27 martie, 2011

Femei și politică


Cu realism despre o forță a viitorului


Nu este chiar discriminare

Daca folosim mai tot timpul termeni de victimologie şi ne uităm în statisticile oficiale putem vorbi de discriminare a femeilor cu referire la politică. Dar nu este o discriminare în sensul clasic, este mai mult o subreprezentare a femeilor în funcţii publice. Discriminare era atunci când dreptul de vot sau dreptul de a participa pe liste era îngrădit, acum avem doar consecinteleunei situatii de discriminare trecute. Acum există libertatea, deci condiţiile formale de participare egală şi acces. Nu este mai puţin adevărat că politica este încă dominată, ca şi viţa socială în general, de androcentrism. Moștenim o inegalitate istorică, care creaza efecte de inechitate, dar nu este vorba de discriminare. Sigur, am mai putea face încă ceva în materie de legislaţie sau de modicare a Constituţiei, dar lucrurile nu s-ar schimba fundamental. O lege care să meargă, în trepte, spre paritate la prezenţa barbaţilor şi a femeilor pe liste poate ar trebui gândită, dar nu este sigur că ar face minuni. Dacă luăm exemplul Frantei, legea parității există, dar Franţa a reuşit doar optimizarea prezetei femeilor la nivel local sau regional. In rest, pentru politica naţională prezența femeilor este una din cele mai slabe din Europa. Experimentul cu paritatea pe liste pentru Parlamentul European a aratat că a produs niste politicieni pe care nu-i cunoaste nimeni în Franţa, deci eficienţa lor este foarte scăzută.

Nu sexul este determinant al votului, ci partidul politic

Si eu am crezut o perioadă în ideologia feminizării politicii sau administraţiei ca şi soluţie de optimiza calitatea clasei politice, dar pe măsură ce am studiat mai cu atentie problema aș putea spune că nu mai sunt atît de entuziast faţă de această idee. In primul rând, pentrucă nu sexul candidatului este, în Romania, determinantul general al alegerii, ci partidul din care face parte candidatul. Determinantă pentru schimbarea situatiei angajamentului femeilor în politică este voinţa de schimbare din interiorul clasei politice de la noi. Degeaba sunt îngrămădite femei pe listele de vot, procentul celor care sunt alese cu adevarat este foarte mic, deci avem un randament foarte slab.

Nu e un război intre femei si bărbați.

Unele femei din politică spun prostii atunci când vorbesc despre un razboi între bărbaţi şi femei în politică. Acest război nu există, uneori se întâmplă chiar invers, adică sunt promovate femei în politică doar pentru că sunt femei, sau doar pentru calităţile care derivă din feminitatea lor. Partidele socialiste și social democrate au, în Europa, reguli clare de prezență a femeilor pe liste de la toate nivelurile, dar încă nu au realizări spectaculoase. Nici acest lucru nu este normal. Nu misoginismul politicienilor blochează accesul femeilor seriose, ci prostia sau imoralitatea bărbaţilor, lipsa lor de maturitate și imoralitatea cu care gestionează resurse în spaţiul politic sau public. Scriam odată că femeile adevărate vor putea intra în politică atunmci când vor ieşi nevestele politicienilor sau secretarele şi nu cred că suntem departe de această realitate. Femeile trebuie votate pentru că fiecare în parte reprezintă o soluție mai bună decât un bărbat cu care se concurează. Dar pentru asta femeile trebuie să-și dorească puterea, pentru ca apoi s-o poată gestiona cu responsabilitate. Avem experiența celor care se lasă propuși pentru funcții apoi nu se simt datori cu nimic: voi ati vrut-o ne spun, eu nu mi-am dorit. Femeile nu trebuie să se lase cerute, pentru a deveni mirese politice, trebuie să se bată cu bărbații pentru că au toate șansele să câștige.


Românii ar vota o femeie Presedinte

Blocajul psihologic al alegatorilor români faţă de un prersedinte femeie există încă, dar într-o măsură tot mai diminuată. Cred că femeile trebuie să dea lupta propriei lor eliberări. Nu vreau să spun că trebuie să stăm cu mainile în sân, trebuie să articulăm politici inclusive, dar lucrurile au şi o dinamică a lor. Cel mai important lucru pe care trebuie să-l facă femeile, mai ales în campaniile electorale majore, este transformarea unor teme ale preocupării feminine în teme politice. Cred că asta ar schimba politica în mai mare măsură decat prezenta lor proporțională pe liste. Altfel spus, femeile pot muta jocul pe terenul lor. Temele vietii sunt mai apropiate de femei, iar poliiticienii barbati se acupă mai ales de teme care sunt mai competitive, mai militariste: securitate nationala, reforme macrosociale, controlului social, promovării initiativei economice, bani si altele. Femeile sunt apropiate de temele educatiei, familiei, ingrrijirii sănătăţii, avortului sau crsterii copiilor, delincventei juvenile. Aici văd eu una din formele schimbării fundamenteale ale politicii pe care ar putea-o orchestra femeile din politică. E adevărat, există în politica de azi o concepâie politică a alegerii unui succesor şi această este greu surmontabilă de candidaţii femeie însă nu este imposibil. Intre femei şi bărbaţi există diferenţe, dar nu putem vorbi despre tipul de femeie politician ca şi diferit de bărbatul politician. In Europa, femeile votează mai mult cu dreapta iar barbatii cu stanga, dar in politica românească diferentele sunt foarte mici: și barbatii, şi femeile votează la fel, sunt la fel de absenteişti şi la fel dezamăgiți de instituţii şi politicieni.

Nu avem dovezi că femeile ar face lumea politică mai bună.

Dar nu avem alte dovezi că femeile ar face politica mai morală, mai angajată mai pură, mai umană. Prostia şi ticăloşia sunt egal partajate între sexe. Pentru a face politică naţională trebuie şi experienţă politică sau administrativă și aici apare o oportunitate: femeile pot câştiga bătălii pe ringurile politicii locale şi de aici pot fi selectionate apoi pentru politica naţională. Trebuie femei cu temperamentul necesar pentru a face faţă în politica naţională. O solutie ar fi să atragem cât mai multe femei puternice în politică pentru că există o şansă foarte bună în politica de la noi: aşteptările cele mai importante ale românilor sunt legate de educatie şi sănătate. Ce le impiedică pe femei să intre în bătălia politicvă şi să demostreze că sunt mai credibile decât bărbaţii? Nu cred că ajută foarte mult utopia că femeile ar face lumea mai bună dacă ar invada politica. Din nefericire, politica modernă face să se uniformizeze comportammentele pentrucă este o politică bazată pe violenţă, pe agresivitate şi pe competitivitate exacerbată, valori mai degrabă masculine. Aceastea sunt datele problemei ele nu se schimbă prin faptul că legiferăm niste politici de discriminare pozitivă. Femeile care răzbat în politică sunt cele care se adaptează la acest stil de competitie. Societăţile si comunităţile se bazează mai mult pe dominare decat pe asociere sau colaborare. Femeile nu au ce face cu unda lor de lirism sau de emoţie în competiţia politică. Puterea politică atrage inegal, dar atrage oameni de un anumit fel, fie că sunt bărbaţi, fie femei. Femeile care au ajuns în funcţii nominalizate sau alese nu au ajuns acolo pentru că s-au comportat ca niste calugărite sau asistente medicale.

Femeile ce fac în politică?

Cea mai mare problemă a femeilor din politică este că nu fac decât să se conformeze unei culturi macho si de multe ori după ce ajung în funcţii publice nu fac decât să lupte pentru conservarea sistemului. Am văzut femei ajunse in functii de conducere care după ce au ajuns acolo se inconjură de bărbaţi si nu fac decât să închidă breşa pe care au făcut-o ele însele în sistem. Devin mândre dacă sunt acceptate într-o lume a bărbaţilor, iar acolo tind să-i imite pe bărbaţi. După extragerea Monei Muscă din politica noastră puţine femei au mai luat proiecte pe care să le promoveze. Vedeti ce iniţiative legislative si ce declaratii politice fac femeile din Parlamentul României şi o să înţelegem că femeile participă la reproducţia unei culturi marculinizate si unei viziuni despre conceptia politică birocratizată şi inventată de bărbaţi. Si femeile participă la propagarea unui stat indiferent, surde la nevoile grupurilor vulnerabile sau a oamneilor cu nevoi speciale. Mitul că femeile votează bărbați este o legenda urbană, legendă soră cu cea după care femeile merg doar la ginecolog bărbat, nu femeie. Intr-un sondaj pe care l-am realizat in 2010 cu IRES (Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie) la întrebarea dacă ar vota un presedinte femeie, 67% dintre români raspund afirmativ. Dacă ne uităm la distributia pe sexe vedem că femeile depasesc 70% ca raspuns afirmativ iar bărbatii se palsează undeva în jur de 60%.


Femeile sunt, totusi, forța viitorului

Cred totuşi că feminizarea politicii ar modifica sensul unor politici publice şi poate prin aceasta s-ar schimba şi politica. Dar trebuie să nu ne mai bazăm pe utopii sau pe fantezii feministe pentru că există premise reale pentru ca pe viitor ascensiunea femeilor spre politică să fie rapidă şi consistentă şi în România. Mă bazez pe o serie de procese sociale care sunt în plină desfăsurare şi care vor schimba destinul politic al femeilor, cu sigurantă. Dacă ne uitam la structuri educatonale vedem că femeile incep sa aibă un indicator de absolvire a studiilor superioare superior bărbatilor. In domeniul educatiei 80% dintre angajati sunt femei, in socio-umane si arte sunt deja 70% dintre medici sunt femei si 91% dintre farmacisti. Femeile sunt prezente in proporție de peste 50% si in facultati tehnice si de constructii, traditional profesii masculine. Aproape 40% dintre intreprinzătorii români sunt de asemenea femei iar rata somajului la barbati este mai mare cu peste două procente faţă de femei. Vorbim despre forţa viitoare a femeilor care vor ocupa apoi şi zonele puterii politice. In viitoarele două decenii bărbaţii români vor avea tot mai multe probleme: tot mai puţin scolarizati, cu un somaj pronunţat, specializare tot mai slabă, mai afecatați de migraţie vor pierde şi dominarea spaţiului politic.


Vorbim despre o forţă viitoare a femeilor în care cred cu adevărat. Cand bărbatii vor pierde majoritatea pe care deja incep s-o piardă si femeile vor deveni oameni politici. Evident, nu trebuie să ramânem pasivi, nu trebuie să ne oprim în a promova egalitatea de gen, trebuie să respingem formele de discriminare dintre sexe şi să monitorizăm rezultatele. Dar să fim realişti, se deschide o competitie pentru viitorii o sută de ani. O competiție unde femeile sunt favorite, vor câştiga sigur.


Raspunsuri la o ancheta realizata de Andreea Vass Paul


11 comentarii:

  1. In politica romaneasca usor schizofrenica, multe dintre femeile cu aspiratii nu stiu exact ce rol s-ar cuveni sa joace, ce imagine sa isi creeze: ar fi mai potrivit sa se impopotzoneze si sa faca ochi mari, de caprioara, sau sa isi taie un san si sa porneasca o lupta? Inegalitatile dintre femei si barbati sunt evidente, dar nu justifica totul. Din punctul meu de vedere, problema este lipsa unor personalitati puternice, autentice, de femei care si-au forjat discursul in expertiza & experienta de viata. Nu e nimic mai trist decat o Mona Musca - aceasta statuie a libertatii si civismului daramata de pe piedestal de un dosar de securitate sau o doamna care emite judecati despre razboiul din Libia cand singurul contact cu nisipul l-a avut pe plaja la Mamaia, iar cu razboiul... In lipsa unor modele feminine locale, devin repere lideri ca Angela Merkel, Suzanne Kastner, Hilary Clinton. Pacat ca nu voi prin zona peste o suta de ani, atunci cand femeile vor deschide sampania victoriei.

    RăspundețiȘtergere
  2. 1. Ceea ce se întâmplă în politica este discriminare indirectă

    Art. 4 din Legea 202/2002 spune:
    „b) prin discriminare indirecta se intelege aplicarea de prevederi, criterii sau practici, in aparenta neutre, care, prin efectele pe care le genereaza, afecteaza persoanele de un anumit sex, exceptand situatia in care aplicarea acestor prevederi, criterii sau practici poate fi justificata prin factori obiectivi, fara legatura cu sexul.”

    Discriminarea indirectă a femeilor în politică se face din mai multe direcţii: prin mentalitatea referitoare la rolul şi locul „potrivit” femeilor, stereotipuri de gen, dubla zi de muncă a femeilor care le răpesc din timpul pe care l-ar putea dedica propriei carieri (ele se ocupă de casă, copii, rude bolnave, bătrâni), lipsa de modele în politica trecută şi actuală, etc.

    2. Nu sexul este determinant al votului, aşa este. Din păcate principalele partide politice preferă să dea vina pe votanţi pentru cvasi absenţa femeilor din politică.

    3. Nu este un război între femei şi bărbaţi în sensul clasic, dar după cum bine ştiţi, politica este un câmp de luptă teribil unde se recurge la metode de eliminare a adversarului uneori fără pic de fair play. Dacă adversarul are dezavantajul de a fi femeie, acest lucru este speculat, nu neapărat făţiş (deşi s-au văzut şi numeroase cazuri în care femeile au fost direct trimise la cratiţă – lucru care în Occident chiar nu se mai practică).

    4. Femeile nu fac o politică mai bună, fac o politică diferită. Cultura macho despre care vorbiţi în articol influenţează inclusiv agenda publică, legile votate, politicile publice, distribuirea banilor. Acest lucru nu este corect pentru jumătate din populaţia României, femeile. De ce-ar fi investiţiile în stadioane mai importante decât construcţia de creşe şi grădiniţe? De ce protecţia şi siguranţa bărbaţilor pe stadion necesită prezenţa a sute de jandarmi iar pentru femeile care sunt agresate pe stradă nu se alocă nici un leu. De ce violenţa domestică este o problemă ignorată? Când femeile vor reprezenta o masă critică în politică se vor schimba inclusiv priorităţile guvernanţilor. Poate că nici nu vom mai trimite cu aşa uşurinţă militari la război, femeile preţuind altfel viaţa, ele fiind dătătoare de viaţă.

    5. Femeile vor fi forţa viitorului dar trebuie făcuţi nişte paşi în direcţia asta. Ascensiunea femeilor în politică nu s-a făcut nicăieri, în nicio ţară, de la sine, stând cu mâinile în sân. Condiţia este să se înfrunte direct condiţiile care le împiedică pe femei să se afirme la fel ca bărbaţii. Pornind de la rolul femeilor în familie (familie unde în continuare bărbatul este considerat a fi „capul familiei” ), în educaţie (unde fetele sunt orientate spre discipline socio-umane, băieţii spre cele tehnice –conducând la o segregare pe piaţa muncii care este valorizată diferit, cel puţin dpdv financiar), piaţa muncii (e nevoie de politici de reconciliere, politici mai influente de implicare a taţilor în creşterea copiilor, eliminarea plafonului de sticlă, etc.)

    RăspundețiȘtergere
  3. Mona Musca pare a fi singurul exemplu de politician femeie veritabil din Romania. Din pacate gafa facuta a scos-o pentru totdeauna din jocul politic.

    In rest femeile din politica noastra fac parte din doua categorii - fiice si (posibile) amante pe de o parte si femei promovate pentru ca sunt mai usor de manipulat si posibil mai fanatice - vezi garda de amazoane a lui Basescu. E dezamagitor sa vezi ca cele mai multe femei aflate la putere - R. Anastase, S. Barbu, A. Boagiu, M. Mantale formeaza un cor neinspirat de laudatoare ale sefului lor si nu se remarca decat prin platitudini. Din pacate d-na Udrea este cea mai abila politiciana de pe plaiurile noastre.Spun din pacate pentru ca multe din initiativele sale trecute si viitoare par a fi patate de umbra coruptiei si lipsa sa de competenta este abil mascata de abilitatea verbala. De fapt, daca ma gandesc bine, dezinvoltura si tupeul sunt singurele calitati de politician ale doamnei Udrea insa, in zona noastra, in care Becali si Vanghelie sunt idolii unei parti din electorat, acestea sunt calitati suficiente pentru a asigura o cariera politica.

    Femeile din celelalte partide, cu exceptia omniprezentei la tv Norica Nicolai sunt aproape invizibile. De ce? Probabil ca femeile romane sunt inhibate si imbibate de mentalitatea patriarhala care rezerva domeniul politic pentru barbati.
    In ce priveste faptul femeile tind sa-i depaseasca pe barbati ca procent cand e vorba de studii - acest lucru e vizibil dar proportia articolelor stiintifice si cartilor serioase scrise de femei ramane totusi minoritara. Femeile par sa se remarce aici prin ambitie si forta de munca insa raman in urma la sectorul creativitate.

    RăspundețiȘtergere
  4. Draga Tudorina,
    Femeile sunt "discriminate" pentru ca permit acest lucru. Intr-adevar rolul lor traditional e sa invarta in cratita insa nu mai suntem in Evul Mediu si fiecare gospodina e libera sa cedeze sortul si polonicul sotului sau sa-si ia un barbat care accepta egalitatea de sarcini si roluri. Chestia cu trimiterea la locul potrivit e doar o scuza - as vrea sa vad daca d-na Udrea poate fi trimisa "la locul ei" :-) Sau in trecut Mona Musca.

    Nu sunt de acord ca acum femeile ar dace o politica diferita - adica ar face gradinite si crese cum spui tu - Udrea si celelete amazoane pdl-iste fac tot sali de sport la tara si stranduri.

    Inainainte de a se plange de discriminare femeile de la noi ar trebui sa ia exemplu de la femeile din occident care au luptat pentru drepturile lor si nu s-au milogit de barbati sa nu le mai trimita la cratita si sa le lase in politica. Din pacate in politica nimeni nu da pomeni si trebuie sa fii suficient de hotarat ca sa iti iei singur ce doresti si sa lupti pentru orice avantaj, E valabil pentru femei si a fost valabil si pentru populatia de culoare si pentru gay. Deci, pana nu isi schimba mentalitatea locul femeilor ramane totusi la cratita.

    RăspundețiȘtergere
  5. Iancu D.
    Stimate ANONIM atat articolul Domnului Dancu cat si comentariul Tudorinei (ea nu este o anonima) au la baza temeinice cunostinte politice si date statistice. Din astfel de dezbateri, pe baza de argumente documentate pot aparea proiecte de politici publice privind discriminarea de gen. Dumneata (ca si alti ANONIMI)ai nimerit pe acest blog si ai picat ca musca in lapte. Treci si citeste!

    RăspundețiȘtergere
  6. Anonim 2, e foarte simplistă afirmaţia „femeile sunt discriminate pentru că permit asta”.E ca şi cum am spune că sclavii sau iobagii odinioară erau sclavi sau iobagi pentru că „permiteau” asta, că negrii au fost (şi sunt) discriminaţi în America pentru că „permiteau” şi „permit” lucrul acesta, etc. Societăţile au tins să se organizeze de-a lungul istoriei în structuri ierarhice în care unii indivizi, puţini la număr, au dominat, restul au fost dominaţi. Femeile au fost şi sunt dominate în baza unui sistem bazat pe un ansamblu de idei, prejudecăţi, cutume, chiar şi legi, prin care se induce că sexul masculin deţine autoritate asupra celui feminin. Că ceea ce face un bărbat este mai de valoare decât ce face o femeie. Acest sistem rămâne destul de invizibil pentru că indivizii se nasc cu el, îl învaţă ca şi cum ar fi normal, universal. Subordonarea femeilor este considerată „naturală” deci devine invizibilă. Cum ziceam în comentariul de mai sus, bărbatul este capul familiei - multora li se pare ceva natural, normal.


    2. Aşa este, poate Udrea şi „celelalte amazoane PD-Liste” nu se interesează de creşe şi grădiniţe. Nu toate femeile din politică trebuie să se intereseze de creşe şi servicii de îngrijire în general. Ideea e să fie suficient de multe pentru a crea o masă critică şi a aduce în spaţiile de putere şi viziunea femeilor.

    RăspundețiȘtergere
  7. Iancu D...
    Lol, Lol, Lol. Statisticile domnului Dancu arata ca exista mai multe absolvente de studii superioare femei si nu ca femeile au devenit deodata mai creative. Nu imi trebuie o statistica pentru a-mi sustine afirmatia - intreaba-l de pilda pe domnul Dancu cate filosoafe si cate socioloage de valoare cunoaste. Ia o istorie a filosofiei CONTEMPORANE, adica din perioada in care femeile nu mai sunt iobage sau sclave cum spune Tudorina si vezi cati filosofi femei gasesti. Uita-te peste listele de bestseller-uri si vei vedea ca desi in privinta numarului de carti in ultimul timp exista o paritate intre sexe in privinta valorii lor barbatii domina. Si ca sa nu ma mai acuzi de necunoasterea statisticilor consulta te rog lista premiatilor Nobel pentru literatura si spune-mi care este proportia barbati/femei. E simplu sa fii laudator fara discernamant al d-lui Dancu - citeste ce scrie el si ce am scris eu si vei vedea ca nu ne contrazicem.
    Nu spun ca femeile sunt inferioare din punct de vedere intelectual (sexistii sustineau ca diferenta de greutatea a creierului - dovedita statistic dar nu dau acum link-uri, denota si o diferenta de intelect, o stupizenie cred eu). Exista cateva femei filosof cu opere redutabile - Hannah Arendt de pilda sau cateva scriitoare de calitate, insa aici proportia e zdrobitoare in favoarea barbatilor. Un mare numar de femei scriu maculatura romantica. Asta inseamna ca nu sunt discriminate. Ar putea scrie ceva valoros! Exista poetese femei - d-nul Dancu, un fin cunoscator al poeziei romanesti, poate atesta faptul ca si aici femeile au scos o multime de volume care se remarca prin insignifianta. E vorba de o socializare defectoasa a femeilor sau de altceva...nu stiu. Nu vreau sa mai argumentez pentru ca sunt sigur ca nu voi fi inteles.
    Anonim 1,2,3 :-)

    RăspundețiȘtergere
  8. Draga Tudorina,
    Nu neg existenta sistemului patriarhal si am citit ceva feministe chiar daca nu sunt intru totul de acord cu ele. Daca cercetezi putin istoria recenta a S.U.A. vei vedea ca feministele au avut de luptat serios pana au reusit sa impuna o legislatie antidiscriminare si limbajul "politic corect". Ele nu au asteptat sa li se dea drepturile si nu s-au rugat de barbatii politici ci le-au luat cu forta. Femeile de la noi se complac in rolul de anexe ale barbatilor fie ei politici sau nu.

    In privinta masei critice cred ca d-nul Basescu ar fi fericit sa aiba un partid alcatuit doar din femei. Nu cred ca masa critica astfel formata ar face diferenta. Problema nu e legata de masa critica ci de calitatea femeilor politician. Mona Musca a fost un exemplu de femeie politician de calibru. Nu avem nevoie de inca 40-50 de Roberta Anastase sau de Andreea Pora ca sa se formeze o masa critica a platitudinii ci doar de inca 3-4 Mona Musca si gheata sexismului s-ar crapa.

    RăspundețiȘtergere
  9. Anonim

    1. Referitor la creierul femeilor, puaf, ai auzit de disputa dintre Maiorescu şi Sofia Nădejde din secolul al XIX-lea pe această temă? Maiorescu gândea acum un secol jumate la fel ca tine, eu credeam că lumea a mai evoluat între timp.:P

    2. Cum ai vrea să se fi manifestat femeile în ştiinţe, când ele nu aveau nici măcar drept de educaţie la fel ca bărbaţii? Asta pe de o parte. Pe de alta, există opere care se atribuie unor bărbaţi deşi ele aparţin femeilor, încet încet ies la lumină. Altele atribuite direct femeilor au fost puse voit în umbră şi infravalorizate.

    3. Am spus "masă critică", nu masă de manevră (referitor la Anastase&co).

    RăspundețiȘtergere
  10. Eu i-am spus multiplului anonim ca mai are de citit si analizat pana sa puna verdicte de genul: "locul femeilor ramane totusi la cratita" sau "Femeile de la noi se complac in rolul de anexe ale barbatilor fie ei politici sau nu" si sa incheie filozofic "Nu vreau sa mai argumentez pentru ca sunt sigur ca nu voi fi inteles" ?! Sa-i recomandam poate un master de gen ?!

    RăspundețiȘtergere
  11. Vad ca nu stiti sas cititi un text sau va folositi de sofistica;
    Tudorina - nu am vorbit de "femei in stiinte" ci de femei in literatura contemporana sau in filosofia contempotrana. Vad ca tu esti un exemplu de femeie care nu e capabila sa citeasca un text. E vorba de premiul Nobel pentru literatura sau de produse literare ale femeilor (care cred ca au studii superioare). Am spus ca exista o tona de maculatura scrisa de femei. Si putine opere literare valoroase.Nu cred ca editorii le-au obligat sa scrie atat de prost. Am dat-o exemplu pe Hannah Arendt care a scris bine in domeniul filosofiei. Insa e un exemplu aproape singular
    Si nu am achiesat la opinia lui Maiorescu. Daca ai citi din nou comentul ai vedea acest lucru.
    Iancu D. : Vezi ca dai citate trunchiate. Am spus ca pana nu isi schimba mentalitatea locul femeilor e la cratita. Adica daca ele considera ca rolul lor e de bucatarese si menajere nu cred ca barbatii se vor oferi sa le ia locul. Se vor emancipa cele care se simt egale cu barbatii si actioneaza ca atare. Majoritatea femeilor romane sunt multumite cu rolul traditional. Dar aceasta opinie e doar rezultatul observatiei si nu a unui studiu statistic. Cat despre citit cred ca nu trebuie sa imi faci recomandari - am citit si pe Andeea Dworkin si pe Simone de Beauvoir. Daca vrei putem glosa pe temele abordate cu conditia sa cititi cu atentie ce scriu.
    Anonim 1,2,3

    RăspundețiȘtergere

Nu striga niciodată ajutor

Am regăsit azi într-o librărie un volum apărut în pandemie, scris de Mircea Cărtărescu. Mi-am dat seama că m-a ajutat în pandemie pentru că ...