Alianţe. C-aşa-i în tenis!

Ca o necesitate istorică? O solutie morală?
Aranjamentul dintre PC si PNL a fost prezentat ca o necesitate aproape istorică. Desi s-a făcut peste noapte, alianţa a fost prezentată de cei doi actori ca şi un mare pas înainte pentru succesul opoziţiei şi ca o deschidere pentru Alianta cu PSD. Sigur, explicaţia este bună pentru jurnaliştii începători, deoarece această Mică Antantă mai degrabă îndepărtează necesitatea istorică, mulţi pesedisti o vor putea interpreta ca şi o încercare a PNL de a negocia de pe poziţii de egalitate cu PSD, ponderea lor electoral fiind diferită. Şi nu ar greşi foarte tare mai ales că pesediştii pot avea destule frustrări şi faţă de partidul lui Voiculescu pe care l-au dus spre parlament de aproape un deceniu.
Pesediştii nu pot uita uşor că Voiculescu i-a trimis in opozitie în 2004. Unde au rămas déjà de aproape şapte ani iar acel gest nu are altă denumire decat ”Trădare”. Cu timpul sefii lor au uitat (sau se prefac!) dar conceptul băsescian de “solutie imorală” a făcut carieră de atunci. In multe judete pesediştii au pierdut locuri importante pe liste de consilieri sau in Parlamentul României. Antenele au fost un motiv destul de bun pentru a închide gura celor nervoşi. Însă în ultima vreme parcă tot mai putini pesedisti din conducere ies la televizor iar cei care fac monitorizările de presă de la Kiseleff arată tot mai mult că Antenele îl împachetau în sclipici mai mult pe Crin, decât pe Ponta. Nu stiu dacă este aşa, eu nu am studiat, dar asta este senzaţia unei părţi din “poporul pesedist”.


PNL se zbate, în mod legitim, să devină un actor major al opoziţiei.

Ar putea însă doar cu “ajutorul” unor mari greşeli de strategie şi tactică din partea PSD. Nu este chiar o supozitie fantezistă: presiunea media îi face uneori pe politicienii români să abandoneze proiecte bune sau s-o ia pe piste greşite. Deci, nu este chiar o utopia acest posibil scenariu.
Justificarea lui Crin Antonescu pentru alianta cu PC, la care a renunţat doar după cateva ore, a fost una improvizată: partide de dreapta cu program compatibil, apropieri ideologice. Cu toate că suntem o societate fără memorie câţiva jurnalişti si-au adus aminte de programul lui Voiculescu: Casele nationalizate pentru chiriaşi (curat compatibilitate cu garantarea proprietatii) sau eliminarea cotei unice, fetiş liberal şi baza identificarii ideologice de dreapta la noi.

PSD este încă dezavantajat de faptul că Ponta nu este susţinut destul de consistent de catre echipa de la vârf. Daca se continuă acest trend, PNL poate afecta potentialul electoral al PSD chiar inainte de a face algoritmul unei aliante.

Pierde cineva? Deocamdată toţi cred că au făcut un târg bun

In mod normal trebuie oficializat un fel de divort al PC de PSD. Deocamdată suntem într-o bigamie politică. Primul care pierde pe termen scurt este PSD, dar pe termen mediu şi lung cred că schimbul este echitabil şi cred că o să aibă cu toţii sentimentul că au câştigat. Şi PNL, şi PSD. Şi, evident, şi PC, că deja şi-a găsit un alt client care să-i ducă spre Parlament. Până la urmă PDL nu are de ce să se plângă pentru că nu le afectează, deocamdată, capitalul de supravieţuire guvernamentală.
Cred că, în perspectiva viitoarelor alegeri, PSD scapă şi de o povară. Într-un fel, PNL a luat '+'-ul, a luat crucea de la PSD+PC şi şi-au mutat-o lor. Am câtiva prieteni politicieni liberali care râdeau de noi în campania trecută spunând că suntem de la alinţa “PSD CRUCE PC” dar acum au adus crucea la ei. Noroc că sunt mai inspirati decât noi şi au dat un nume curajos si inspirit: Alianta de Centru Dreapta (ACD). Liberalii şi-au luat însă şi o problemă. Vor trebui să dea locuri în judeţe, să negocieze cu PC, care ştim că este un partid foarte dinamic în Parlament şi cu o televiziune puternică, dar, pe de altă parte nu reuşeste să performeze electoral. Acest lucru este o enigmă pentru mine pentru că prezenta public şi proiectele PC ar fi trebuit, în mod normal, să-l ducă mai demult la un scor de peste 6-7%.
Cred că alianţa este un lucru bun pentru că este binevenită o clarificare ideologică pe partea dreaptă, deşi foarte multe forţe politice se înghesuie acum pe partea dreaptă. Nici această mică alianţă nu se va face uşor, chiar dacă a fost aprobată în unanimitate de un for central, dar cu vot consultativ, al PNL. Acum se încearcă ascunderea discutiei după tabloul aliantei de trei partide, iar aceasta Mare Alianţă are déjà potential de guvernare şi ar face ca să se elimine asperităţile. Ciolanul este peste tot cel mai bun lubrefiant pentru sacrificii si cedări ideologice sau de altă natură.

Alianţa stanga –dreapta nu este chiar o formalitate, chiar dacă este necesară

Pare evident că următoarele alegeri vor fi o înfruntare dintre blocuri electorale. Cred că nu greşesc cei care spun că este nevoie de alianţe pentru a bate actuala aliantă aflată la guvernare, deşi multe se mai pot întâmpla până la alegerile următoare.
Si Crin Antonescu si Victor Ponta prezintă viitoarea alianţă ca şi un lucru foarte simplu, care ai senzaţia că se poate face la un spriţ. Nu este chiar aşa, amândoi ştiu acest lucru. Ar trebui să nu se justifice această mică alianţă ca un preludiu la o mare alianţă în care vine în mod necesar şi PSD. Marea alianţă între stânga şi dreapta nu va fi foarte uşor de făcut, deşi este necesară. Eu sunt de acord că trebuie să depăşim obtuzităţile ideologice, este necesar să găsim soluţii pragmatice la situaţia de criză. Germania a făcut acest experiment, l-a făcut Austria.
Dacă sunt adevăratele zvonurile despre secretarul general al PSD care, cu stirea sau fără stirea lui Victor Ponta, face târguri cu liberalii pe spinarea organizatiilor PSD din Ardeal, atunci proiectul este ratat din start, chiar dacă nu se vor mai găsi foarte multi să protesteze consistent la adresa unor asemenea smecherii. Sper ca PSD să nu mai facă negocieri pe interese private, pe interese de grup mic, neglijand viitorul social democratiei.

Dacă PC a făcut o alianţă cu PNL nu înseamnă automat că şi PSD se va duce fără niciun fel de discuţii, pentru că PSD va fi pus să facă o analiză foarte serioasă pentru a se alatura unei coalitii de dreapta. De exemplu se pune intrebarea: cât din cuantumul situaţiei de criză de la noi vine din politica de dreapta, să vadă cât vine din efectul mondial al crizei şi cât vine pur şi simplu din nepriceperea guvernanţilor? Sau altă întrebare: Cât din actuala criză este datorată si lipsei de prevedere si anticipare a guvernului Tariceanu, sustinut de PSD, teza dragă actualei guvernări şi prizată de o parte din public?

Nu mai putem flutura lozinca necesităţii istorice sau cea a interesului national, neglijand interesele ideologice, pozitionarea partidului sau potentialul lui de viitor chiar dacă întotdeauna sunt oameni care spun că aceasta este ultima şansă, că trebuie intrat in aliante sau la guvernare în orice condiţii pentru că vedem noi mai pe urmă. Doar dorinta de a face ceva pentru Romania, fara un proiect rational si oameni seriosi, poate mai mult sa strice decat să ajute.
Acestea sunt lucruri pe care PSD trebuie să le gândească clar când vor negocia cu liberalii. Pe de altă parte, e necesar ca şi PNL, şi PSD să se lase deoparte aroganţele şi să găsească o soluţie pentru a face un alt fel de alianţă decât cele de până acum. Nici o alianţă dintre partide mari nu a funcţionat în România şi nici măcar Germania nu a mai continuat experimental în noua legislatură.

Respectiva alianţă stânga-dreapta ar trebui să aibă alt scop decât schimbarea guvernării şi preluarea puterii.
Prin această alianţă stânga-dreapta care se prefigurează sper să se facă o strategie inteligentă, care să poată, pentru prima dată în istoria României, să combine ceea ce aduc liberalii - ideea de libertate individuală- cu necesităţile solidarităţii colective. Nu cred că este nevoie de unitatea opoziţiei numai ca să schimbăm guvernul. Cred că este nevoie de un proiect nou de societate şi de un nou program de guvernare. Dacă mergem numai pe ideea de a lua puterea, nu vom face nici de această dată nimic.

Pe de altă parte cred că PSD trebuie să inceapă să joace pe tot terenul. Dacă rămâne la centru şi doar la televizor nu-şi poate valorifica toate atuurile şi nici toti jucătorii. Trebuie să treacă la preluarea iniţiativei politice. Crin Antonescu nu trebuie subestimat, cum există tendinţa, în coltul lui s-au adunat déjà destui oameni cu experienţă şi interese.

Deocamdată fiecare dintre partidele din opoziţie caută mai mult să facă prima miscare pentru a arăta că celălalt nu vrea să facă ceea ce trebuie pentru ţară, nu accept conditiile impuse. Această prima alianta fără relevantă politică este bună mai ales să forţeze PSD ca să se grăbească. PNL a făcut o miscare organizatorică, tactica, de a-l aduce pe Ponta pe terenul lui. Ponta poate că a pregătit déjà un proiect de guvernare care să-i pună pe liberali şi pecisti să rezolve serioase exercitii de logică.

Nu de alta, dar aşa-i în tenis!



...