CU DOUĂ LUNI ÎNAINTE, ROMÂNII AU PREZIS CA OBAMA VA FI PREȘEDINTELE SUA

Românii au anticipat că Barack Obama va fi viitorul Președinte al Statelor Unite ale Americii.

Potrivit unei cercetări realizate de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES, în luna septembrie 2012 „Românii anticipează toamna politică”, în care erau chestionați cu privire la anticipări legate de toamna politică din acest an, respondenții au anticipat că Barack Obama va câștiga scutinul.

Astfel 66% dintre persoanele intervievate au fost de părăre că alegerile prezidențiale din SUA din noiembrie 2012 vor fi câștigate de Barack Obama, în timp ce Mitt Romney a fost văzut drept câștigător de 13% dintre acestea.

Barack Obama a fost văzut drept câștigătorul alegerilor de către tineri în proporție semnificativ mai ridicată decât de către persoanele trecute de vârsta de 35 de ani.

Cu cât sunt mai educați, cu atât respondenții i-au acordat șanse lui Romney în proporție mai ridicată. Persoanele cu studii medii au înclinat să îi acorde cel mai mari șanse dintre toți lui Obama, în timp ce aproape o treime dintre respondenții cu studii elementare nu s-au pronunțăt privind acest aspect.

Votanții lui Dan Diaconescu și ai lui Crin Antonescu sunt cei care au considerat în cea mai ridicată proporție că Mitt Romney ar putea câștiga alegerile prezindențiale din SUA, în timp ce votanții lui  Victor Ponta și ai Mihai Răzvan Ungureanu î-au acordat cele mai mari șanse lui Obama.

65% dintre cei participanții la cercetare au afirmat că și l-ar dori învingător pe Barack Obama, iar 10% au optat pentru Mitt Romney.

Susținătorii români ai lui Obama sunt mai degrabă: bărbații, tineri sub 35 de ani, persoanele cu studii medii, cei care locuiesc în mediul rural, au rezidența în Transilvania și Banat

Bărbații îl susțin pe Romney în proporție semnificativ mai ridicată decât femeile (65,5% vs. 63,8%), acestea din urmă fiind cele care, din nou, declară în proporție mai ridicată că nu au o preferință sau că nu știu pe cine susțin.

Totodată, este interesant de menționat faptul că susținătorii lui Barack Obama sunt în principal cetățeni care l-ar vota în funcția de Președinte al României pe Victor Ponta sau Traian Băsescu, în timp ce votanții lui Crin Antonescu se regăsesc în mai mică măsură printre cei care îl preferă pe Obama.

Respondenții

Catactristicile cercetării:

Volumul eșantionului: 1.312 indivizi de 18 ani și peste

Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național.

Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,8%

Perioada anchetei: 10 septembrie 2012

 

Aici puteţi descărca raportul de cercetarea ”Așteptări privind alegerile prezidențiale din SUA”.

 

Vasile DÎNCU,

Președinte

IRESCOP 2012 - II - Inactivism, lustratie, intoleranta si patriotism

Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES continuă prezentarea rezultatelor studiului IRESCOP 2012 prin prezentarea profilului electoratului românesc în ceea ce privește activismul/inactivismul, atitudinile față de lustrație, gradul de intoleranță și de patriostism manifestat.

  

În capitolul ”Inactivism, lustrație, intoleranță și patriotism” sunt prezentate profilurile votanților în funcție de:

§  Pasivitate și inactivitate:

o   implicarea în asociații sau organizații non-profit, sindicate, organizații politice este în România destul de scăzută

§  Capacitatea de a gira conflicte și proteste:

o   semnarea unei petiții sau participarea la demonstrații legale, marșuri, greve sau mitinguri, participarea românilor este scăzută, cu o tendință de creștere a implicării

§  Atitudinile față de rănile trecutului, colaboratorii securității și lustația:

o   din 2006, interesul românilor față de accesul la dosarele fostei Securități a crescut

o   Un procent important nu ar dori să voteze la Președinție o persoană un candidat care a colaborat cu fosta securitate

o   Crește procentul celor care consideră necesară o lege a lustrației menită să blocheze accesul la funcții publice pentru colaboratorii fostei securități. Alegătorii lui Mihai Răzvan Ungureanu susțin în cea mai mare măsură nevoia unei astfel de legi - 82,5%, urmați de cei care optează pentru Dan Diaconescu cu 74%

§  Toleranță și intoleranțe:

o   imaginea votantului tipic al PP-DD și Dan Diaconescu:  o persoană cu toleranță mai scăzută față de alte categorii de persoane (comunități etnice, sexuale, rasiale ori religioase), dar și față de anumite comportamente sau aspecte sociale (traiul în cuplu fără căsătorie, avortul, prostituția sau homosexualitatea). De asemenea, susținătorii lui Dan Diaconescu și ai PP-DD susțin obligativitatea serviciului militar și al predării orelor de religie în școli, mizând astfel pe implementarea sau susținerea unor măsuri de ordine socială și limitarea libertăților individuale;

o   simpatizanții ARD și ai lui Mihai Răzvan Ungureanu: sunt mai degrabă persoane tolerante, care susțin măsurile și atitudinile liberale sau neo-liberale, precum dreptul la deținerea unei arme de foc, legalitatea avortului, legalizarea prostituției sau interzicerea pedepsei cu moartea;

o   votanții USL și ai lui Crin Antonescu: tind să se situeze în zona mediană pentru majoritatea indicatorilor măsurați, situație datorată în cea mai mare măsură eterogenității acestui grup de susținători

§  Patriotism și politică:

o   9 din 10 români sunt mândri că sunt români

o   Votanții ARD pentru alegerile Parlamentare sunt în cea mai mare măsură în dezacord cu ideea că românii nu ar trebui să se amestece cu alte națiuni (57% sunt în dezacord total), în timp ce votanții PP-DD sunt susținători ai acestei idei în cea mai mare măsură (36% sunt în acord total)ani

§  Valori politice:

o   românii consideră ca țara are nevoie de un conducător puternic, capabil să facă ordine în România (87% în 2012, comparativ cu 85% în 2006). Proporția cea mai mare de susținători se regăsește în rândul celor care votează PP-DD (84%) și Dan Diaconescu (91%) sau USL (75%). Votanții ARD cred în cea mai mică măsură în această soluție (60% acord total și 15% dezacord total).

o   Susținătorii lui Dan Diaconescu și ai lui Traian Băsescu sunt în cea mai mare măsură de acord cu ideea că „Lucrurile ar merge mult mai bine dacă toată lumea ar asculta întotdeauna de ordinele autorităţilor” (62%, respectiv 53% sunt în acord total cu această afirmație), în timp ce simpatizanții lui Mihai Răzvan Ungureanu sunt în cea mai mică măsură de acord cu această (doar 29% sunt în acord total, iar 44% sunt dezacord total sau parțial). 71% dintre votanții lui Dan Diaconescu sunt în acord total și cu afirmația „Păstrarea ordinii publice este mai importantă decât respectarea libertăţii individuale”, în proporție semnificativ mai mare decât simpatizanții oricărei alte personalități politice

§  Președintele ideal:

o   românii își doresc un președinte ideal, care să însumeze o pleiadă de calități, un conglomerat de atribute care țin de parțial de imaginea „omului cumsecade” (bun român, familist, cu credință în Dumnezeu, care își recunoaște greșelile) și parțial de imaginea unui conducător care să impună respect și să aibă capacități de conducător (educat, bun organizator, cu experiență în politică, să lupte împotriva corupției)

o   simpatizanții lui Crin Antonescu tind să fie mai puțin pretențioși atunci când vine vorba de lupta împotriva corupției, credința în Dumnezeu sau de calitățile aferente unui bun organizator

o   Votanții lui Dan Diaconescu și ai PP-DD își doresc un Președinte puternic, impunător, capabil să impună ordinea și disciplina, însă nu consideră la fel de importante partidul de proveniență, religia, să nu fi fost colaborator al fostei Securități sau să fie un om bogat

Metodologia studiului

Aplicarea chestionarelor s-a realizat telefonic, în luna octombrie, în trei valuri, după cum urmează:

Primul val:

Volumul eșantionului: 1.417 indivizi de 18 ani și peste

Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național.

Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,7%

Perioada anchetei: 24 octombrie 2012

Al doilea val:

Volumul eșantionului: 1.430 indivizi de 18 ani și peste

Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național.

Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,7%

Perioada anchetei: 25 octombrie 2012

Al treilea val:

Volumul eșantionului: 1.422 indivizi de 18 ani și peste

Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național.

Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,7%

Perioada anchetei: 25 octombrie 2012

CE ESTE IRESCOP 2012 – PROFILURI ELECTORALE?

Acest studiu reprezintă o tentativă de raționalizare a vieții publice și a formării opțiunilor politice ale votanților. Poate reprezenta o premisă pentru dezbateri publice, pentru a îndrepta atenția în altă direcție decât în cea a polemicilor sterile sau a demagogiilor ieftine.

Prin segmentarea profilurilor alegătorilor români nu se creează doar o oglindă a audienței mesajelor politice, ci se calibrează un tablou privind așteptările populației, se măsoară impactul și adecvarea acestor mesaje.

Acest studiu trebuie interpretat drept un experiment, reprezentând un prim pas pentru deschiderea unei ere de transparență adâncită în comunicarea politică. Datele furnizate de acest studiu sunt puse la dispoziția actorilor din cadrul instituțiilor publice și din mass media, nu în ultimul rând pentru realizarea unei diferențieri între agenda publică și programele politice ale partidelor.

DE CE IRESCOP 2012 - PROFILURI ELECTORALE?

Prezentul studiu are drept suport de comparatie Barometrul Opiniei Publice – Profiluri electorale din octombrie 2006. La acea vreme, echipa care a proiectat BOP 2006 era alcătuită din  Ovidiu Voicu (manager de program), Mihaela Ştefănescu (asistentă program), Mircea Comşa, Dumitru Sandu, Andrei Gheorghiţă (experţi). Culegerea şi introducerea datelor a fost asigurată de The Gallup Organization România. Caietul de prezentare al acestui studiu poate fi vizionat accesând:

http://soros.ro/ro/fisier_acord_comunicate.php?document=866

Motivul pentru care Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES a ales reluarea structurii BOP este faptul că acesta din urmă s-a constituit ca un instrument de cercetare sistematic, bine realizat, care oferea date relevante și utile, dar care, din păcate, nu mai continuă în acest moment. Datorită diferențelor privind design-ul și metodologia cercetării, recomandăm interpretarea anumitor evoluții sau comparații cu precauție.

Pentru ilustrarea unor tendințe au fost utilizate și studii de opinie publică realizate de IRES în perioada 2009-2012, prin metoda CATI, utilizând eșantioane reprezentative la nivel național.

Aici puteţi descărca al doilea capitol al volumului profiluri electorale.

IRESCOP 2012 - PROFILURI ELECTORALE: Capitolul 1 - Climat social şi implicare politică

În pragul campaniei electorale pentru alegerea reprezentanților Camerei Deputaților și a Senatului, Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES lansează studiul IRESCOP 2012 - PROFILURI ELECTORALE - un experiment, un demers de prospectare a vieții publice, în scopul contribuirii la crearea unei culturi civice și politice a alegătorilor din România.

CE ESTE IRESCOP 2012 - PROFILURI ELECTORALE?

Acest studiu reprezintă o tentativă de raționalizare a vieții publice și a formării opțiunilor politice ale votanților. Poate reprezenta o premisă pentru dezbateri publice, pentru a îndrepta atenția în altă direcție decât în cea a polemicilor sterile sau a demagogiilor ieftine.

Prin segmentarea profilurilor alegătorilor români nu se creează doar o oglindă a audienței mesajelor politice, ci se calibrează un tablou privind așteptările populației, se măsoară impactul și adecvarea acestor mesaje.

Acest studiu trebuie interpretat drept un experiment, reprezentând un prim pas pentru deschiderea unei ere de transparență adâncită în comunicarea politică. Datele furnizate de acest studiu sunt puse la dispoziția actorilor din cadrul instituțiilor publice și din mass media, nu în ultimul rând pentru realizarea unei diferențieri între agenda publică și programele politice ale partidelor.

Prezentul studiu are drept suport de comparatie Barometrul Opiniei Publice – Profiluri electorale din octombrie 2006. La acea vreme, echipa care a proiectat BOP 2006 era alcătuită din  Ovidiu Voicu (manager de program), Mihaela Ştefănescu (asistentă program), Mircea Comşa, Dumitru Sandu, Andrei Gheorghiţă (experţi). Culegerea şi introducerea datelor a fost asigurată de The Gallup Organization România. Caietul de prezentare al acestui studiu poate fi vizionat accesând:

http://soros.ro/ro/fisier_acord_comunicate.php?document=866

Motivul pentru care Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES a ales reluarea structurii BOP este faptul că acesta din urmă s-a constituit ca un instrument de cercetare sistematic, bine realizat, care oferea date relevante și utile, dar care, din păcate, nu mai continuă în acest moment. Datorită diferențelor privind design-ul și metodologia cercetării, recomandăm interpretarea anumitor evoluții sau comparații cu precauție.

Pentru ilustrarea unor tendințe au fost utilizate și studii de opinie publică realizate de IRES în perioada 2009-2012, prin metoda CATI, utilizând eșantioane reprezentative la nivel național.

CE INFORMAȚII INCLUDE CAPITOLUL 1 AL IRESCOP 2012 - PROFILURI ELECTORALE?

Care este climatul social premergător campaniei electorale?

Care este nivelul implicării politice a românilor?

Cine sunt votanții principalelor partide aflate în cursa electorală?

Cine sunt votanții personalităților politice care domină scena publică din România?

Spre ce doctrină se auto-poziționează electoratul?

Sunt doar câteva întrebări la care veți găsi răspunsuri într-un prim studiu care face parte din seria de studii IRESCOP 2012. Detalii complete găsiți în documentul atașat.

Perioada anchetei: 25 octombrie 2012

DESPRE PROGRAMUL DE CERCETARE IRESCOP

IRESCOP este un program de cercetare al Institutului Român pentru Evaluare și Strategie - IRES, lansat în anul 2010, având drept suport și motivație principalele elemente ale institutului nostru: de a funcționa drept un think tank independent, drept un laborator de idei și cercetare consacrat problematicilor de interes public. Dorim să furnizăm o producție originală de idei, reflecție și consultanță, în același timp menținându-ne autonomia intelectuală și neasociindu-ne grupurilor de interese specifice. Venim cu soluții și propunem politici publice, în același timp constituind o platformă pentru de schimb de idei și comunicare publică. Urmărim animarea dezbaterii publice pe teme importante, fiind interesați de impactul public al ideilor și de proiectarea viitorului.

În cadrul acestui proiect, IRES a mai publicat următoarele studii (selecție):

Relațiile interetnice în România

Românii și Internetul - studiu privind utilizarea Internetului în România și comportamentul internautic al românilor

Percepții ale populației privind agenda publică

Revoluția română din memoria socială

Observator Urban

Perceptii asupra sistemului medical din Romania

Perceptia publică a școlii românești

Percepția publică a minorității rome

Romanii si nostalgia comunismului - Sondaj de opinie

Comportamente de economisire și câștig ale românilor

Nostalgia trecutului. Sacrificiile prezentului

Vacanțele de vis ale românilor au rămas doar vise

Aici puteţi descărca primul capitol al volumului profiluri electorale.

GENERALII SI LABIRINTUL LOR

 

Marii nostri lideri sunt luati captivi de baroni. Bucurestenii nu vor "plevusca"

 

un interviu pentru www.ziare.com

 

 

 

 

 

 

 

Liderii partidelor politice au fugit de Bucuresti in aceasta campanie din cauza fricii de competitie, multi dintre ei nefiind pana acum castigatori ai unor batalii electorale adevarate, a explicat 
"Pare ca politica noastra este nomada, umbla cu cortul. O politica de camuflare si rapt, care are ca deviza: Musca si fugi!", a adaugat sociologul in cadrul unui scurt interviu pe tema spaimei pe care o starnesc alegatorii bucuresteni in sefii partidelor.

Vasile Dancu subliniaza faptul ca baronii locali au castigat lupta cu centrul, in conditiile in care personajele centrale ale politicii se muta la ei in teritoriu. "Le acorda protectie, ii fac din nou deputati sau senatori si, prin asta, marii nostri lideri sunt deja captivi", adauga el, iar rezultatul este ca Bucurestiul nu mai este capitala politica a tarii.

Totodata, electoratul bucurestean este imprevizibil, nu poate fi cumparat cu ulei si zahar, iar indecisii sunt intr-un procent de peste 40%, din care mai bine de jumatate au varste cuprinse intre 35 si 50 de ani. "Populatie tanara, interesata de viitor. Sunt interesati de proiectele candidatilor, vor sa vada bilantul candidatilor", explica sociologul in interviul acordat Ziare.com in care dezvaluie, printre altele, si care e secretul succesului electoral al bucuresteanului Marian Vanghelie.

De ce fug liderii politici de alegatorii bucuresteni, preferand sa aleaga colegii din toate colturile tarii, de la Roman la Targu Jiu si de la Alexandria la Sannicolau Mare ?
De frica, din calcul, din cauza slabiciunilor multiple. Majoritatea liderilor nostri sunt lideri fara electorat, nu au reusit sa se apropie de oameni, sa articuleze programe. Majoritatea politicienilor sunt migratori, ei nu cauta sa se identifice cu teme, proiecte sau publicuri.

Fiecare se crede un star. Folosesc doar televiziunea pentru a comunica cu populatia. Mass-media mediaza legatura, dar este doar un substitut si nu asa se cladeste o relatie. Functioneaza doar recunoasterea politicianului, ceea ce in publicitate se numeste "efectul de simpla expunere".

De bine de rau, multi baroni locali au forta tocmai in proiectia lor inversa: fug de presa si se refugiaza in bratele oamenilor care ii indragesc, accepta ca ii reprezinta si ca sunt necesari. De aici forta baronilor locali din toate partidele, tot mai puternici, desi sunt executati de presa de la Bucuresti de vreo 7-8 ani.

Baronii locali au fost mereu intermediarii din teritoriu, ei primeau bunuri de la centru pentru a le distribui si a-si lua partea leului. Dupa ce unii politicieni de la centru au pus in practica strategii de eliminare a lor, acestia si-au cautat o justificare si proiectie locala. Paradoxul e ca multi sunt considerati adevarati luptatori pentru descentralizare in zonele lor.

Acum, se pare ca baronii au castigat lupta cu centrul, in conditiile in care muta personajele centrale in zona lor de bastina. Le acorda protectie, ii fac din nou deputati sau senatori si, prin asta, marii nostri lideri sunt deja captivi.

Sincer, nu stiu daca este bine sau e rau. La limita, poate ca asta e singura modalitate de a scapa de centralismul exagerat si a redistribui puterea in teritoriu. Daca nu se poate face rational, prin mecanismele regionalizarii, viata poate ca rezolva problemele pe care le amanam.

Aici tot vina centrului este pentru ca marii nostri barbati politici se feresc sa ia decizii care ar presupune costuri electorale.

Asa, Bucurestiul pierde o parte din importanta politica, din statutul de capitala politica. Daca centrul vietii politice romanesti se muta la Alexandria (nu la biblioteca) este semn ca lucrurile se schimba si ca evolutiile politice viitoare vor produce mari clivaje regionale. Pur si simplu, pare o pierdere simbolica a a greutatii Capitalei in economia puterii din Romania.

In acelasi timp, aceasta dependenta a liderilor de la Bucuresti fata de grupuri de interese multipolare, localizate in teritoriu, este un cancer pentru interesul national sau pentru dezvoltarea echilibrata a Romaniei.

Ar mai exista o posibilitate. Faptul ca liderii centrali devin captivi arata, din nefericire, o disolutie a puterii centrale. Dar ma gandesc ca acei pe care ii numim baroni locali acum ar putea sa aiba un rol pozitiv. Dincolo de pacatele individuale sau colective, fac posibila o adevarata redistribuire a puterii spre teritoriu, o forma a descentralizarii.

Repet, nu despre oamenii care sunt in spatele sintagmei "baroni" vorbim, ci despre un proces care ar putea duce la eliberarea unor energii locale. Baronii cei rai ar putea deveni buni, dar asta e doar o posibilitate. Inca mai este mult pana acolo!

Ce ii sperie pe presedintii principalelor partide parlamentare intr-atat incat sa ia calea provinciei? Doar nu Dan Diaconescu ...

Nu e frica de Dan Diaconescu, este mai degraba frica de competitie. Foarte putini lideri de la noi au dat batalii adevarate, pierzand sau castigand. Restul au schimbat colegiile sau au fugit mereu. De la un partid la altul. Uitati-va la tabloul mobilitatii sau migratiei politice. Pare ca politica noastra este nomada, umbla cu cortul. O politica de camuflare si rapt, care are ca deviza : Musca si fugi!

Bucurestenii reprezinta un electorat amestecat, nu toti sunt informati si cu o inalta cultura civica. Dar un lucru este clar: nu pot fi cumparati cu sticle de zahar si ulei. Majoritatea bucurestenilor are alt nivel.

Bucurestenii sunt un barometru mai sensibil, un electorat care a inceput sa urasca partidele. Timp de 15 ani a respins stanga, acum respinge partidismul.

In plus mai este si un electorat imprevizibil, mobil, nu este usor de prins la evenimente electorale. Din perspectiva marketingului electoral Bucurestiul are cel mai mare electorat indecis si cel mai mare numar de electori neafiliati politic.

Indecisii sunt intr-un procent de peste 40% si jumatate dintre ei sunt oameni intre 35 si 50 de ani. Populatie tanara, interesata de viitor. Sunt interesati de proiectele candidatilor, vor sa vada bilantul candidatilor.

Daca institutele de sondaje le-au facut studii de marketing marilor lideri, atunci cred ca s-au speriat de aceste 'exercitii impuse'.

De ce se incumeta totusi sa candideze Alina Gorghiu in Bucuresti, nu si Crin Antonescu? De ce candideaza Anca Boagiu, nu si Elena Udrea? Dan Voiculescu e sigur de victorie in Capitala. De ce nu e si presedintele PC, Daniel Constantin?

Politicienii mai importanti sunt victime sigure - efectul pervers al notorietatii. Bucurestenii nu vor plevusca, ei vor capete serioase pentru festinul electoral. Pe cei mai micuti si mai modesti o sa-i suporte mai usor.

Aroganta este una dintre respingerile bucurestenilor la politicieni. Nu suporta asta si se mobilizeaza repede impotriva. Orasele mari au un spirit rebel, o mandrie sau poate o aroganta care erodeaza repede politicienii de varf.

In cazul unor politicieni mai putin cunoscuti in Bucuresti, dar si in alte orase, de multe ori notorietatea lor este la jumatatea procentului de votanti. Nu e o contradictie, oamenii voteaza partidele in primul rand si doar in secundar oamenii politici.

Si totusi, teoretic, bucurestenii sunt cei mai informati alegatori, au acces la aproape toata mass-media si datorita acestui fapt cu ei se poate dialoga cel mai usor. Sau gresesc?

Nu formeaza un electorat cu care se poate dialoga usor. Sunt greu de adunat, sunt greu de conexat. Trebuie sa fii bine organizat in Bucuresti ca sa fii sigur de vot.

Vanghelie este un exemplu din acest punct de vedere. Nu se putea baza pe centru si atunci, beneficiind si de un electorat mai sarac, a creat retele de simpatizanti si sosonari din timp pentru perspectiva votului.

Sigur, acest lucru nu se poate face peste tot in Bucuresti, dar organizarea perfecta si investitiile banesti serioase formeaza singurul raspuns la acest gen de electorat critic si instabil.

Electoratul din Bucuresti nu iubeste pe nimeni neconditionat, este mai atent la realizari si nerealizari. Este un electorat mai pedepsitor decat electoratul din provincie.

Dar acum, ca a bagat asa frica in politicieni, electoratul bucurestean imi place tot mai mult, imi devine mult mai simpatic. O sa fac studii electorale mai serioase pe Bucuresti sa inteleg mai bine mecanismele rationamentului de vot si a culturii politice asociate atitudinilor si opiniilor. Dupa atatia ani de stat imi Bucuresti este prima data cand imi vine sa spun: 'Bucuresti, mon amour!'.

 

 

Camelia BADEA