BILANT COMUNICATIONAL AL CAMPANIEI ELECTORALE

Pe durata campaniei electorale și după finalizarea acesteia, Institutul Român pentru Evaluare și Strategie - IRES a realizat mai multe cercetări cu privire la percepțiile publice cu privire la acțiunile de campanie, precum și impactul acesteia asupra deciziei de vot.

Astăzi vă prezentăm rezultatele a două dintre aceste studii legate de bilanțul comunicațional al campaniei electorale și de percepția cetățenilor asupra cadourilor electorale.

BILANTUL COMUNICAȚIONAL AL CAMPANIEI ELECTORALE arată că, la finalul campaniei, gradul de informare a românilor cu privire la alegerile parlamentare rămâne unul destul de scăzut, iar acțiunile de campanie ale partidelor și candidaților s-au dovedit a influența în mică măsură opțiunea finală de vot a alegătorilor.

CADOURILE ELECTORALE nu influențează decizia de vot, dar unii electori s-au obișnuit cu mita electorală și le lipsește.

 

Interes slab și informație puțină

35% dintre persoanele intervievate se declară foarte sau destul de interesate de politică, în timp ce 64% sunt mai degrabă puțin  sau deloc interesate. Bărbații, persoanele de peste 65 de ani, cele cu studii superioare, care locuiesc în mediul urban sau în Moldova tind să fie mai interesate de politică.

Atunci când vine vorba despre nivelul lor de informare despre politică, 50% se autoevaluează drept foarte sau destul de informate, în timp ce 49% se consideră mai degrabă puțin sau deloc informate. Și în acest caz, cele mai numeroase răspunsuri pozitive vin din partea bărbaților, persoanelor de peste 65 de ani, celor cu studii superioare sau care locuiesc în mediul urban (probabil drept o consecință directă a faptului că acestea sunt și mai interesate de acest subiect).

Pe parcursul acestei campanii electorale, 94% dintre repondenți au văzut afișe electorale, 74% au primit pliante sau broșuri ale candidaților, 53% au urmărit sondaje de opinie făcute publice de candidați sau de către partidele acestora; 52% au vizionat clipuri electorale ale candidaților, iar 51% au vizionat dezbateri electorale. 16% dintre aceștia au participat la întâlniri cu candidații, iar câte 13% au fost sunați de o persoană care le-a prezentat un candidat sau partidul acestuia, au participat la o întâlnire sau demonstrație electorală, au participat la evenimente organizate de candidați sau au urmărit campania electorală pe internet.

În general, bărbații,  persoanele în vârstă, cele cu studii superioare și rezidenții din Moldova declară în măsură mai ridicată cum că ar fi vizionat sau observat materiale de campanie electorală, precum  și emisiuni sau dezbateri pe această temă. De asemenea, bărbații, vârstnicii și locuitorii din mediul rural sau din Moldova declară în proporții mai ridicate cum că ar fi participat la întâlniri cu candidații sau la manifestații electorale.

 

Când vine vorba însă de urmărirea campaniei electorale pe internet, tinerii dau un răspuns afirmativ în proporție mai ridicată; la fel persoanele cu studii superioare, locuitorii din Transilvania, Banat și Moldova și bărbații.

 

Motivele declarate ale votului

Întrebați la ce se gândesc în primul rând atunci când votează un anumit candidat, 41% dintre respondenți spun că se gândesc la programul său, 25% se gândesc la partidul din care acesta face parte, 24% la imaginea sa, 4% la ceea ce ar fi bine pentru viitorul țării, iar 1% la activitatea anterioară. Persoanele mai în vârstă tind să țină cont de programul candidatului în măsura cea mai ridicată și mai puțin de imaginea sa, în timp ce tinerii țin cont de program în cea mai scăzută măsură dintre categoriile de vârstă și țin cont de partid în cea mai ridicată măsură (34%, comparativ cu 23% în rândul celorlalte categorii de vârstă).

Respondenții cu studii superioare sau medii, de asemenea, țin cont de programul candidatului în măsură mai ridicată decât cele cu fără studii sau cu studii elementare (diferența fiind, în medie, de 16%); persoanele mai puțin educate tind să țină cont de partid în măsură semnificativ mai ridicată decât celelalte și mai puțin de imaginea candidatului.

Respondenții din mediul urban țin cont de programul candidaților în proporție semnificativ mai ridicată decât cei din  mediul rural, iar când vine vorba despre partidul din care fac parte aceștia, mai interesați de acest aspect sunt respondenții din mediul rural.

Respondenții din Transilvania și Banat țin cont de programul candidatului în cea mai ridicată proporție, în timp ce respondenții din Sud și București țin cont de acest aspect în cea mai scăzută proporție. Pentru cei din urmă, partidul din care face parte candidatul este un factor mai important în luarea deciziei decât pentru locuitorii din alte regiuni ale țării.

 

Impactul minor al campaniei electorale

Întrebați dacă informaţiile pe care le-au aflat în campanie, de la televizor, radio, ziare, Internet, afișe/panouri sau diferite persoane, le-au modificat intenţia de a merge sau nu la vot, 59% spun că acestea nu le-au schimbat intenția inițială, în timp ce 19% spun că acestea i-au determina să meargă la vot, iar 9% că nu au aflat nimic nou în campanie, iar 8% nu au urmărit campania suficient pentru a fi influențați. Femeile declară în proporție semnificativ mai ridicată decât bărbații că informațiile aflate în campanie le-au determinat să meargă la vot, în timp ce bărbații declară în măsură mai mare că acestea nu le-au schimbat intenția inițială.

Vârstnicii, de asemenea, declară în proporție mai ridicată că informațiile din campanie i-au determinat să meargă la vot, în timp ce tinerii tind să considere în măsură mai ridicată că nu au aflat nimic nou în campanie, respectiv nu au urmărit-o în proporție mai ridicată.

Informațiile aflate din mass media sau afișajul electoral au schimbat intenția de vot pentru deputat sau senator a 15% dintre respondenți. Mai „vulnerabili” în acest sens au fost vârstnicii, femeile, persoanele fără studii sau cu studii elementare și cele din mediul rural.

Gândindu-se la activitățile electorale realizate de candidații și susținătorii lor în campania electorală de la alegerile locale din acest an din localitatea lor, respondenții spun în proporție de 86% că aceștia au afișat semne sau afișe electorale în zona în care locuiesc, 53% că au dat reclame electorale la radio sau televizor, 19% că au făcut vizite la domiciliu în scop electoral, 4% că ei sau cineva din familie au primit bani, cadouri sau favoruri.

Misoginismul electoral românesc

O majoritate covârșitoare a respondenților este de acord cu următoarele afirmații: „Pentru a vota o personalitate politică, este foarte important să îi văd realizările anterioare” – 89%, „ O femeie este la fel de capabilă să mă reprezinte în Parlamentul României ca un bărbat” – 90%, „ Grija pentru cetățeni este cel mai important lucru de care eu țin cont în alegerea unui parlamentar” – 92%. Cu toate că 90% dintre respondenți consideră că o femeie este capabilă să îi reprezinte la fel de bine ca un bărbat în Parlament, 73% dintre ei consideră că femeile ar trebui să aibă grijă de familie, în primul rând, iar mai apoi să se ocupe de carieră.

66% dintre persoanele intervievate sunt de acord, total sau parțial, cu afirmația „Nu mai am încredere în politicieni, toți sunt corupți”, iar peste jumătate dintre acestea sunt de acord cu afirmația „Femeile sunt mai cinstite decât bărbații”. Mai mult, 72% dintre persoanele intervievate sunt de acord cu afirmația „Femeile în funcții publice ar fi mai receptive la nevoile cetățenilor decât bărbații”.

Persoanele intervievate consideră în proporție de 79% că este foarte sau destul de important ca un ca un candidat pentru funcția de parlamentar să locuiască în colegiul în care candidează, în timp ce doar 20% consideră că este puțin sau deloc important acest lucru.

Cea mai importantă calitate în viziunea intervievaților pe care ar trebui să o aibă o personalitate care să îi reprezinte în Parlamentul României este cinstea sau corectitudinea, calitate pe care o menționează 44%. Aceasta este urmată de sinceritate – 11% și de interesul pentru problemele cetățenilor – 9%.

Întrebați cine ar fi mai potrivit pentru anumite funcții din administrația publică, un bărbat sau o femeie, respondenții spun următoarele: pentru funcția de deputat: 18% o femeie, 25% un bărbat, 55% nu contează genul; pentru funcția de senator: 17% o femeie, 30% un bărbat, 52% nu contează genul; pentru funcția de Președinte al României – 9% o femeie, 62% un bărbat, iar 28% cred că nu contează genul; Premier – 12% o femeie, 50% un bărbat, 36% nu contează genul; pentru funcția de primar – 14% o femeie, 46% un bărbat, 39% nu contează genul. În  aceste situații, bărbații, tinerii, persoanele cu studii superioare și cele din mediul urban tind să considere în proporții semnificativ mai ridicate cum că genul nu contează.

Întrebați dacă ar vota o femeie pentru funcția de Președinte al României, 37% spun că sigur ar face acest lucru, 26% probabil ar face acest lucru, 9% probabil nu ar face acest lucru, iar 26% cu siguranță nu ar vota o femeie pentru această funcție. În mod paradoxal, bărbații declară în proporție mai ridicată că ar vota o femeie pentru funcția de Președinte al României, la fel tinerii, persoanele cu studii superioare și respondenții din Moldova.

Întrebați când s-au hotărât cu cine vor vota la alegerile parlamentare, 63% dintre respondenți spun că știau acest lucru înainte să înceapă campania electorală, în timp ce 17% au luat această decizie pe parcursul campaniei, iar 7% decid cu 2,3 zile înaintea votului, iar 10% plănuiesc să se decidă în ziua votului. Bărbații spun că știau de la bun început în proporție mai ridicată decât femeile, în timp ce femeile tind să lase această decizie pentru ziua votului în proporție ușor mai ridicată. Cu cât sunt mai educați, cu atât respondenții declară în proporție mai ridicată cu cine vor vota de la bun început. Persoanele din mediul urban au luat această decizie în timpul campaniei în proporție mai ridicată decât cele din mediul rural, care se vor hotărî în ziua votului în proporție mai mare.

 Volumul eșantionului: 1.370 indivizi de 18 ani și peste

Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național.

Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,7%

Perioada anchetei: 7 Decembrie 2012

Raportul de cercetare se găsește aici:

http://www.ires.com.ro/uploads/articole/IRES_Bilantul_comunicational_al_campaniei_electorale_raport.pdf

Campania electorală – așteptări, îngrijorări, speranțe

De Vasile Dâncu | 8.10.2012 .

Campania electorală ar trebui să fie, în zonele de normalitate democratică ale lumii, un moment de vârf ale comunicării și mobilizării politice. La noi, din nefericire, nu ne putem aștepta la acest lucru din mai multe motive. În primul rând, politica la noi este electoralistă pe tot parcursul unui mandat.

Puterea și opoziția se preocupă mai mult de imagine și de comunicare decât de administrație și proiectare de politici publice sau implementarea lor. Când ajung în campanie nu mai rămâne nimic de spus, cu atâtea televiziuni de stiri și puterea, dar și opozitia, apar în formație completă la posturile de televiziune, mai numeroase decât în orice țară din lume.

Sigur, anul electoral este bogat în forme de redistribuire aberante de bani publici (cazurile Tăriceanu sau chiar MRU, în scurta perioada de premier) sunt relevante. În al doilea rând, politica noastră nu face din campanie un ritual al democrației, fiind mai mult un iceberg cu partea cea mai mare ascunsă sub ape. Aici, în subteranele politicii, în campanie se cumpără alimente și se distribuie tigăi sau cizme de cauciuc. Bisericile și preoții participă la o campanie de influență și condiționare a votului pentru mare parte din populația săracă. Primarii și alți șefi din administrație se aruncă asupra adversarilor sau neutrilor cu toată forța legii și conving pe toată lumea să voteze. Din această perspectivă, nu va fi un festival al comunicării și dezbaterilor de proiecte publice, ci mai mult o perioadă de gherilă și înfruntare în termeni de putere și dominare.

Din experiența altor campanii și încercând să anticipăm pe baza datelor pe care le avem deja, putem desprinde câteva tendințe pe care le vom putea descoperi în viitoarea campanie.

1. Din punctul de vedere al tensiunii electorale, vom avea o campanie cum n-a mai fost. Ne aflăm la un nivel de tensiune și emoție politică pe care nu l-am simțit din 1990 până acum. Anul 2000 a fost unul mult mai liniștit decât a fost acest an. De la revoltele din decembrie, trecând prin schimbarea lui Emil Boc și prin moțiunea de cenzură care l-a adus pe Ponta la putere și terminând cu uriașul scandal (internațional) al suspendării, anul 2012 nu se poate termina decât tot cu scandal. Electoratul a fost împărțit în două grupuri antagonice, dar după scandalul privatizării Oltchim a mai apărut o fracțiune importantă, un electorat antisistem energizat de Dan Diaconescu.

Tensiunea va fi crescută de Dan Diaconescu, dar și de noii corifei, mai tineri, ai dreptei. Infuzia teologică din dreapta va multiplica partea de ritual exorcizant (usturoiul lui Neamțu va face, poate, minuni) dar și va îmbogăți tematica cu accente apocaliptice sau naționaliste, cu ușor parfum legionar.

2. Criza politică majoră din acest an și alegerile din primăvară au arătat că electoratul a început să nu mai fie sensibil la sloganele legate de corupție, legătura directă sau imaginară cu un politician fiind mai puternică decât scandalurile lui de corupție. Electoratul procedează simplu, folosindu-se de o scurtătură logică: dacă toți sunt corupți, eu îi prefer pe corupții care sunt apropiați de lumea mea, pe cei care ar putea să-mi aducă ceva, mie sau colectivității mele. Nici partidele nu vor mai face prea mari selecții după acest criteriu, deoarece acest sistem de vot uninominal îi privilegiază pe cei care aduc resurse pentru campanie sau pentru șefii din conducerea partidului respectiv. Poate că useliștii vor fi deranjați puțin de interimarul de la Parchetul General, dar nici acest lucru nu cred că va fi pregnant.

3. O caracteristică importantă care va reveni ca în anii 90 va fi parașutarea politicienior de la centru spre teritoriu. Vor fi două direcții contrare spre care vor migra cocorii politici, în căutare de bălți bogate în pește. ARD va fugi de capitală și de orașele mari, urmând să se înghesuie în puținele zone cu mulți primari PDL: Arad, Alba, Cluj, Brașov sau chiar unele zone din Moldova, în colegii preponderent rurale. Din nefericire, politica se va centraliza din nou excesiv, politicienii din București consolidându-și dominația asupra celor din provincie. Electoratul USL va fi mai puțin afectat de parașutarea bucureștenilor, deoarece majoritatea celor care migraseră în legislaturile trecute acum se pot reîntoarce acasă, Bucureștiul fiind acum zona de dominație opresco-uselistă.

4. Teme si povești. Este pentru prima dată când electoratul constată masiv că politicianul din colegiul lui nu și-a ținut promisiunile, dar electoratul este captiv, din păcate, partidelor, nu are ce face, nu poate vota independenți. Va accepta ceea ce îi bagă partidul simpatizat pe gât. În sondaje, primele patru teme ale îngrijorării publice nu s-au schimbat foarte mult în octombrie față de octombrie anul trecut, dar există totuși o deosebire. Anul trecut ierarhia era: lipsa locurilor de muncă, starea deficitară a economiei, conducerea defectuoasă și corupția. Acum, primele trei au rămas neschimbate, dar pe locul patru apare instabilitatea politică, corupția coborând pe locul cinci. Frica de instabilitate politică va putea probabil să potențeze mai mult votul util și mai puțin experimentele. S-ar putea ca Dan Diaconescu să nu fie foarte avantajat de această tendință.

(Click pe grafic pentru mărire)

Dacă privim comparativ situația din toamna lui 2011 și această toamnă, vom vedea că graficele din dreapta, reprezentând cercetarea IRES privind starea națiunii de anul acesta, este mult mai structurată și mai bogată tematic. Se adaugă îngrijorări legate de viitor, învățământ, justiție socială. Se vede că anul acesta a fost mult mai bogat în controverse politice.

În plus, situația economică este considerată mai proastă, cu o medie de cinci procente, iar 44% dintre români cred că situația economică a țării este mult mai proastă decat cea de dinainte de 1989, în creștere cu 5% față de anul trecut. Tot cu 5% este mai mare procentul celor care anul trecut credeau că situația economică se va agrava în următorii cinci ani.

Există și o tendință pozitivă, scade cu 5% procentul celor care cred că România nu mai are nici o șansă și lucrurile vor merge din rău în mai rău. Este o tendință normală, în campanie și mai ales după alegeri, crește optimismul social.

5. Diversitatea temelor posibile și tensiunea amorsată anul acesta vor face să nu avem o campanie – noncombat. Asta nu va aduce în mod automat o campanie dialogică, nu ar fi exclus să nu existe nici un dialog politic. Am mai avut situații trecute când fiecare partid s-a mulțumit să-și exprime propriile teme; puțină polemică politică a fost generată doar de situații de agendă politică cu caracter cotidian.

Partidele vor fi obligate la activism, chiar dacă în ultima vreme doar USL, încurajată de sondaje, a ieșit în sfera publică pentru a comunica. Dar miniștrii lui Ponta au susținut doar teme executive, prin faptul că doar foarte rar au apărut la dezbatere „greii” PDL, nu am avut un dialog politic ci mai degrabă monoloage. Enclavizarea televizuală a făcut ca drepta să comunice doar la B1TV, iar USL în special la Antena 3. Presupunem că această tendință va continua, decisive fiind Realitatea TV și România TV, posturi care au un comportament politic atipic, dar din motive diferite, deocamdată.

ARD trebuie să-și alinieze trupele cu generalii în fața, nu în spatele frontului, pentru că în acest moment este o armată structurată greșit. Pe lângă alianța cu niște forțe minuscule, lucru care va fi mai degrabă un handicap electoral, acest partid a pierdut și ocazia să se implice în bătălia politică generată de afacerea privatizării Oltchim. A pierdut câteva procente, comparabile cu cele pierdute de USL. În plus, ARD are nevoie de mesaj structurat, de program, pentru a nu rămâne drept singur mesaj declarațiile lui MRU, Neamțu sau Papahagi, declarații care vor motiva destul de greu electoratul PDL. Tabăra dreptei politice trebuie să furnize explicații la un decont pentru 4 ani de guvernare, este premisa pentru a putea spune că sunt consecvenți sau că s-au schimbat sau, pur și simplu, pentru a crea o premisă de iertare pentru electoratul de dreapta sau pentru cei nehotărâți. Acum, de peste un an, practică tehnica camuflării sau a tăcerii vinovate, iar plata electorală va fi mult mai mare.

În politică, penitența se face comunicând, nu prin ascundere în culise sau prin schimbarea numelor și culorilor. Cred că USL va începe să-și comunice mai bine programul și îi va acorda un spațiu mai mic lui Traian Băsescu. Sigur, campania se va desfășura pe fundalul ideii că Băsescu și-a pierdut legitimitatea cu 7,4 milioane de români împotrivă, dar este nevoie de mai mult, adică de a comunica simplu programul pe care Ponta l-a anunțat acum câteva luni. Va fi mai greu să se poziționeze puternic pe stânga, datorită componenței liberale, dar oricum liberalii sunt mai puțin activi. Această disjuncție care se va întâmpla între un mesaj de stânga și un mesaj liberal, poate ostentativ de dreapta, nu cred că va afecta prea mult performanța electorală. Din păcate pentru USL, care putea să aibă o toamnă mai liniștită dacă gestiona mai bine suspendarea lui Băsescu și privatizarea Oltchim, va trebui să răspundă pentru cum a guvernat în ultimele șase luni. Dan Diaconescu va încolți continuu USL cu această temă și, probabil, și ARD va prinde curaj să se asocieze atacului. Este pentru prima dată într-o campanie când și USL, și ARD vor avea de răspuns cu un bilanț de guvernare, „imaculat” rămânând doar Dan Diaconescu cu poveștile lui cu sapte saci de galbeni și redarea fabricilor poporului.

6. Factorul DD. Este factorul disturbator, cel care poate influența decisiv rezultatul final, chiar dacă Diaconescu și partidul lui nu vor reuși o performanță grozavă. Există posibilitatea ca Dan Diaconescu să nu reușească să mai obțină atenția televiziunilor și să nu ajungă spre 20%, pentru că televiziunile de știri care l-au folosit pentru rating vor fi ocupate cu cele doua blocuri electorale, USL si ARD, deja plătitoare pentru spațiu publicitar. Dacă Diaconescu va reuși să lanseze evenimente politice majore, a se citi scandaluri, atunci ar avea și șansa de a conserva un anumit trend ascendent. Contează însă foarte mult actiunea celorlalți actori politici. Dacă vor face o campanie letargică, fragmentată, fără un mesaj puternic transmis de la centru, fără simboluri unificatoare, lăsandu-se totul pe seama competițiilor locale, atunci scena va rămâne pentru Dan Diaconescu care va evolua cu grație. Probabil că el va fi sabotat în ceea ce priveste mediatizarea de partidele importante și atunci îi va fi redusă influența. O idee proastă ar fi să-l promoveze ceilalți în speranța unei viitoare alianțe, atunci ne putem trezi cu un PP DD de peste 20% cu toate problemele ce derivă din asta, mai ales pentru USL.

(Click pe grafic pentru mărire)

Dacă ne uitam în graficul alăturat, realizat în urma a trei sondaje IRES, între 27 septembrie și trei cotombrie 2012, vom observa că pe parcursul scandalului Dan Diaconescu a câstigat câte ceva, consolidându-și pozitia de investitor în percepția publică. Chiar dacă la finalul și eșecul constatat al privatizării 60% dintre romani credeau că Dan Diaconescu nu avea suma de bani avansată, totuși 52% credeau că ar fi bine ca Diaconescu să fi primit combinatul Oltchim. Ne putem explica această opțiune nefondată doar pe seama greșelilor de comunicare ale actorilor guvernamentali care au fost considerați nesinceri și ineficienti, ba chiar iresponsabili. Chiar și fără bani, Dan Diaconescu este convingător, fapt generat și de slaba cultură politică de care dă dovadă publicul românesc.

(Click pe grafic pentru mărire)

In același context, 55% dintre români au exprimat o părere proastă si foarte proastă față de modul în care Ministerul Economiei a gestionat privatizarea Oltchim, dar nu se refereau la eliminarea lui Dan Diaconescu, aproape 70% spunând că nu era bine ca Diaconescu să fie impiedicat să participe. Cu siguranță, emoția publică se va risipi odată cu dezlăntuirea altor pasiuni politice, dar ceva din asta tot va rămâne.

Factorul DD, cum l-am numit simplificând, poate fi un catalizator pentru mișcări politice neașteptate. Una din ele poate fi plafonarea creșterii lui Mihai Razvan Ungureanu spre postura de prezidentiabil iar o alta ar putea fi afectarea dură a pozitiei de candidat la prezidentiale a lui Crin Antonescu. Un alt efect poate fi potențarea gustului public pentru candidați cu mesaj popular (chiar populist), unde am putea să ne trezim, după alegeri, cu o competitie directă între Sorin Oprescu și Dan Diaconescu. Un alt efect poate fi trimiterea la morga istoriei a PRM, dar si a altor partide care nu se aliniază celor două blocuri politice. Cred că acesta spaimă de DD explică și mișcarile lui Gigi Becali spre PNL sau a ecologiștilor spre USL.

7. Cred că se va miza pe lideri, nu pe mesaj. De la alcătuirea listelor si continuând cu programarea la dezbateri de televiziune, se va încerca o personalizare excesivă a campaniei, deși lungile liste de partid contrazic acestă tactică si arată necesitatea de a asocial oamenii cu mesaje. Monopolitzarea atenției de către liderii centrali este un impediment în receptarea mesajelor, dar acest defect nu a fost corectat până acum datorită lipsei democratiei interne din partide. In plus, orgoliul liderilor și o nefericită teorie a locomotivelor electorale dau campaniilor noastre o nefirească respectare a ierarhiei în schemele de programarea aparitiilor publice;

8. In fine,cred ca organizarea campaniei va suferi unele modificări în zona Moldovei sau în Sud, dar nu numai. Anchetele procurorilor din vara asta, incriminate de USL, vor reduce rolul mobilizării forțate sau conditionate de bani sau bunuri. Primarii de la toate partidele, căci nu există diferente mari de metodă, vor fi mai atenți pentrucă și supravegherea va fi mai bună. Singurul câștig cert pentru democrație pe care-l aștept de la această campanile electorală.

 

 

Comntariu pe http://cursdeguvernare.ro/vasile-dancu-campania-electorala-asteptari-ingrijorari-sperante.html