presedintelui Traian Basescu, despre posibilitatea ca Victor Ponta sa fie numit a doua oara premier si despre modul in care se desfasoara campania electorala pentru alegerile parlamentare din decembrie.
"Recent, un prieten politician m-a intrebat transant care ar fi cea mai favorabila conditie suspendarii lui Traian Basescu dupa alegeri. I-am spus ca ar trebui ca presedintele sa comita un act neconstitutional si ca USL sa adune cel putin 7,4 milioane de voturi la alegeri. Mai ales a doua conditie este destul de greu de indeplinit", a spus Dancu.
Fostul ministru al Informatiilor crede insa ca, in cazul in care se face suspendarea, ea va fi mult mai bine calculata, intrucat costul pentru Romania se va dovedi "prea mare".
Dancu e de parere ca Traian Basescu nu poate numi premier pe cine vrea si ca din PSD nu se va gasi nimeni sa accepte aceasta functie, in afara de Victor Ponta.
El a vorbit si despre campania electorala, despre care admite ca e una slaba, neprofesionista, din cauza nivelului scazut al candidatilor si a modului cum isi aleg oamenii, dar si a sistemului uninominal fals.
Citeste interviul acordat Ziare.com de sociologul Vasile Dancu:
Din exterior, pare ca asistam la o campanie electorala slaba, cu putina confruntare si cu teme mai degraba neconvingatoare, acolo unde exista. Din ce cauza se intampla asta?
Cauzele sunt complexe, dar campania este un examen pentru politica noastra. In campanie se vad proiectele, cultura politica, civilizatia, modul de selectie a elitelor. Practic, campania este o sarbatoare a politicii in lumea normala, un moment de varf in care se culeg roadele si se face decontul.
Campania electorala anemica si irelevanta vine din mai multe cauze.
In primul rand, in politica suferim de o lipsa crasa de organizare. Noi stim sa organizam doar mitinguri sau bai de multime. Candidatii nu-si fac din timp materialele de campanie si pentru ca partidele i-au tinut intr-o insecuritate totala. Pentru cateva colegii era aproape inceputa campania cand s-au aflat candidatii.
Cu acest mod de organizare este foarte greu ca un candidat sa-si planifice calendarul de campanie. Autoritarismul si centralizarea partidelor au amanat decizii, au dus la negocieri nesfarsite si la stari tensionale in organizatii, mai ales ca avem ca actori politici principali doua coalitii de partide.
In al doilea rand, campaniile electorale au nevoie de specialisti in comunicare, de organizatori, de oameni care sa produca programe politice si programe de dezvoltare locale sau regionale. Cine sa faca aceste programe? Secretarele de tip Barbie sau nevestele politicienilor, sau odraslele lor promovate pe posturi eligibile, cat mai caldute?
Atata timp cat capitalul politic al partidelor a devenit capitalul personal al unor lideri este previzibil sa se degradeze continuu politica. Ma socheaza iresponsabilitatea cu care liderii partidelor plaseaza pe liste secretare, amante sau baieti buni la toate. Uitati-va la nivelul absorbtiei fondurilor europene si o sa vedem exact nivelul de specializare si competenta la care se afla politica romaneasca.
Politica noastra doar simuleaza practici occidentale de campanie, dar este foarte jos in ceea ce priveste competentele si specializarea. Din pacate, foarte multi dintre politicieni cred ca politica este doar un razboi pentru cine controleaza resursele si o continua vanatoare de voturi. Cum spunea unul dintre invatatorii mei din copilarie, ei, de fapt, confunda marfa cu ambalajul.
Politica inseamna si specializare in administratie, inseamna si capacitate de a mobiliza pentru scopuri comune si moralitate implicata in actul de conducere si fair-play fata de adversarii politici.
Mai este lipsa de imaginatie politica. Partidele nu mai publica in campanii materiale de factura ideologica, nu au proiecte, nu au un discurs consistent. In lipsa unui mesaj cuprinzator de la centru, candidatii sunt obligati sa improvizeze fiecare in colegiul lui. Asta duce la fragmentarea comunicarii, la imposibilitatea de a trasa liniile si cadrele unei identitati colective care sa mobilizeze, sa aduca populatie la sprijinul proiectelor.
Un alt aspect tehnic este acest sistem de vot uninominal, unul aberant. Nu este uninominal de fapt, ci unul proportional, pe liste. De fapt, candidatii unui partid se concureaza intre ei. Cei care nu reusesc sa obtina peste 50% se lupta cu colegii lor si asta inseamna lipsa de unitate, lipsa de solidaritate si colaborare. Partidul i-a sabotat pe unii si ii ajuta pe altii. Mai repede unii negociaza cu adversarii, decat sa construiasca un front de solidaritate.
In fine, sa nu o mai lungim: partidele nu prea au multe de spus daca nu pot folosi injuraturi. Este destul de complicat sa mai promiti ceva in aceasta neincredere generalizata si mai este un lucru: in campania trecuta s-a promis cu o nonsalanta totul. Acum nimeni nu mai vrea sa-si faca bilantul, ar fi un dezastru. Astfel ca se amana cat se poate intrarea in confruntare cu publicul sau cu adversarii.
Sa-i supunem pe politicieni la o proba care ar fi interesanta: cate minute poate vorbi un politician fara sa se refere la adversar, fara sa-si injure sau critice competitorul. Cat timp se poate baza un politician doar pe sine si echipa sa, doar pe proiectul lui sau al partidului lui? Probabil ca foarte putin timp pot aloca politicienii daca vorbesc doar despre implicarea lor politica.
Sunt tot mai putini politicieni care ar mai putea sa schimbe ceva, dar deja sunt tot mai izolati, nu pot constitui o masa critica. Lipsa interactiunii intre politician si alegator, mai ales in afara campaniei electorale, duce la aparitia acestor discursuri deviante.
Sunt tot felul de oameni de proasta calitate, care nu inteleg care e misiunea lor in politica, nu stiu ce proiecte ar trebui sa aiba, nu exista o relatie veritabila intre deputat sau senator si colegiul in care a fost ales. De aceea, in campanie se zbat sa iasa in evidenta, fac gesturi spectaculoase, injura ca sa-i observe electoratul.
Traim o confuzie a valorilor, este o perioada de degradare a institutiilor si a practicilor culturale, nu mai avem o cenzura culturala, televizorul e singurul care ne educa. Suntem in momentul in care numai demolam, nu construim nimic.
Regret ca trebuie ca tocmai eu sa recunosc un lucru, sa dau glas unei presimtiri: peste putin timp o sa-i regretam pe unii politicieni din vechea generatie pe care i-am comparat cu standarde poate prea dure, cel putin pentru Romania.
La noi, campania arata cel mai bine esecul total al unei generatii politice. Greselile politice din ultimii ani isi spun acum cuvantul. Lipsa de responsabilitate in luarea unor decizii si aplicarea lor doar de dragul schimbarii au condus la aparitia unor personaje bizare si a unor practici de talcioc si balci in politica romaneasca. Asta se intampla datorita unui vot uninominal nefinalizat.
Nu exista niste criterii dupa care sunt alesi candidatii, conteaza doar cine are mai multi bani sa-si sustina campania electorala, nu exista selectie, nu exista criterii de moralitate. Aceste lucruri ucid politica si fac sa moara si Romania, incet, in somn. Intr-un somn al ratiunii, evident.
S-a speculat mult pe tema faptului ca Traian Basescu nu-l va numi premier pe Victor Ponta, chiar presedintele a spus asta in vara. Ar fi posibil asa ceva, exista vreo sansa ca o majoritate USL sa voteze alt premier in afara lui Ponta?
Discutia asta este ca si cea cu drobul de sare. Ne dam toti doctoratul in ce va face Traian Basescu dupa alegeri. In tot acest timp, nu sunt sigur ca presedintele insusi stie ce va face. Conjunctura creata dupa alegeri si mai ales rezultatul alegerilor vor decela solutia sau scenariul care va fi urmat. Va conta si atmosfera sociala din decembrie si dinamica din interiorul partidelor si aliantelor.
Falimentul Romaniei este tot mai accentuat si oricat de mult am fi obisnuiti cu saracia, eu cred ca in aceasta iarna vom avea probleme. Indiferent cine va fi desemnat prim ministru, eu nu cred ca va fi un premier triumfalist si ca va putea indeplini visele unora care se gandesc orgasmic ce vor face ei cu puterea in prima noapte.
Urmatorul Guvern va trebui sa fie puternic pentru a lua masuri grele in 2013 si pentru a rezista unui adevarat soc al crizei. Victor Ponta deja stie asta si nu cred ca trebuie acum sa sara toti in sprijinul lui simbolic, sa devina o miza excesiva si acest lucru sa decredibilizeze proiectul USL.
In ultimii ani am trait paradoxul ca o serie de personalitati nu au acceptat postul de premier. Eu asa cum il cunosc pe Victor nu cred este obsedat de numire, pur si simplu el este punctul cheie dintr-un proiect care daca va castiga il va duce in aceasta functie, nu va implora pe nimeni.
Ideea ca presedintele Basescu ar numi pe cine vrea el din USL este o ipoteza necredibila, fara nici un suport. Nici o personalitate veritabila din PSD nu ar accepta asa ceva. Ar trebui sa nu vorbeasca toata lumea de aceasta tema, sa asteptam sa vedem ce se va intampla la alegeri. Nu este absurda nici ipoteza ca o sa ajungem sa-l rugam pe Ponta sa accepte aceasta functie. De asta ce spuneti?
Dar, ca sa raspund mai direct, cred ca atunci cand presedintele a spus ca va pune un premier care sa corespunda interesului national, si-a contrazis declaratia prin care spusese odata ca in nici un caz nu-l va pune pe Ponta.
USL inca vehiculeaza posibilitatea suspendarii presedintelui Traian Basescu. Este ea realmente posibila, eventual in perioada de dupa alegeri, in cazul in care au majoritatea?
Unii s-au specializat in tema suspendarii si nu mai vorbesc despre nimic altceva. Vom vedea ce se va intampla. Suspendarea este una din posibilitati, dar nu cred ca este usor de transformat suspendarea in proiect politic legitim si legitimat intern si extern.
Demiterea presedintelui a esuat de doua ori si acest proiect politic nu va mai fi improvizat, cred eu. Ar fi absurd sa se intre in aceast proiect, de fapt o criza, criza care ar trebui sa fie un eveniment politic controlat, fara calcule, strategie si consultari externe. Altfel, daca face crize pe baze emotionale sau improvizand, se ajunge ca Romania sa plateasca un cost prea mare.
Recent, un prieten politician m-a intrebat transant care ar fi cea mai favorabila conditie suspendarii lui Traian Basescu dupa alegeri. I-am spus ca ar trebui ca presedintele sa comita un act neconstitutional si ca USL sa adune cel putin 7,4 milioane de voturi la alegeri. Mai ales a doua conditie este destul de greu de indeplinit.
Pe de alta parte, cred ca discutia despre suspendare il ajuta mai mult pe adversarul USL, pe cel vizat, adica pe Traian Basescu, care va argumenta ca este un act premeditat. Iar ca tema de santaj pentru Traian Basescu nu cred ca tine, presedintele este destul de indaratnic si mai degraba rodat in conflicte, decat doritor de pace eterna kantiana.
"Recent, un prieten politician m-a intrebat transant care ar fi cea mai favorabila conditie suspendarii lui Traian Basescu dupa alegeri. I-am spus ca ar trebui ca presedintele sa comita un act neconstitutional si ca USL sa adune cel putin 7,4 milioane de voturi la alegeri. Mai ales a doua conditie este destul de greu de indeplinit", a spus Dancu.
Fostul ministru al Informatiilor crede insa ca, in cazul in care se face suspendarea, ea va fi mult mai bine calculata, intrucat costul pentru Romania se va dovedi "prea mare".
Dancu e de parere ca Traian Basescu nu poate numi premier pe cine vrea si ca din PSD nu se va gasi nimeni sa accepte aceasta functie, in afara de Victor Ponta.
El a vorbit si despre campania electorala, despre care admite ca e una slaba, neprofesionista, din cauza nivelului scazut al candidatilor si a modului cum isi aleg oamenii, dar si a sistemului uninominal fals.
Citeste interviul acordat Ziare.com de sociologul Vasile Dancu:
Din exterior, pare ca asistam la o campanie electorala slaba, cu putina confruntare si cu teme mai degraba neconvingatoare, acolo unde exista. Din ce cauza se intampla asta?
Cauzele sunt complexe, dar campania este un examen pentru politica noastra. In campanie se vad proiectele, cultura politica, civilizatia, modul de selectie a elitelor. Practic, campania este o sarbatoare a politicii in lumea normala, un moment de varf in care se culeg roadele si se face decontul.
Campania electorala anemica si irelevanta vine din mai multe cauze.
In primul rand, in politica suferim de o lipsa crasa de organizare. Noi stim sa organizam doar mitinguri sau bai de multime. Candidatii nu-si fac din timp materialele de campanie si pentru ca partidele i-au tinut intr-o insecuritate totala. Pentru cateva colegii era aproape inceputa campania cand s-au aflat candidatii.
Cu acest mod de organizare este foarte greu ca un candidat sa-si planifice calendarul de campanie. Autoritarismul si centralizarea partidelor au amanat decizii, au dus la negocieri nesfarsite si la stari tensionale in organizatii, mai ales ca avem ca actori politici principali doua coalitii de partide.
In al doilea rand, campaniile electorale au nevoie de specialisti in comunicare, de organizatori, de oameni care sa produca programe politice si programe de dezvoltare locale sau regionale. Cine sa faca aceste programe? Secretarele de tip Barbie sau nevestele politicienilor, sau odraslele lor promovate pe posturi eligibile, cat mai caldute?
Atata timp cat capitalul politic al partidelor a devenit capitalul personal al unor lideri este previzibil sa se degradeze continuu politica. Ma socheaza iresponsabilitatea cu care liderii partidelor plaseaza pe liste secretare, amante sau baieti buni la toate. Uitati-va la nivelul absorbtiei fondurilor europene si o sa vedem exact nivelul de specializare si competenta la care se afla politica romaneasca.
Politica noastra doar simuleaza practici occidentale de campanie, dar este foarte jos in ceea ce priveste competentele si specializarea. Din pacate, foarte multi dintre politicieni cred ca politica este doar un razboi pentru cine controleaza resursele si o continua vanatoare de voturi. Cum spunea unul dintre invatatorii mei din copilarie, ei, de fapt, confunda marfa cu ambalajul.
Politica inseamna si specializare in administratie, inseamna si capacitate de a mobiliza pentru scopuri comune si moralitate implicata in actul de conducere si fair-play fata de adversarii politici.
Mai este lipsa de imaginatie politica. Partidele nu mai publica in campanii materiale de factura ideologica, nu au proiecte, nu au un discurs consistent. In lipsa unui mesaj cuprinzator de la centru, candidatii sunt obligati sa improvizeze fiecare in colegiul lui. Asta duce la fragmentarea comunicarii, la imposibilitatea de a trasa liniile si cadrele unei identitati colective care sa mobilizeze, sa aduca populatie la sprijinul proiectelor.
Un alt aspect tehnic este acest sistem de vot uninominal, unul aberant. Nu este uninominal de fapt, ci unul proportional, pe liste. De fapt, candidatii unui partid se concureaza intre ei. Cei care nu reusesc sa obtina peste 50% se lupta cu colegii lor si asta inseamna lipsa de unitate, lipsa de solidaritate si colaborare. Partidul i-a sabotat pe unii si ii ajuta pe altii. Mai repede unii negociaza cu adversarii, decat sa construiasca un front de solidaritate.
In fine, sa nu o mai lungim: partidele nu prea au multe de spus daca nu pot folosi injuraturi. Este destul de complicat sa mai promiti ceva in aceasta neincredere generalizata si mai este un lucru: in campania trecuta s-a promis cu o nonsalanta totul. Acum nimeni nu mai vrea sa-si faca bilantul, ar fi un dezastru. Astfel ca se amana cat se poate intrarea in confruntare cu publicul sau cu adversarii.
Sa-i supunem pe politicieni la o proba care ar fi interesanta: cate minute poate vorbi un politician fara sa se refere la adversar, fara sa-si injure sau critice competitorul. Cat timp se poate baza un politician doar pe sine si echipa sa, doar pe proiectul lui sau al partidului lui? Probabil ca foarte putin timp pot aloca politicienii daca vorbesc doar despre implicarea lor politica.
Sunt tot mai putini politicieni care ar mai putea sa schimbe ceva, dar deja sunt tot mai izolati, nu pot constitui o masa critica. Lipsa interactiunii intre politician si alegator, mai ales in afara campaniei electorale, duce la aparitia acestor discursuri deviante.
Sunt tot felul de oameni de proasta calitate, care nu inteleg care e misiunea lor in politica, nu stiu ce proiecte ar trebui sa aiba, nu exista o relatie veritabila intre deputat sau senator si colegiul in care a fost ales. De aceea, in campanie se zbat sa iasa in evidenta, fac gesturi spectaculoase, injura ca sa-i observe electoratul.
Traim o confuzie a valorilor, este o perioada de degradare a institutiilor si a practicilor culturale, nu mai avem o cenzura culturala, televizorul e singurul care ne educa. Suntem in momentul in care numai demolam, nu construim nimic.
Regret ca trebuie ca tocmai eu sa recunosc un lucru, sa dau glas unei presimtiri: peste putin timp o sa-i regretam pe unii politicieni din vechea generatie pe care i-am comparat cu standarde poate prea dure, cel putin pentru Romania.
La noi, campania arata cel mai bine esecul total al unei generatii politice. Greselile politice din ultimii ani isi spun acum cuvantul. Lipsa de responsabilitate in luarea unor decizii si aplicarea lor doar de dragul schimbarii au condus la aparitia unor personaje bizare si a unor practici de talcioc si balci in politica romaneasca. Asta se intampla datorita unui vot uninominal nefinalizat.
Nu exista niste criterii dupa care sunt alesi candidatii, conteaza doar cine are mai multi bani sa-si sustina campania electorala, nu exista selectie, nu exista criterii de moralitate. Aceste lucruri ucid politica si fac sa moara si Romania, incet, in somn. Intr-un somn al ratiunii, evident.
S-a speculat mult pe tema faptului ca Traian Basescu nu-l va numi premier pe Victor Ponta, chiar presedintele a spus asta in vara. Ar fi posibil asa ceva, exista vreo sansa ca o majoritate USL sa voteze alt premier in afara lui Ponta?
Discutia asta este ca si cea cu drobul de sare. Ne dam toti doctoratul in ce va face Traian Basescu dupa alegeri. In tot acest timp, nu sunt sigur ca presedintele insusi stie ce va face. Conjunctura creata dupa alegeri si mai ales rezultatul alegerilor vor decela solutia sau scenariul care va fi urmat. Va conta si atmosfera sociala din decembrie si dinamica din interiorul partidelor si aliantelor.
Falimentul Romaniei este tot mai accentuat si oricat de mult am fi obisnuiti cu saracia, eu cred ca in aceasta iarna vom avea probleme. Indiferent cine va fi desemnat prim ministru, eu nu cred ca va fi un premier triumfalist si ca va putea indeplini visele unora care se gandesc orgasmic ce vor face ei cu puterea in prima noapte.
Urmatorul Guvern va trebui sa fie puternic pentru a lua masuri grele in 2013 si pentru a rezista unui adevarat soc al crizei. Victor Ponta deja stie asta si nu cred ca trebuie acum sa sara toti in sprijinul lui simbolic, sa devina o miza excesiva si acest lucru sa decredibilizeze proiectul USL.
In ultimii ani am trait paradoxul ca o serie de personalitati nu au acceptat postul de premier. Eu asa cum il cunosc pe Victor nu cred este obsedat de numire, pur si simplu el este punctul cheie dintr-un proiect care daca va castiga il va duce in aceasta functie, nu va implora pe nimeni.
Ideea ca presedintele Basescu ar numi pe cine vrea el din USL este o ipoteza necredibila, fara nici un suport. Nici o personalitate veritabila din PSD nu ar accepta asa ceva. Ar trebui sa nu vorbeasca toata lumea de aceasta tema, sa asteptam sa vedem ce se va intampla la alegeri. Nu este absurda nici ipoteza ca o sa ajungem sa-l rugam pe Ponta sa accepte aceasta functie. De asta ce spuneti?
Dar, ca sa raspund mai direct, cred ca atunci cand presedintele a spus ca va pune un premier care sa corespunda interesului national, si-a contrazis declaratia prin care spusese odata ca in nici un caz nu-l va pune pe Ponta.
USL inca vehiculeaza posibilitatea suspendarii presedintelui Traian Basescu. Este ea realmente posibila, eventual in perioada de dupa alegeri, in cazul in care au majoritatea?
Unii s-au specializat in tema suspendarii si nu mai vorbesc despre nimic altceva. Vom vedea ce se va intampla. Suspendarea este una din posibilitati, dar nu cred ca este usor de transformat suspendarea in proiect politic legitim si legitimat intern si extern.
Demiterea presedintelui a esuat de doua ori si acest proiect politic nu va mai fi improvizat, cred eu. Ar fi absurd sa se intre in aceast proiect, de fapt o criza, criza care ar trebui sa fie un eveniment politic controlat, fara calcule, strategie si consultari externe. Altfel, daca face crize pe baze emotionale sau improvizand, se ajunge ca Romania sa plateasca un cost prea mare.
Recent, un prieten politician m-a intrebat transant care ar fi cea mai favorabila conditie suspendarii lui Traian Basescu dupa alegeri. I-am spus ca ar trebui ca presedintele sa comita un act neconstitutional si ca USL sa adune cel putin 7,4 milioane de voturi la alegeri. Mai ales a doua conditie este destul de greu de indeplinit.
Pe de alta parte, cred ca discutia despre suspendare il ajuta mai mult pe adversarul USL, pe cel vizat, adica pe Traian Basescu, care va argumenta ca este un act premeditat. Iar ca tema de santaj pentru Traian Basescu nu cred ca tine, presedintele este destul de indaratnic si mai degraba rodat in conflicte, decat doritor de pace eterna kantiana.
Domn Profesor am citit studiul despre competivitate al Forumului Economic International de la Geneva din care ati postat un fragment.Mi-ar placea sa fie publicate topurile si inmanate de catre cetatean politicienilor ca si replica la fluturasii de campanie.
RăspundețiȘtergereESENTIAL, pentru Romania si pentru poporul roman, este alegerea noastra, a fiecaruia intre "politica pentru Ciolan" si "politica pentru Patrie", iar nu votul dat pentru candidatii unui partid sau altul! As prefera sa castige oricare partid, dar sa FUNCTIONAM in cadrul "politicii pentru Patrie", decat sa castige USL si sa continuam sa FUNCTIONAM in aceeasi NEFASTA "politica pentru Ciolan", care a prabusit generalizat Romania in ultimii 22 de ani! Dar in conditiile in care niciun partid politic nu dovedeste RESPONSABILITATEA de a sustine fara rezerve "politica pentru Patrie", condamnandu-ne sa ramanem in cadrul "politicii pentru Ciolan", atunci voi alege, fara ezitare, Alianta Anti-basista USL, pentru a fi in acord cu vointa celor 7,4 mil. de romani care au votat DEMITEREA lui Basescu! Vezi blogspot "Dreptate pentru toti"!
RăspundețiȘtergereO situatie ipotetica si o intrebare simpla pentru dumneavoastra: Daca ar trebui sa alegeti intre doua comunitati in mijlocul carora trebuie sa traiti (o alta varianta nu ar fi posibila), comunitatea votantilor ARD si comunitatea votantilor USL, care ar fi alegerea dumneavoastra, carei comunitati ati prefera sa ii apartineti?
ȘtergereRizoaica apartine, decind tot infecteaza subsolul ziarelor si blogurilor, aceleasi comunitati: a partidului-stat. Iubirea acestui biped pentru tot ceea ce e rosu in cloaca politica dimboviteana e a doua lui piele. De ce-i cereti sa fie mai cinstit decit este? Sa v-o spuna mai clar decit a facut-o? E suficient sa va uitati la conducerea judetului Arges. Pendiuc, (cel prins de OLAF cu furtul din fonduri europene), si Nicolescu-cel ce face infarcturi de cite ori e chemat la DNA. Rizoaica e votantul lor, asemenea lor.
RăspundețiȘtergere