(Recviem pentru o insulă)
România alunecă spre liliputanism, așa li se pare copiilor.
Adrian, fiul meu, m-a întrebat aseară de ce o țară ca a noastră, adică mare, am
dedus eu, aleargă de două săptămâni după un urs. Ce, îmi zice el, suntem Andorra sau Liechtenstein?
Pe el, iubitor de geografie fotbalistică, îl distrează suprafața acestor țări și
locul lor în clasamentul FIFA. Sunt sigur că aceste țări mici, dar bine organizate,
nu ar ajunge nicidată într-o așa situație penibilă, chiar dacă i-ar invada 20
de urși. Televiziunile sunt pline de reportaje, polemicile între putere și opoziție
pe tema ursului curg pe televiziunile de știri de dimineață până seara. Se fac
patrule de cetățeni revoltați, s-a declarat stare de urgență. De la Sibiu ne
vine o știre care ne ajută să adormim liniștiți: o echipă de câini, antrenată
chiar în misiuni internaționale, este în drum spre zona calamitată: „Cei
patru ciobăneşti, doi germani şi doi belgieni, sunt antrenaţi special pentru
astfel de operaţiuni. Cele patru echipe sunt formate din unii dintre cei mai
buni câini pe care îi are Centrul Chinologic, trei dintre ei abia fiind întorși
din misiuni internaționale. Câinii solicitaţi pentru căutări sunt însoţiţi de
antrenorii lor, au plecat în jurul
amiezii şi sunt pe drum.”
Prefectul raportează cu precizie că sunt 26 de politiști și 17 vânători, nu
mai știu exact numerele, plus alți gură-cască ce au pornit pe urmele fiarei.
Pliantele anti-urs se răspândesc pe la bufetele din sat. Politicienii din județ,
obișnuiți cu căpușarea bugetului și cu corupția ca modus vivendi, vor primi
ajutoare de urgență pentru o posibilă epidemie de turbare și pentru cine știe
ce alte pericole mai pot deriva din mușcătura ursului. Fondul de rezervă al
Guvernului va fi deschis, vin oricum și alegerile, pentru a se reface drumurile
cârpite la alegerile trecute, pentru sârma ghimpată împotriva ursului, pentru
muniție sau panouri publicitare care să-i avertizeze pe oameni că în pădurile
din Dâmbovița au mai rămas niște urși. Neapărat ar trebui o campanie publicitară
de vreo 10 milioane de euro pentru avertizarea populației și poate chiar una de
comunicare externă în engleză, franceză, spaniolă și... japoneză pentru ca turiștii
străini care trec prin județul Dâmbovița și hălăduiesc prin păduri să știe cum
să se comporte cu urșii. Se pot cumpăra din bani publici veste reflectorizante
pentru pădurari și jeepuri pentru
urmărirea urșilor, puști specializate sau lunete cu infraroșu. Se pot cumpăra
și elicoptere pentru observare sau vânătoare, poate am avea nevoie de wireless
în pădure și alte chestii pentru comunicare prin satelit în caz că urșii se
organizează să atace vreo mare aglomerare urbană.
Deja băieții de la păduri au lansat o cifră șocantă, care să-i ajute să
facă vânători sau programe europene pe mediu: avem cu 2100 de urși peste
standardul UE. Prea mulți oameni pe listele electorale, prea mulți urși prin
păduri, România a devenit o țară a excedentului.
A fost stupefiant s-o văd pe Rovana Plumb, Ministrul Mediului, cu palma
pâlnie la ureche, încercând să audă urșii care mișună prin codrii dâmbovițeni
și care atacă locuitorii vechii vetre românești din județul Dâmbovița. Și ministrul
de interne a fost angrenat să supervizeze personal căutarea ursului cel rău și uciderea
lui. Pardon, nu ucidere, nu dă bine la europenii ecologiști, tehnic ni s-a spus
că trebuie să zicem „recoltarea” lui.
Agențiile de presă ne țin la curent despre modul în care se desfășoară
operațiunile, în fiecare dimineață mutre de pipițe îngrijorate țipă la noi cu
privire la ursul ucigaș. "Situaţia este foarte gravă, dar este sub
control", ne spune prefectul la oră de maximă audiență. Premierul Ponta
este interpelat, dar spune că nu el grațiat ursul, ci specialiștii au hotărât
asta.
Dar tot televiziunea ne liniștește că au fost constituite echipe formate
dintr-un poliţist, doi jandarmi şi un vânător, care să patruleze în
localităţile dâmboviţene Pietroşiţa, Moroieni şi Buciumeni. "Patrularea se
va face în intervalul orar 16.00 - 2.00, pentru ca, la nevoie, să poată
acţiona. După ce a fost împuşcat ursul, (alt urs n.n.) nu am mai avut apeluri
de la cetăţeni că ar mai fi văzut vreun urs. Am convingerea că problema s-a
rezolvat. Ori ursul împuşcat este cel căutat, ori a plecat în habitatul lui.
Patrula mixtă va fi la treabă atât timp cât va fi nevoie. Sâmbăta şi duminica
vor acţiona şi pe timpul zilei", declara şeful Poliţiei Judeţene
Dâmboviţa, Danil Zepişi.
Totul primește dimensiuni apocaliptice, o fiară a atacat un județ, județul
Dâmbovița, regiune care se resimte ca și
cum ar fi fost lovită de meteoritul Tunguska. În tot acest dezastru, doar puțini
s-au întrebat despre cauză, cum s-a ajuns la această situație dramatică pentru
țară. Prefectul a spus adevarul, dar nimeni nu a părut interesat, așa că a
tăcut și el și s-a integrat în filmul tragediei.
Pur și simplu, trei proști din comuna respectivă (Dumnezeu să-l odihnească
pe prostul pe care l-a chemat la el) au pus o capcană în care s-a prins un urs,
apoi viitoarea victimă și-a construit o suliță lungă pentru a reedita lupta
omului cu ursul din neoliticul inferior, pentru ocuparea peșterii. Disperat de
înțepăturile prostului, bietul urs a rupt lanțul, i-a tras o labă cretinului
care-l hăcuia și probabil a fugit spre Sinaia, unde mănâncă la cantina săracilor
și se lasă fotografiat de turiști.
Din păcate, încă nici nu ne dăm seama de consecințele complete ale atacului
acestei fiare asupra dâmbovițenilor și chiar asupra românilor, în general.
Gândiți-vă că acest atac vine după o lovitură de stat teribilă, în care democrația
noastră a fost mult șubrezită și reconstrucția ei cere timp și liniște. Cei
traumatizați de lovitura de stat vor fi chinuiți de ideea că administrația
condusă de uzurpatorul Ponta îi lasă intenționat fără apărare în fața fiarelor.
Pe de altă parte, cei 7,4 milioane de români care sunt frustrați, supărați,
demoralizați pentru că Europa nu le-a valorizat votul vă dați seama că vor avea
un stres teribil, ignorați de CCR și Băsescu, iar acum atacați de fiare, după
ce au rezistat cu greu hoardelor de procurori care i-au anchetat pentru că s-au
dus să voteze plecarea dictatorului. Nu mai pot să meargă la vot, nu mai pot
nici măcar să fluiere prin păduri, o majoritate electorală trăiește o dramă.
Băieții de la Cațavencu, Cațavencii sau Kamikaze, ar trebui să fie tot mai
îngrijorați, deoarece pe plaiurile mioritice viața are tot mai mult umor și tot
mai puțină raționalitate. Sau poate au o șansă, ar putea face și al patrulea
frate, nu mai trebuie să parodieze, să pastișeze, să poetizeze, să ironizeze,
pot să consemneze doar. Să se uite în jur și să facă inventarul faptelor
zilnice ale politicienilor, celor din administrație și poporului gură-cască care
se uită la televizoare cât e ziulica de lungă.
Dar ce-i de făcut, vorba lui Lenin. Nu mai știu, nu îmi dau seama de unde
ar trebui să începem, nu știu dacă se mai poate face ceva, nu știu cine ar
putea face ceva, nici cu ce mijloace, planuri sau strategii. Nu știu dacă ar
mai vrea oamenii ceva, în afara celor 20.000 de euro de la Domnul Dan sau
pomeni de la Gigi Becali, nu știu dacă românii își dau seama că am devenit o
insulă. O insulă atacată din toate părțile de criza globală, de UE, de Departamentul
de Stat al SUA, de Barroso, de ruși, de unguri etc. Iar din interior de o mare,
nesfârșită, infinită și infernală prostie. Poate dacă am interzice televiziunile din România, prostia s-ar vedea mai puțin, ca pe vremea lui Ceaușescu, când în două ore de emisie nu mai era loc și pentru spactacolul prostiei naționale.
P.S.1. În timp ce scriu acest text (este vineri dimineața, orele
10.30), știrile curg pe ecranele computerelor din biroul meu. Putem răsufla
ușurați, stresul mediatic este pe sfârșite, căutările ursului ucigaș au fost
oprite. Aflăm de pe Realitatea.net că
” Autoritățile
s-au dat bătute după ce ieri, în Dâmbovița, au fost aduși de la Sibiu
mai mulți câini de urmă și după ce au fost mobilizați zeci de jandarmi, polițiști
și vânători, potrivit Adevărul de Târgoviște. Ursul este de negăsit. Localnicii
cred că fiara nu mai este de mult în Dâmbovița, că ar fi trecut în Prahova sau în
Brașov.”
Ce bine, a plecat ursul de la ei, iar în celelalte județe
nu reprezintă, probabil, nici o problemă,
acolo oamenii nu se tem de urs și nici nu au sulițe lungi precum cei din comuna
primitivă dâmbovițeană. PS2. În timp ce fac o mică revizie a textului apare o altă știre, știre care ne readuce în Europa. Putem fi mândri de autoritățile noastre. Citiți și fredonați Oda bucuriei, România este copilul european cel mai ascultător: Ursul care a ucis un om în urmă cu două zile nu a fost găsit nici acum. Poliţişti, vânători şi jandarmi patrulează şi vineri dimineaţă în jurul localităţilor unde s-a petrecut tragedia. La cererea Asociaţiilor Pentru Protecţia Animalelor, autorităţile au "graţiat" ursul. Animalul nu va fi împuşcat, ci tranchilizat.
Asta am crezut la citirea headului știrii
pentru că, mai încolo, jurnalistul este vigilent și patriot, totodată. El nu se
lasă indus în eroare de ideologiile ecologiste: Este greu de crezut că ursul nu va fi împuşcat, mai ales dacă ursul va
ataca din nou, întrucât este un animal extrem de periculos, în contextul în
care este hăituit de 48 de ore. (http://www.rtv.net/ursul-ucigas-nu-va-mai-fi-impuscat-ci-tranchilizat_45422.html#ixzz275jOfjqr).
Și mai scrie
jurnalistul, în neaoș limbaj dâmbovițean”Luni este aşteptată în
zonă o echipă de la protecţia animalelor care va încerca să găsească ursul şi să îl ducă într-un
adăpost, însă va fi foarte greu. Joi, mai mulţi vânători au încercat să
găsească acest urs şi nu au reuşit. În continuare, în zonă se menţine starea de
alertă, iar oamenii sunt înştiinţaţi că este mai bine să râmână acasă pentru a
nu se găsi (!!!) cu ursul”.
În fine, când am
terminat de scris și recitit, la România TV s-a îngălbenit ecranul de breaking
news: Doi bărbați atacați de urs, în Argeș. Nu mai pot, textul acesta trebuie
oprit, curmat brusc.
Dacă nu aș avea de lucru azi, articolul ăsta ar putea să nu se termine niciodată, căci vedem, se desfășoară ca o adevarată epopee, ca Eneida de odinioară. Poate că este greu să intrăm chiar în Schengen cu un asemenea război neterminat. UE nu poate importa atâta insecuritate de la noi. Lupta autorităților cu fiara care a atacat România pare una fără sfârșit. Exact ca și prostia românească.
Suculent articolul, foarte placut si real. Nu mai scriu laude ca vine ursu si in pestera mea...
RăspundețiȘtergere:))) am ras cu lacrimi:)))
RăspundețiȘtergereTrist dar adevarat.
RăspundețiȘtergerepuuuusca si cureaua lata...
RăspundețiȘtergereTot ce arata acest articol este ca un roman puternic, in floarea varstei, si ardelean pe.deasupra, fuge de la lupta cu ursul in niste panseuri escapiste tipic mioritice. Ce va veti face, domnule Dancu, cand ursul dambovitofag va va aparea pe blog? Atunci sa va vedem!
RăspundețiȘtergereDespre ce sa scrie/comenteze o armata de asa-zisi ziaristi care nu stiu cum sa mai creasca audienta ziarului/televiziunii unde presteaza? Bietii oameni au ajuns atat de disperati ca pentru 500 de euro pe luna ar descrie cum au vazut cu ochii lor gaina care nastea pui vii.
RăspundețiȘtergereCred ca ne intretinem noi insine prostia consumand astfel de "epopei" media. Asa cum avem multi ziaristi neprofesionisti, la fel avem si politisti, si primari, politicieni, etc. Sa ne luam ragazul sa cugetam putin fiecare inainte de a actiona or a spune ceva.
ȘtergereIntotdeauna "ROmania" a trebuit sa "adere"la ceva: la Axa, la Pactul de la Varsovia, la CAER, la NATO, la UE si acu' la Schengen! Dupa fiecare "aderare", o mare parte din demnitatea umana a poporului a fost rapita in cel mai salbatic mod posibil! NU MAI VREAU "ADERARI"!
RăspundețiȘtergere