(Percepții privind securitatea națională și
incidența unor riscuri)
Atunci când sociologii abordează problema riscurilor și a amenințărilor, România
apare ca o țară devastată de frici și de percepția unor pericole care pândesc
individul, comunitățile sau chiar țara în totalitatea ei, la tot pasul.
Universul social al românului pare populat de nesiguranță și incertitudini, de
spaime și viitoare pericole care îl determină la acțiuni sau reprezentări
fataliste sau pesimiste cu privire la viitor. În mod evident, când studiem opiniile
și atitudinile față de riscuri, noi, sociologii, nu măsurăm o realitate
obiectivă,ci o reverberație subiectivă a unei imagini a pericolelor din
societate.
Cu multe dintre riscuri, omul obișnuit nu are un contact direct, deci
ajunge sa le perceapă prin intermediul mass-media. Mass-media amplifică incidența
unor riscuri și ajută de cele mai multe ori la nașterea sentimentului unor
amenințări viitoare, pericole virtuale sau amenințări colective. Unele riscuri
sunt atenuate printr-un optimism exagerat al gândirii cotidiene, altele sunt
supraestimate datorită unor accente intens mediatizate sau chiar prin incidența
unor campanii de marketing sau promovare a unor produse sau servicii. Uneori
media este acuzată că produce anumite angoase colective, alteori este acuzată
că ignoră programatic mediatizarea unor riscuri sau a unor politici de protecție
în fața riscurilor. Dar mass media nu este singură atunci când se produce
imaginea unor riscuri sau sentimentele legate de acestea. Guvernele și
administrațiile ar trebui să lucreze la strategii pentru integrarea riscului in
gândirea cotidiană, ar trebui sa ajute populația să se obișnuiască cu riscurile
și să trăiască cu acestea. Uneori, în campaniile electorale, politicienii
exagerează riscurile sau incidența lor și caută să obțină voturi din înfricoșarea
electoratului pe teme precum poluarea, dezastrele economice, pericolele migrației
internaționale și multe altele. Evident, cetățeanul este cel care analizează,
conștient sau nu, caută mereu confirmări din viața reală pentru ceea ce vede,
ascultă sau citește.
Chiar dacă studiile științifice nu arată întotdeauna o legătura clară
între percepția unor riscuri și comportamentul de autoprotecție, ne pare evidentă
necesitatea de a monitoriza percepția riscurilor la nivelul întregii societăți,
pentru a putea articula un management societal care să ia în calcul elementele
care formează încrederea în instituții și capitalul social, comportamentele
prosociale sau formele de solidaritate colectivă. Sunt zeci de riscuri care ar
merita campanii de prevenție și strategii de informare publică, dincolo de
obsendantulși redundantul anunț de la televiziunile noastre despre excesul de „sare,
zahăr și grăsimi”.
Studiile sociologice din ultimii ani demonstrează că o serie de campanii
de promovare au avut efecte majore asupra percepției unor riscuri, dar și asupra
schimbării unor comportamente și adoptării unor comportamente de autoprotecție,
în cazul unor riscuri de tipul: abuz de substanțe toxice, comportamente sexuale
de risc, programe de prevenție a cancerului sau altor boli, violență și altele.
Eficacitatea acestor proiecte depinde de dozajul și realismul lor, tonalitatea
afectivă și emoțională, targetarea precisă și adaptarea mesajelor la
populațiile cu risc crescut, folosirea canalelor adecvate, dar și de altele.
Dincolo de toate acestea, riscurile și expresia lor subiectivă trebuie să
fie cunoscute și cercetate mereu, deoarece agendele publice schimbă des
ierarhiile. IRES prin programele sale caută să aducă în fața opiniei publice și
guvernanților imaginile care explică sau determină multe comportamente sociale.
Ceea ce
observăm noi, sociologii, este că în România crește percepția iminenței unor
riscuri și, alături de aceasta, se dezvoltă o situație de incertitudine care
face să crească neîncrederea în societate și o neliniște legată de securitatea
individuală sau posibilitatea controlului propriului destin. Românii dezvoltă
comportamente adaptative care,în multe situații, prelungesc iluzii sociale sau,în
altele, accentuează pierderi masive de capital uman, cum ar fi cea de a căuta
siguranța în alte societăți, prin migrație internațională.Riscuri precum
nesiguranța locului de muncă sau cel legat de șomaj sunt cele cu care ne-am obișnuit
în ultimele decenii, dar la ele se adaugă mai nou terorismul, riscurile
alimentare, poluarea, accidentele
nucleare. Românii sunt tot mai speriați de traficul și consumul de droguri sau
de riscul unui război in zonă. Până și riscul de dictatură are o incidență de
39% într-un moment politic și ideologic în care suntem convinși că democrația a
învins definitiv, la orașe și sate. România este văzută de români ca o țară
nesigură, cu cetățeni speriați, care pe termen scurt se confruntă cu riscul
unui război, iar pe termen lung și mediu cu riscul unei crize economice
cronicizate.
PROBLEME CU CARE SE CONFRUNTĂ
ROMÂNIA
În viziunea
persoanelor intervievate pe parcursul studiului ”Percepții privind
securitatea națională și incidența unor riscuri”, derulat în aprilie 2015,
principalele probleme cu care se confruntă România în momentul de față sunt corupția,
menționată de 30% dintre acestea, dar și sărăcia, menționată de 28%.
Aceste probleme sunt urmate de starea precară a economiei – 8%, de rata
șomajului – 7% și de starea sistemului de pensii – 6%. Alte probleme
menționate de către proporții mai reduse ale respondenților au fost criza guvernamentală, starea transporturilor
sau a infrastructurii de transport, starea agriculturii, lipsa locurilor de
muncă, dar și consumul și traficul de droguri sau prețul carburanților.
Cei mai mulți dintre
intervievați menționează că o problemă care îi preocupă este degradarea
mediului înconjurător – 70%. 65%, în același timp, sunt preocupați de problema
sărăciei și a excluziunii sociale, 64% de nesiguranță, câte 63% de riscurile
alimentare și accidentele rutiere, 57% de șomaj, 56% de schimbările
climatice, iar 51% de riscurile chimice. Problemele care îi preocupă
pe mai puțin de jumătate dintre respondenți sunt: toxicomaniile – 48%, terorismul
– 47%, riscurile nucleare – 46%, consecințele globalizării și SIDA
– câte 45%.
Femeile declară că
le preocupă problema șomajului în proporție ușor mai ridicată decât bărbații, la
fel persoanele cu studii medii comparativ cu cele fără studii/ care au absolvit
maxim gimnaziul, dar și cu cele cu studii
superioare. Mai mult, respondenții din Moldova sunt cei mai îngrijorați în
acest sens, iar cei din Transilvania și Banat cei mai puțin îngrijorați.
Femeile sunt
preocupate de problema nesiguranței în proporție semnificativ mai ridicată
decât bărbații, la fel persoanele trecute de 35 de ani comparativ cu cele mai
tinere.
Terorismul este o
altă problemă care le preocupă pe femei în proporție mai ridicată decât pe
bărbați; cu cât înaintează în vârstă, cu atât persoanele intervievate sunt
preocupate în proporție mai ridicată de acest lucru, de la 37% în rândul
tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani la 58% în rândul persoanelor
de peste 65 de ani. Cu cât sunt mai educați, cu atât intervievații sunt mai
puțin preocupați de problema terorismului, însă, persoanele cu studii
superioare fiind cele preocupate în cea mai scăzută măsură – 31%. Respondenții
din Transilvania și Banat sunt românii cel mai puțin preocupați de problema terorismului
– 41%, iar cei mai preocupați sunt cei din Moldova – 53%.
Femeile sunt mai
preocupate decât bărbații și când vine vorba despre degradarea mediului
înconjurător sau de schimbări climatice. În același timp, le preocupă în
proporție mai mare problema privind SIDA, care îi preocupă în cea mai redusă
proporție pe respondenții cu studii superioare.
Alte subiecte despre
care femeile declară în proporție mai ridicată cum că le preocupă le reprezintă
consecințele globalizării, toxicomaniile, riscurile nucleare (preocuparea față
de acesta crescând o dată cu vârsta și cu scăderea nivelului de educație).
De accidentele
rutiere sunt mai puțin preocupați bărbații, dar și respondenții cu studii
superioare. La fel când vine vorba despre riscuri chimice sau alimentare.
ÎNCREDERE ÎN ACȚIUNILE DE PROTECȚIE ALE AUTORITĂȚILOR
Respondenții tind să
aibă încredere în proporție de 51% în autoritățile române în ceea ce privește
acțiunile lor de protecție a cetățenilor în domeniul accidentelor rutiere, iar
o proporție similară își declară încrederea în acțiunile de protecție ale statului
în domeniul terorismului – 50%.
Niveluri relativ
ridicate de încredere în acțiunile de protecție ale autorităților române se mai
înregistrează în cazul transportului materialelor periculoase – 48%, al
războiului – 48%, centralelor nucleare – 46%, al accidentelor forestiere – 46%,
dar și a accidentelor aviatice – 45%. Mai puțini respondenți au, însă,
încredere în acțiunile de protecție ale autorităților când vine vorba despre
fumatul în rândul tinerilor – 28%, alcoolism – 30%, droguri – 32%, organisme modificate
genetic – 32% și poluare atmosferică – 32%. În general, cu cât sunt mai în
vârstă, respectiv mai puțin educați, cu atât respondenții tind să aibă
încredere în acțiunile autorităților în proporție mai ridicată. De asemenea,
respondenții din mediul rural tind să aibă încredere în proporții mai ridicate
când vine vorba despre acestea.
RISCURI DE ACTUALITATE PENTRU ROMÂNIA
Riscurile pe care respondenții le consideră de actualitate pentru România
în proporțiile cele mai ridicate sunt cele privind traficul de droguri – 76%,
traficul de ființe umane – 70% sau cel de pierdere a unor valori artistice de
patrimoniu – 66%. Acestea sunt urmate de
poluarea masivă a mediului – 65%, dar și de riscul unei agresiuni militare din
partea unei mari puteri. Riscuri considerate de actualitate pentru România în
proporții mai reduse sunt: falimentul Băncii Naționale a României – 32%, cel de
explozie nucleară – 37%, cel de dictatură –39% sau de pandemie – 45%.
Respondenții cu
studii superioare consideră în proporție semnificativ mai ridicată cum că
riscul de a izbucni un război în zonă este de actualitate pentru România
comparativ cu cei fără studii/studii gimnaziale sau cu cei cu studii medii. La
fel atunci când vine vorba despre riscul de pierdere a unor valori artistice și
de patrimoniu. Distribuirea se inversează, însă, când vine vorba despre riscul
producerii unei explozii nucleare. În general, tinerii (cu excepția cazului în
care este vorba despre riscul de dictatură), femeile, respectiv persoanele fără
studii sau care au absolvit cel mult un nivel mediu de educație tind să
considere în proporție mai ridicată drept de actualitate majoritatea
riscurilor. Acest lucru este valabil frecvent și în cazul respondenților din
Moldova, mai puțin când vine vorba despre riscuri care țin de poluarea
mediului, când se află pe ultimul loc.
În viziunea a 63%
dintre participanții la studiu, evenimentele politice recente au influențat
relațiile României cu statele europene. Persoanele între 18 și 35 de ani sunt de
această părere în proporție ușor mai ridicată decât cele trecute de această
vârstă, la fel persoanele cu studii superioare.
Cei mai mulți dintre
respondenții care văd o influență a evenimentelor politice recente asupra
relațiilor României cu statele europene consideră că aceasta este una negativă
– 50%, în timp ce o proporție comparabilă consideră că această influență este
mai degrabă pozitivă – 47%.
Cel mai puternic
argument împotriva utilizării energiei nucleare în mentalul colectiv rămâne
accidentul de la Cernobîl – 38%, acesta fiind urmat de vulnerabilitatea
instalațiilor nucleare – 23%, de deșeurile nucleare – 13% și de lipsa
transparenței în domeniul energiei nucleare – 10%. 5% dintre respondenți
consideră că există alte argumente care sunt mai puternice în acest sens, iar
10% nu știu ce argument ar fi cel mai puternic.
DREPT CÂT DE SIGURĂ ESTE VĂZUTĂ ROMÂNIA?
Întrebați în ce
măsură văd România drept sigură din perspectiva securității indivizilor, cei
mai mulți dintre respondenți se plasează la mijlocul unei scale de la 1 la 10,
unde 1 înseamnă „total nesigură”, iar 10 înseamnă „foarte sigură”. Media
obținută în cazul acestui item este de 5,45.
Când vine vorba,
însă, despre siguranța locului de muncă, cele mai multe dintre răspunsuri se
concentrează către baza scalei, astfel obținându-se o medie de 3,88.
Nici în ceea ce
privește realizarea unui trai decent lucrurile nu stau cu mult mai bine, din
nou obținându-se o medie redusă a siguranței: 4,1.
Lucrurile sunt
văzute într-o lumină mai pozitivă, însă, când vine vorba despre libertatea
cuvântului – o medie de 6,68 a siguranței, respectiv când vine vorba despre
dreptul de a alege – o medie de 7,55.
INCIDENȚA PERCEPUTĂ A ANUMITOR RISCURI PENTRU ROMÂNIA
Cei mai mulți dintre
intervievați sunt de părere că incidența riscului de intrare în incapacitate de
plată este mică – 38%, în timp ce 15% consideră că acest risc nu există. 21%
consideră că există șanse moderate ca România să se confrunte cu această problemă,
iar 23% apreciază incidența sa potențială drept mare. Tinerii între 18 și 35 de
ani sunt mai pesimiști din acest punct de vedere, comparativ cu persoanele
trecute de 35 de ani.
Proporțiile sunt
similare când vine vorba despre riscul ca moneda națională să se devalorizeze –
37% cred că sunt șanse mici, 12% că nu există acest risc, 21% că probabilitatea
ca acest lucru să se întâmple nu este nici mare, nici mică, iar un sfert cred
că există șanse mari ca România să se confrunte cu această problemă. Femeile și
respondenții sub 35 de ani sunt mai pesimiști când vine vorba despre aprecierea
riscului de devalorizare a monedei naționale.
Și posibilitatea
apariției unor tulburări sociale violente în societatea românească este văzută
drept probabilă în mare măsură de aproximativ 25% dintre respondenți, în timp ce 20% cred că nu
este nici probabil, nici improbabil ca acest lucru să se întâmple, 33% că
șansele sunt mici, iar 16% cum că acest risc nu există. Cu cât sunt mai în
vârstă, cu atât respondenții apreciază drept mare probabilitatea ca România să
se confrunte cu această problemă în proporție mai redusă.
Riscul de apariție a
unei dictaturi politice este văzut drept mare de către 21% dintre respondenți,
în timp ce 32% îl văd drept mic, iar 30% consideră că acesta nu există. Riscul
pierderii unei părți din teritoriul național este văzut drept inexistent de
către 4 din 10 respondenți, în timp ce aproximativ 2 din 10 cred că este o mare
probabilitate ca acest lucru să se întâmple, 3 din 10 că este o probabilitate
mică, iar 1 din 10 că probabilitatea nu este nici mică, nici mare.
Riscul de pierdere a
identității naționale nu există, în viziunea a 44% dintre intervievați, 17%
considerând, însă, că există șanse mari ca acest lucru să se întâmple, 8% că
probabilitatea ca acest lucru să se întâmple nu este nici mică, nici mare, iar
28% că este mai degrabă mică. Respondenții din Transilvania și Banat apreciază
drept ridicate șansele ca această problemă să apară în România în cea mai
scăzută proporție, în timp ce aceia din Moldova o fac în cea mai ridicată
proporție.
Incidența riscului
ca forța de muncă din România să migreze în alte țări, însă, este văzută drept
mare de către 7 din 10 respondenți, în timp ce 1 din 10 consideră că nu este
nici mare, nici mică, 14% că este mică, iar 5% că nu există. Cu cât sunt mai
tineri, cu atât respondenții văd incidența acestui risc drept mare în proporție
mai ridicată.
Când vine vorba
despre riscul migrației clandestine spre România a unor cetățeni din alte țări,
9% dintre respondenți consideră că acest risc nu există, în timp ce 44%
consideră că probabilitatea ca acest lucru să se întâmple este mică. 17% cred
că nu este nici mică, nici mare, iar 27% că este mare.
Incidența traficului
de droguri în România este văzută drept mare de către 55% dintre persoanele
intervievate. 12% consideră că nu este nici mică, nici mare, 19% că este mică,
iar 10% că nu există deloc. Persoanele mai în vârstă de 65 de ani tind să vadă
incidența acestui risc drept mare în proporție mai redusă, la fel respondenții
din Transilvania și Banat.
Incidența traficului
de persoane este văzută drept mare de către 47% dintre intervievați, în același
timp 17% considerând că aceasta nu este nici mare, nici mică, 23% că este mică,
iar 10% că nu există.
Incidența riscului
de contrabandă este văzută drept mare de către 61% dintre participanții la
studiu, în timp ce 11% consideră că aceasta este moderată, 15% că este mică,
iar 9% că nu există. Cu cât sunt mai tineri, cu atât respondenții cred că
incidența acestui risc este mare în proporție mai ridicată.
17% dintre
respondenți consideră că nu există șanse ca România să se confrunte cu acte de
terorism, în timp ce 26% consideră că ar fi șanse mari, 13% nici mari, nici
mici, iar 38% mici. Femeile văd șanse mari ca acest lucru să se întâmple în
proporție mai ridicată decât bărbații.
Probabilitatea
riscului ca România să se confrunte cu o pandemie este văzută drept mare de
către 26% dintre respondenți, în timp ce 13% cred că aceasta nu este nici mare,
nici mică, 36% că este mică, iar 19% că nu există acest risc. Și de această
dată, femeile sunt mai pesimiste în aprecierea acestei probabilități.
RISCURI PE TERMEN SCURT, MEDIU ȘI LUNG
Riscul cu care consideră cei mai mulți dintre participanții la studiu că
se confruntă România pe termen scurt este ce de război – 19%, acesta fiind
urmat de criza economică – 7%, de creșterea ratei șomajului și a lipsei
locurilor de muncă – 5%, precum și de sărăcie. Alte riscuri, menționate în
proporții mai reduse, sunt cel al migrației forței de muncă în alte țări, cel
de criză politică, de consum și trafic de droguri, de cutremur sau alte
calamități naturale, corupție, înrăutățirea relațiilor externe, tulburări
sociale, îmbolnăviri, terorism sau instabilitate a guvernului. 2% dintre participanți
cred că România nu este expusă la nici un risc, pe termen scurt, iar 44% nu
știu la ce riscuri este expusă țara noastră.
Când vine vorba despre riscuri pe termen mediu, respondenții sunt
preocupați de aceleași teme: criză economică – 8%, război – 6%, creșterea
șomajului și lipsa locurilor de muncă – 5% sau sărăcie – 3%. Mai sunt amintite
migrația forței de muncă în alte țări, criza politică, consumul și traficul de
droguri, pierderea identității naționale, îmbolnăviri, terorismul, deteriorarea
mediului înconjurător/poluarea, dar și calamitățile naturale, înrăutățirea
relațiilor externe, corupția sau tulburările sociale. 1% dintre participanți
consideră că România nu este expusă vreunui risc, în timp ce mai bine de
jumătate dintre respondenți nu știu cu ce riscuri se confruntă România pe
termen mediu.
Percepția respondenților privind riscurile pe termen lung la care este
expusă România se prezintă foarte similar celei privind riscurile pe termen
mediu: câte 8% cred că principalul risc este de criză economică, respectiv cel
de război, 4% creșterea ratei șomajului și lipsa locurilor de muncă, iar 3%
sărăcia. În același timp, 56% nu știu ce răspuns să dea la această întrebare.
Riscul la care se simt expuși personal cei mai mulți dintre intervievați
în următorul an este cel de îmbolnăvire, pe care îl amintesc 13%. Următorul
risc în ordinea frecvenței cu care este menționat este lipsa unui loc de muncă
– 9%, apoi urmând incapacitatea de plată, lipsa banilor sau sărăcia, precum și
pierderea locului de muncă – câte 8%. 4% dintre participanți cred că se
confruntă cu riscul de izbucnire a unui război, câte 3% cu neprimirea pensiei
sau cu criza economică, iar 2% cred că se pot confrunta cu calamități naturale.
Alte riscuri, precum poluarea, nesiguranța sau scăderea veniturilor sunt
menționate de câte 1% dintre respondenți. 8% dintre aceștia, în același timp,
spun că nu se simt expuși vreunui risc, iar 32% nu știu la ce risc ar putea să
fie expuși în următorul an.
Aproximativ 2 din 10
români declară că se simt amenințați de ceva în momentul realizării acestei
anchete. Dintre aceștia, cei mai mulți se simt amenințați de sărăcie sau de
lipsa banilor – 25%, de îmbolnăvire sau probleme de sănătate – 19%, dar și de
război sau acte de terorism – 11%. Alți 9% declară că se simt amenințați de
pierderea locului de muncă, 5% de negăsirea unuia, alți 5% de criza economică,
iar 4% de nesiguranța privind ziua de mâine. Alte mențiuni sunt nesiguranța, în
general, nerespectarea legilor, degradarea mediului înconjurător, calamitățile
naturale, corupția, starea politicii din România, infracționalitatea sau
singurătatea.
Cei mai mulți dintre
respondenți sunt rezervați în modul în care văd viitorul, 46% crezând că acesta
va fi la fel ca prezentul. În același timp, 27% cred că acesta va fi mai bun
decât prezentul, iar 22% că va fi mai rău. Respondenții cu studii superioare
sunt cei mai optimiști cu privire la viitor.
Cea mai importantă
instituție în apărarea securității naționale, în viziunea a 45% dintre
respondenți, este Armata. Aceasta este urmată de SRI, menționat de 23% dintre
participanții la anchetă, SIE – 8%, Poliție – 8%, Jandarmerie – 4%, Pompieri –
2% și Poliția Comunitară – 1%.
Caracteristicile
cercetării:
Volumul eșantionului: 1.519 indivizi de 18
ani și peste
Tipul eșantionului: multi-stratificat,
probabilist, reprezentativ la nivel național
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată
de ± 2,5%
Perioada anchetei: 17-22 aprilie 2015
Studiul poate fi consultat integral aici:
Studiul ”Percepții
privind securitatea națională și incidența unor riscuri” a fost realizat
pentru Revista SINTEZA, numărul 16.
SINTEZA
este singura revistă de cultură și gândire strategică din România. Editată de
Asociația Română pentru Evaluare și Strategie – ARES, publicația are apariție
lunară. Mai multe despre revista SINTEZA găsiți pe www.revistasinteza.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu