IRESCOP 2012 - II - Inactivism, lustratie, intoleranta si patriotism

Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES continuă prezentarea rezultatelor studiului IRESCOP 2012 prin prezentarea profilului electoratului românesc în ceea ce privește activismul/inactivismul, atitudinile față de lustrație, gradul de intoleranță și de patriostism manifestat.

  

În capitolul ”Inactivism, lustrație, intoleranță și patriotism” sunt prezentate profilurile votanților în funcție de:

§  Pasivitate și inactivitate:

o   implicarea în asociații sau organizații non-profit, sindicate, organizații politice este în România destul de scăzută

§  Capacitatea de a gira conflicte și proteste:

o   semnarea unei petiții sau participarea la demonstrații legale, marșuri, greve sau mitinguri, participarea românilor este scăzută, cu o tendință de creștere a implicării

§  Atitudinile față de rănile trecutului, colaboratorii securității și lustația:

o   din 2006, interesul românilor față de accesul la dosarele fostei Securități a crescut

o   Un procent important nu ar dori să voteze la Președinție o persoană un candidat care a colaborat cu fosta securitate

o   Crește procentul celor care consideră necesară o lege a lustrației menită să blocheze accesul la funcții publice pentru colaboratorii fostei securități. Alegătorii lui Mihai Răzvan Ungureanu susțin în cea mai mare măsură nevoia unei astfel de legi - 82,5%, urmați de cei care optează pentru Dan Diaconescu cu 74%

§  Toleranță și intoleranțe:

o   imaginea votantului tipic al PP-DD și Dan Diaconescu:  o persoană cu toleranță mai scăzută față de alte categorii de persoane (comunități etnice, sexuale, rasiale ori religioase), dar și față de anumite comportamente sau aspecte sociale (traiul în cuplu fără căsătorie, avortul, prostituția sau homosexualitatea). De asemenea, susținătorii lui Dan Diaconescu și ai PP-DD susțin obligativitatea serviciului militar și al predării orelor de religie în școli, mizând astfel pe implementarea sau susținerea unor măsuri de ordine socială și limitarea libertăților individuale;

o   simpatizanții ARD și ai lui Mihai Răzvan Ungureanu: sunt mai degrabă persoane tolerante, care susțin măsurile și atitudinile liberale sau neo-liberale, precum dreptul la deținerea unei arme de foc, legalitatea avortului, legalizarea prostituției sau interzicerea pedepsei cu moartea;

o   votanții USL și ai lui Crin Antonescu: tind să se situeze în zona mediană pentru majoritatea indicatorilor măsurați, situație datorată în cea mai mare măsură eterogenității acestui grup de susținători

§  Patriotism și politică:

o   9 din 10 români sunt mândri că sunt români

o   Votanții ARD pentru alegerile Parlamentare sunt în cea mai mare măsură în dezacord cu ideea că românii nu ar trebui să se amestece cu alte națiuni (57% sunt în dezacord total), în timp ce votanții PP-DD sunt susținători ai acestei idei în cea mai mare măsură (36% sunt în acord total)ani

§  Valori politice:

o   românii consideră ca țara are nevoie de un conducător puternic, capabil să facă ordine în România (87% în 2012, comparativ cu 85% în 2006). Proporția cea mai mare de susținători se regăsește în rândul celor care votează PP-DD (84%) și Dan Diaconescu (91%) sau USL (75%). Votanții ARD cred în cea mai mică măsură în această soluție (60% acord total și 15% dezacord total).

o   Susținătorii lui Dan Diaconescu și ai lui Traian Băsescu sunt în cea mai mare măsură de acord cu ideea că „Lucrurile ar merge mult mai bine dacă toată lumea ar asculta întotdeauna de ordinele autorităţilor” (62%, respectiv 53% sunt în acord total cu această afirmație), în timp ce simpatizanții lui Mihai Răzvan Ungureanu sunt în cea mai mică măsură de acord cu această (doar 29% sunt în acord total, iar 44% sunt dezacord total sau parțial). 71% dintre votanții lui Dan Diaconescu sunt în acord total și cu afirmația „Păstrarea ordinii publice este mai importantă decât respectarea libertăţii individuale”, în proporție semnificativ mai mare decât simpatizanții oricărei alte personalități politice

§  Președintele ideal:

o   românii își doresc un președinte ideal, care să însumeze o pleiadă de calități, un conglomerat de atribute care țin de parțial de imaginea „omului cumsecade” (bun român, familist, cu credință în Dumnezeu, care își recunoaște greșelile) și parțial de imaginea unui conducător care să impună respect și să aibă capacități de conducător (educat, bun organizator, cu experiență în politică, să lupte împotriva corupției)

o   simpatizanții lui Crin Antonescu tind să fie mai puțin pretențioși atunci când vine vorba de lupta împotriva corupției, credința în Dumnezeu sau de calitățile aferente unui bun organizator

o   Votanții lui Dan Diaconescu și ai PP-DD își doresc un Președinte puternic, impunător, capabil să impună ordinea și disciplina, însă nu consideră la fel de importante partidul de proveniență, religia, să nu fi fost colaborator al fostei Securități sau să fie un om bogat

Metodologia studiului

Aplicarea chestionarelor s-a realizat telefonic, în luna octombrie, în trei valuri, după cum urmează:

Primul val:

Volumul eșantionului: 1.417 indivizi de 18 ani și peste

Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național.

Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,7%

Perioada anchetei: 24 octombrie 2012

Al doilea val:

Volumul eșantionului: 1.430 indivizi de 18 ani și peste

Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național.

Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,7%

Perioada anchetei: 25 octombrie 2012

Al treilea val:

Volumul eșantionului: 1.422 indivizi de 18 ani și peste

Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național.

Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,7%

Perioada anchetei: 25 octombrie 2012

CE ESTE IRESCOP 2012 – PROFILURI ELECTORALE?

Acest studiu reprezintă o tentativă de raționalizare a vieții publice și a formării opțiunilor politice ale votanților. Poate reprezenta o premisă pentru dezbateri publice, pentru a îndrepta atenția în altă direcție decât în cea a polemicilor sterile sau a demagogiilor ieftine.

Prin segmentarea profilurilor alegătorilor români nu se creează doar o oglindă a audienței mesajelor politice, ci se calibrează un tablou privind așteptările populației, se măsoară impactul și adecvarea acestor mesaje.

Acest studiu trebuie interpretat drept un experiment, reprezentând un prim pas pentru deschiderea unei ere de transparență adâncită în comunicarea politică. Datele furnizate de acest studiu sunt puse la dispoziția actorilor din cadrul instituțiilor publice și din mass media, nu în ultimul rând pentru realizarea unei diferențieri între agenda publică și programele politice ale partidelor.

DE CE IRESCOP 2012 - PROFILURI ELECTORALE?

Prezentul studiu are drept suport de comparatie Barometrul Opiniei Publice – Profiluri electorale din octombrie 2006. La acea vreme, echipa care a proiectat BOP 2006 era alcătuită din  Ovidiu Voicu (manager de program), Mihaela Ştefănescu (asistentă program), Mircea Comşa, Dumitru Sandu, Andrei Gheorghiţă (experţi). Culegerea şi introducerea datelor a fost asigurată de The Gallup Organization România. Caietul de prezentare al acestui studiu poate fi vizionat accesând:

http://soros.ro/ro/fisier_acord_comunicate.php?document=866

Motivul pentru care Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES a ales reluarea structurii BOP este faptul că acesta din urmă s-a constituit ca un instrument de cercetare sistematic, bine realizat, care oferea date relevante și utile, dar care, din păcate, nu mai continuă în acest moment. Datorită diferențelor privind design-ul și metodologia cercetării, recomandăm interpretarea anumitor evoluții sau comparații cu precauție.

Pentru ilustrarea unor tendințe au fost utilizate și studii de opinie publică realizate de IRES în perioada 2009-2012, prin metoda CATI, utilizând eșantioane reprezentative la nivel național.

Aici puteţi descărca al doilea capitol al volumului profiluri electorale.