Pe durata campaniei electorale și după finalizarea acesteia, Institutul Român pentru Evaluare și Strategie - IRES a realizat mai multe cercetări cu privire la percepțiile publice cu privire la acțiunile de campanie, precum și impactul acesteia asupra deciziei de vot.
Astăzi vă prezentăm rezultatele a două dintre aceste studii legate de bilanțul comunicațional al campaniei electorale și de percepția cetățenilor asupra cadourilor electorale.
BILANTUL COMUNICAȚIONAL AL CAMPANIEI ELECTORALE arată că, la finalul campaniei, gradul de informare a românilor cu privire la alegerile parlamentare rămâne unul destul de scăzut, iar acțiunile de campanie ale partidelor și candidaților s-au dovedit a influența în mică măsură opțiunea finală de vot a alegătorilor.
CADOURILE ELECTORALE nu influențează decizia de vot, dar unii electori s-au obișnuit cu mita electorală și le lipsește.
Interes slab și informație puțină
35% dintre persoanele
intervievate se declară foarte sau destul de interesate de politică, în timp ce
64% sunt mai degrabă puțin sau deloc
interesate. Bărbații, persoanele de peste 65 de ani, cele cu studii superioare,
care locuiesc în mediul urban sau în Moldova tind să fie mai interesate de
politică.
Atunci când vine vorba despre
nivelul lor de informare despre politică, 50% se autoevaluează drept foarte sau
destul de informate, în timp ce 49% se consideră mai degrabă puțin sau deloc
informate. Și în acest caz, cele mai numeroase răspunsuri pozitive vin din
partea bărbaților, persoanelor de peste 65 de ani, celor cu studii superioare
sau care locuiesc în mediul urban (probabil drept o consecință directă a
faptului că acestea sunt și mai interesate de acest subiect).
Pe parcursul acestei campanii
electorale, 94% dintre repondenți au văzut afișe electorale, 74% au primit
pliante sau broșuri ale candidaților, 53% au urmărit sondaje de opinie făcute
publice de candidați sau de către partidele acestora; 52% au vizionat clipuri
electorale ale candidaților, iar 51% au vizionat dezbateri electorale. 16%
dintre aceștia au participat la întâlniri cu candidații, iar câte 13% au fost
sunați de o persoană care le-a prezentat un candidat sau partidul acestuia, au
participat la o întâlnire sau demonstrație electorală, au participat la
evenimente organizate de candidați sau au urmărit campania electorală pe
internet.
În general, bărbații, persoanele în vârstă, cele cu studii
superioare și rezidenții din Moldova declară în măsură mai ridicată cum că ar
fi vizionat sau observat materiale de campanie electorală, precum și emisiuni sau dezbateri pe această temă. De
asemenea, bărbații, vârstnicii și locuitorii din mediul rural sau din Moldova
declară în proporții mai ridicate cum că ar fi participat la întâlniri cu
candidații sau la manifestații electorale.
Când vine vorba însă de
urmărirea campaniei electorale pe internet, tinerii dau un răspuns afirmativ în
proporție mai ridicată; la fel persoanele cu studii superioare, locuitorii din
Transilvania, Banat și Moldova și bărbații.
Motivele declarate ale votului
Întrebați la ce se gândesc în
primul rând atunci când votează un anumit candidat, 41% dintre respondenți spun
că se gândesc la programul său, 25% se gândesc la partidul din care acesta face
parte, 24% la imaginea sa, 4% la ceea ce ar fi bine pentru viitorul țării, iar
1% la activitatea anterioară. Persoanele mai în vârstă tind să țină cont de
programul candidatului în măsura cea mai ridicată și mai puțin de imaginea sa,
în timp ce tinerii țin cont de program în cea mai scăzută măsură dintre
categoriile de vârstă și țin cont de partid în cea mai ridicată măsură (34%,
comparativ cu 23% în rândul celorlalte categorii de vârstă).
Respondenții cu studii
superioare sau medii, de asemenea, țin cont de programul candidatului în măsură
mai ridicată decât cele cu fără studii sau cu studii elementare (diferența
fiind, în medie, de 16%); persoanele mai puțin educate tind să țină cont de
partid în măsură semnificativ mai ridicată decât celelalte și mai puțin de
imaginea candidatului.
Respondenții din mediul urban
țin cont de programul candidaților în proporție semnificativ mai ridicată decât
cei din mediul rural, iar când vine
vorba despre partidul din care fac parte aceștia, mai interesați de acest
aspect sunt respondenții din mediul rural.
Respondenții din Transilvania
și Banat țin cont de programul candidatului în cea mai ridicată proporție, în
timp ce respondenții din Sud și București țin cont de acest aspect în cea mai
scăzută proporție. Pentru cei din urmă, partidul din care face parte candidatul
este un factor mai important în luarea deciziei decât pentru locuitorii din
alte regiuni ale țării.
Impactul minor al campaniei electorale
Întrebați dacă informaţiile pe care le-au aflat în campanie,
de la televizor, radio, ziare, Internet, afișe/panouri sau diferite persoane,
le-au modificat intenţia de a merge sau nu la vot, 59% spun că acestea nu le-au
schimbat intenția inițială, în timp ce 19% spun că acestea i-au determina să
meargă la vot, iar 9% că nu au aflat nimic nou în campanie, iar 8% nu au
urmărit campania suficient pentru a fi influențați. Femeile declară în
proporție semnificativ mai ridicată decât bărbații că informațiile aflate în
campanie le-au determinat să meargă la vot, în timp ce bărbații declară în
măsură mai mare că acestea nu le-au schimbat intenția inițială.
Vârstnicii,
de asemenea, declară în proporție mai ridicată că informațiile din campanie
i-au determinat să meargă la vot, în timp ce tinerii tind să considere în
măsură mai ridicată că nu au aflat nimic nou în campanie, respectiv nu au
urmărit-o în proporție mai ridicată.
Informațiile
aflate din mass media sau afișajul electoral au schimbat intenția de vot pentru
deputat sau senator a 15% dintre respondenți. Mai „vulnerabili” în acest sens
au fost vârstnicii, femeile, persoanele fără studii sau cu studii elementare și
cele din mediul rural.
Gândindu-se
la activitățile electorale realizate de candidații și susținătorii lor în
campania electorală de la alegerile locale din acest an din localitatea lor,
respondenții spun în proporție de 86% că aceștia au afișat semne sau afișe
electorale în zona în care locuiesc, 53% că au dat reclame electorale la radio
sau televizor, 19% că au făcut vizite la domiciliu în scop electoral, 4% că ei
sau cineva din familie au primit bani, cadouri sau favoruri.
Misoginismul electoral românesc
O
majoritate covârșitoare a respondenților este de acord cu următoarele
afirmații: „Pentru a vota o personalitate politică, este foarte important să
îi văd realizările anterioare” – 89%, „ O femeie este la fel de capabilă să mă
reprezinte în Parlamentul României ca un bărbat” – 90%, „ Grija pentru cetățeni
este cel mai important lucru de care eu țin cont în alegerea unui parlamentar”
– 92%. Cu toate că 90% dintre respondenți consideră că o femeie este capabilă
să îi reprezinte la fel de bine ca un bărbat în Parlament, 73% dintre ei
consideră că femeile ar trebui să aibă grijă de familie, în primul rând, iar
mai apoi să se ocupe de carieră.
66% dintre persoanele
intervievate sunt de acord, total sau parțial, cu afirmația „Nu mai am
încredere în politicieni, toți sunt corupți”, iar peste jumătate dintre acestea
sunt de acord cu afirmația „Femeile sunt mai cinstite decât bărbații”. Mai
mult, 72% dintre persoanele intervievate sunt de acord cu afirmația „Femeile în
funcții publice ar fi mai receptive la nevoile cetățenilor decât bărbații”.
Persoanele intervievate
consideră în proporție de 79% că este foarte sau destul de important ca un ca un candidat pentru funcția de parlamentar să
locuiască în colegiul în care candidează, în timp ce doar 20% consideră că este
puțin sau deloc important acest lucru.
Cea
mai importantă calitate în viziunea intervievaților pe care ar trebui să o aibă
o personalitate care să îi reprezinte în Parlamentul României este cinstea sau
corectitudinea, calitate pe care o menționează 44%. Aceasta este urmată de
sinceritate – 11% și de interesul pentru problemele cetățenilor – 9%.
Întrebați
cine ar fi mai potrivit pentru anumite funcții din administrația publică, un
bărbat sau o femeie, respondenții spun următoarele: pentru funcția de deputat:
18% o femeie, 25% un bărbat, 55% nu contează genul; pentru funcția de senator:
17% o femeie, 30% un bărbat, 52% nu contează genul; pentru funcția de
Președinte al României – 9% o femeie, 62% un bărbat, iar 28% cred că nu
contează genul; Premier – 12% o femeie, 50% un bărbat, 36% nu contează genul;
pentru funcția de primar – 14% o femeie, 46% un bărbat, 39% nu contează genul.
În aceste situații, bărbații, tinerii,
persoanele cu studii superioare și cele din mediul urban tind să considere în
proporții semnificativ mai ridicate cum că genul nu contează.
Întrebați
dacă ar vota o femeie pentru funcția de Președinte al României, 37% spun că
sigur ar face acest lucru, 26% probabil ar face acest lucru, 9% probabil nu ar
face acest lucru, iar 26% cu siguranță nu ar vota o femeie pentru această
funcție. În mod paradoxal, bărbații declară în proporție mai ridicată că ar
vota o femeie pentru funcția de Președinte al României, la fel tinerii,
persoanele cu studii superioare și respondenții din Moldova.
Întrebați când s-au hotărât cu cine vor
vota la alegerile parlamentare, 63% dintre respondenți spun că știau acest
lucru înainte să înceapă campania electorală, în timp ce 17% au luat această
decizie pe parcursul campaniei, iar 7% decid cu 2,3 zile înaintea votului, iar
10% plănuiesc să se decidă în ziua votului. Bărbații spun că știau de la bun
început în proporție mai ridicată decât femeile, în timp ce femeile tind să
lase această decizie pentru ziua votului în proporție ușor mai ridicată. Cu cât
sunt mai educați, cu atât respondenții declară în proporție mai ridicată cu
cine vor vota de la bun început. Persoanele din mediul urban au luat această
decizie în timpul campaniei în proporție mai ridicată decât cele din mediul
rural, care se vor hotărî în ziua votului în proporție mai mare.
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de
± 2,7%
Perioada anchetei: 7 Decembrie 2012
Raportul de cercetare se găsește aici:
http://www.ires.com.ro/uploads/articole/IRES_Bilantul_comunicational_al_campaniei_electorale_raport.pdf
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu