În capitolul ”Inactivism, lustrație, intoleranță și
patriotism” sunt prezentate profilurile votanților în funcție de:
§
Pasivitate și inactivitate:
o
implicarea
în asociații sau organizații non-profit, sindicate, organizații politice este
în România destul de scăzută
§ Capacitatea
de a gira conflicte și proteste:
o
semnarea unei petiții sau
participarea la demonstrații legale, marșuri, greve sau mitinguri, participarea
românilor este scăzută, cu o tendință de creștere a implicării
§ Atitudinile
față de rănile trecutului, colaboratorii securității și lustația:
o
din
2006, interesul românilor față de accesul
la dosarele fostei Securități a crescut
o
Un
procent important nu ar dori să voteze la Președinție o persoană un candidat
care a colaborat cu fosta securitate
o
Crește
procentul celor care consideră necesară o lege a lustrației menită să blocheze
accesul la funcții publice pentru colaboratorii fostei securități.
Alegătorii lui Mihai Răzvan
Ungureanu susțin în cea mai mare măsură nevoia unei astfel de legi - 82,5%,
urmați de cei care optează pentru Dan Diaconescu cu 74%
§ Toleranță
și intoleranțe:
o
imaginea votantului tipic al PP-DD
și Dan Diaconescu: o persoană cu toleranță mai scăzută față de
alte categorii de persoane (comunități etnice, sexuale, rasiale ori
religioase), dar și față de anumite comportamente sau aspecte sociale (traiul în
cuplu fără căsătorie, avortul, prostituția sau homosexualitatea). De asemenea,
susținătorii lui Dan Diaconescu și ai PP-DD susțin obligativitatea serviciului
militar și al predării orelor de religie în școli, mizând astfel pe
implementarea sau susținerea unor măsuri de ordine socială și limitarea
libertăților individuale;
o
simpatizanții ARD și ai lui Mihai
Răzvan Ungureanu:
sunt mai degrabă persoane tolerante, care susțin măsurile și atitudinile
liberale sau neo-liberale, precum dreptul la deținerea unei arme de foc,
legalitatea avortului, legalizarea prostituției sau interzicerea pedepsei cu
moartea;
o
votanții USL și ai lui Crin
Antonescu:
tind să se situeze în zona mediană pentru majoritatea indicatorilor măsurați,
situație datorată în cea mai mare măsură eterogenității acestui grup de
susținători
§ Patriotism
și politică:
o
9
din 10 români sunt mândri că sunt români
o
Votanții ARD pentru alegerile
Parlamentare
sunt în cea mai mare măsură în dezacord cu ideea că românii nu ar trebui să se
amestece cu alte națiuni (57% sunt în dezacord total), în timp ce votanții
PP-DD sunt susținători ai acestei idei în cea mai mare măsură (36% sunt în
acord total)ani
§ Valori
politice:
o
românii
consideră ca țara are nevoie de un conducător puternic, capabil să facă ordine
în România (87% în 2012, comparativ cu 85% în 2006). Proporția cea mai mare de
susținători se regăsește în rândul celor care votează PP-DD (84%) și Dan
Diaconescu (91%) sau USL (75%). Votanții ARD cred în cea mai mică măsură în
această soluție (60% acord total și 15% dezacord total).
o
Susținătorii lui Dan Diaconescu și
ai lui Traian Băsescu
sunt în cea mai mare măsură de acord cu ideea că „Lucrurile ar merge mult mai
bine dacă toată lumea ar asculta întotdeauna de ordinele autorităţilor” (62%,
respectiv 53% sunt în acord total cu această afirmație), în timp ce
simpatizanții lui Mihai Răzvan Ungureanu sunt în cea mai mică măsură de acord
cu această (doar 29% sunt în acord total, iar 44% sunt dezacord total sau
parțial). 71% dintre votanții lui Dan Diaconescu sunt în acord total și cu
afirmația „Păstrarea ordinii publice este mai importantă decât respectarea
libertăţii individuale”, în proporție semnificativ mai mare decât simpatizanții
oricărei alte personalități politice
§ Președintele
ideal:
o
românii
își doresc un președinte ideal, care să însumeze o pleiadă de calități, un
conglomerat de atribute care țin de parțial de imaginea „omului cumsecade” (bun
român, familist, cu credință în Dumnezeu, care își recunoaște greșelile) și
parțial de imaginea unui conducător care să impună respect și să aibă
capacități de conducător (educat, bun organizator, cu experiență în politică,
să lupte împotriva corupției)
o
simpatizanții lui Crin Antonescu tind să fie mai puțin pretențioși
atunci când vine vorba de lupta împotriva corupției, credința în Dumnezeu sau
de calitățile aferente unui bun organizator
o
Votanții lui Dan Diaconescu și ai
PP-DD își
doresc un Președinte puternic, impunător, capabil să impună ordinea și
disciplina, însă nu consideră la fel de importante partidul de proveniență,
religia, să nu fi fost colaborator al fostei Securități sau să fie un om bogat
Metodologia studiului
Aplicarea chestionarelor s-a realizat telefonic, în luna
octombrie, în trei valuri, după cum urmează:
Primul val:
Volumul eșantionului: 1.417 indivizi de 18 ani și peste
Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național.
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,7%
Perioada anchetei: 24 octombrie 2012
Al doilea val:
Volumul eșantionului: 1.430 indivizi de 18 ani și peste
Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național.
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,7%
Perioada anchetei: 25 octombrie 2012
Al treilea val:
Volumul eșantionului: 1.422 indivizi de 18 ani și peste
Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național.
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,7%
Perioada anchetei: 25 octombrie 2012
CE ESTE IRESCOP 2012 – PROFILURI ELECTORALE?
Acest studiu reprezintă o tentativă de raționalizare a vieții publice și a
formării opțiunilor politice ale votanților. Poate reprezenta o premisă pentru
dezbateri publice, pentru a îndrepta atenția în altă direcție decât în cea a
polemicilor sterile sau a demagogiilor ieftine.
Prin segmentarea profilurilor alegătorilor români nu se
creează doar o oglindă a audienței mesajelor politice, ci se calibrează un
tablou privind așteptările populației, se măsoară impactul și adecvarea acestor
mesaje.
Acest studiu trebuie interpretat drept un experiment,
reprezentând un prim pas pentru deschiderea unei ere de transparență adâncită
în comunicarea politică. Datele furnizate de acest studiu sunt puse la
dispoziția actorilor din cadrul instituțiilor publice și din mass media, nu în ultimul
rând pentru realizarea unei diferențieri între agenda publică și programele
politice ale partidelor.
DE CE IRESCOP 2012 - PROFILURI ELECTORALE?
Prezentul studiu are drept suport
de comparatie Barometrul Opiniei Publice – Profiluri electorale din octombrie
2006. La acea vreme, echipa care a proiectat BOP 2006 era alcătuită din Ovidiu Voicu (manager de program), Mihaela
Ştefănescu (asistentă program), Mircea Comşa, Dumitru Sandu, Andrei Gheorghiţă
(experţi). Culegerea şi introducerea datelor a fost asigurată de The Gallup Organization România. Caietul de
prezentare al acestui studiu poate fi vizionat accesând:
Motivul pentru care Institutul
Român pentru Evaluare și Strategie – IRES a ales reluarea structurii BOP este
faptul că acesta din urmă s-a constituit ca un instrument de cercetare
sistematic, bine realizat, care oferea date relevante și utile, dar care, din
păcate, nu mai continuă în acest moment. Datorită diferențelor privind
design-ul și metodologia cercetării, recomandăm interpretarea anumitor evoluții
sau comparații cu precauție.
Pentru
ilustrarea unor tendințe au fost utilizate și studii de opinie publică realizate
de IRES în perioada 2009-2012, prin metoda CATI, utilizând eșantioane
reprezentative la nivel național.
Buna ziua
RăspundețiȘtergereImi cer scuze ca va deranjez insa va scriu pentru a va propune sa facem un schimb de linkuri - 3 way link exchange - in sensul ca eu voi pune linkul dumneavoastra pe http://i-love-iasi.blogspot.com/ iar dumneavoastra imi adaugati un link catre http://iasi365.com cu titlul Iasi
Daca doriti sa facem schimbul doresc sa-mi spuneti titlul linkului dumneavoastra( adresa mea de mail este iacob_ctin@yahoo.com).
O zi buna va doresc