Se afișează postările cu eticheta agenda publica. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta agenda publica. Afișați toate postările

01 decembrie, 2014

STAREA NAȚIUNII DE ZIUA NAȚIONALĂ



Ziua Națională îi găsește pe români mai  optimiști și mai puțin îngrijorați cu privire la conducerea țării, politică sau economie. Sunt principalele concluzii ale Barometrului Starea Națiunii realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES.
Mai mult de jumătate dintre români (58%) continuă să aprecieze drept bună direcția în care se îndreaptă țara, spre deosebire de sub 25% în septembrie 2014. În același registru se situează și gradul de optimism cu privire la viitor, 55% dintre respondenți afirmă că sunt optimiști și doar 12% se declară pesimiști, iar 32% se declară rezervați.

Mândri că sunt români
Dacă 45% dintre români se auto-evaluează ca fiind mai degrabă fericiți, 36% spun că sunt mai degrabă nefericiți, iar 18% se poziționează nici fericiți, nici nefericiți.
91% dintre români se simt mândri că sunt români, dar cred că românii sunt mai degrabă ghinioniști decât norocoși.
Evaluarea fericirii românilor în prezent raportată la perioada de dinainte de 1989 este mai degrabă negativă: 27% dintre respondenți cred că oamenii sunt mult mai fericiți și ceva mai fericiți în prezent, în timp ce 48% îi evaluează ca fiind mai nefericiți, iar 13% cred că sunt la fel de nefericiți.
Atunci când vine vorba despre problemele personale cu care se confruntă românii în momentul de față, observăm că pe primul loc se află starea de sănătate (20%), pensiile și salariile mici (15%), dar și problemele legate de lipsa locurilor de muncă a banilor, șomajul (11%).
Doar 15% dintre cei chestionați spun că în ultimul an au avut tot ceea ce au avut nevoie, 13% declară că au avut destul de mult din ce le-a fost necesar, 48% că le-au lipsit unele lucruri, iar 24% susțin că le-au lipsit foarte multe lucruri.

După alegeri - mai puțin îngrijorați de politică și conducerea țării
Printre cele mai mari îngrijorări ale românilor continuă să se afle: corupția (89% dintre respondenți se declară îngrijorați și foarte îngrijorați), prăpastia dintre săraci și bogați (83%), starea de sănătate (82%), nivelul șomajului și salariile (79%), poluarea (78%) și starea mediului înconjurător (77%).
Față de luna septembrie, îngrijorarea românilor cu privire la conducerea țării a scăzut de la 74% la 48%, iar cea legată de politică de la 69% la 59%.
Cea mai mare problemă a țării, în momentul de față, este în opinia unui sfert (23%) dintre participanții la studiul IRES șomajul (lipsa locurilor de muncă). Următoarea problemă majoră este corupția (17%), urmată de dificultățile economice și conducerea țării (11%) sau de nivelul de trai/ipsa banilor (5%). Dacă în septembrie, într-un studiu similar, conducerea țării era indicată drept a doua problemă majoră a țării de către 14% dintre respondenți, tendința acestui indicator este în scădere.
65% dintre cei chestionați consideră că situația economică a țării este, în prezent, proastă și foarte proastă. O proporție mai mare dintre respondenți (37% în decembrie, față de 38% în septembrie) tind să aprecieze că față de anul trecut starea economiei este la fel și doar 7% cred că economia merge mai rău acum decât în urmă cu un an. Dacă vorbim despre comparația cu anul 2004, 32% dintre respondenți cred că starea economiei este mai bună în prezent, iar 10% cred că este mult mai bună decât înainte de revoluție. În ceea ce privește economia, datele arată un relativ optimism al românilor: 58% dintre respondenți cred că în următorii 5 ani starea economică a țării va fi ceva mai bună decât este în prezent (cu 15% mai mulți decât în septembrie 2014), iar 13%  cred chiar că va fi mult mai bună (4% mai mulți decât în septembrie 2014).

Mai optimiști și cu mai mare speranță în viitor, dar critici asupra prezentului
68% dintre cei chestionați susțin că se simt, în general, în siguranță.
Trei sferturi dintre români (74%) cred că în România este, în prezent, destul și foarte greu să înaintezi o plângere atunci când drepturile îți sunt încălcate.
75% dintre participanții la studiu cred că în România este destul și foarte greu să îți deschizi o afacere.
75% apreciază că în România  este destul și foarte greu să îți cumperi o casă.
83% sunt de părere că în România este, în prezent, destul și foarte greu să ai un trai decent.
91% susțin că în România este, în prezent, destul și foarte greu să crești un copil fără să îi lipsească nimic.
93% consideră că în România este, în prezent, destul și foarte greu să câștigi mulți bani.
82% cred că tinerii care termină, în prezent, o facultate în România nu au șanse să își găsească un loc de muncă. 61% dintre cei chestionați ar sfătui un tânăr absolvent de facultate să plece pentru a-și găsi un loc de muncă în străinătate. Procentul este în scădere față de luna septembrie a acestui an.
Dacă în luna septembrie mai mult de o treime dintre români apreciau că nu mai există nicio șansă pentru România și lucrurile vor merge din ce în ce mai rău, la finalul lunii noiembrie doar un sfert dintre cei chestionați mai cred acest lucru.
79% dintre participanții la studiu sunt de acord cu afirmația conform căreia situația economică din România se va îmbunătăți în următorii 10 ani, cu 16% mai mulți decât în septembrie 2014.
71% dintre respondenți se pronunță în favoarea ideii conform căreia tinerii educați după 1989 vor duce la schimbarea radicală a clasei politice din România în următoarele decenii, cu 11% mai mulți decât în septembrie 2014.
85% dintre cei chestionați spun că au încredere în viitor, cu 9% mai mulți decât în septembrie 2014.
Dacă în septembrie 2014, 24% dintre participanții la studiu declarau că nu mai au nicio speranță pentru viitorul țării, la finele lui noiembrie doar 19% mai sunt în acord cu această afirmație.
73% dintre cei chestionați sunt de acord cu afirmația că românii sunt mai inteligenți decât majoritatea respondenților, iar 85% cu ideea conform căreia cea mai mare problemă a țării este reprezentată de clasa politică.
39% dintre cei chestionați (cu 5% mai mulți decât în septembrie) cred că oamenii obișnuiți pot schimba ceva în mersul lucrurilor, însă doar 32% simt că le sunt respectate drepturile cetățenești.
Puțin peste jumătate dintre respondenți (51%)  cred că România este o țară civilizată, în timp ce 45% cred contrariul.

În ceea ce privește evaluarea unor aspecte legate de România, respondenții au concluzionat:
Aproape jumătate dintre respondenți spun că România este frumoasă (48% în noiembrie față de 53% în septembrie), 14% cred că nu este deloc bine condusă (față de 24% în septembrie, 5% consideră că este foarte sigură (față de 7% în septembrie), 10% apreciază că nu este deloc dezvoltată economic, 48% susțin că este foarte coruptă (față de 42% în septembrie).

Metodologia studiului:
Volumul eșantionului: 1.330 indivizi de 18 ani și peste
Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,8%
Interviurile s-au desfășurat prin metoda CATI (interviuri telefonice)
Perioada anchetei: 25 noiembrie 2014

Studiul integral îl găsiți mai jos:


23 februarie, 2011

UNDE MERGEM NOI, MĂ NICULAIE?


DOUĂ COMENTARII LA SONDAJUL PRIVIND AGENDA PUBLICĂ
(FEBRUARIE -ROMANIA -2011)


Mi-am adus aminte de replica lui Moromete pe când mergea cu caruţa spre oras și Stere Gulea a hotărât, magistral, să încheie filmul cu o ceață de nepătruns şi o întrebare la care nu se putea răspunde.
Ultimul studiu IRES de analiză a agendei publice ne aduce câteva lucruri interesante. Nu epocale, dar interesante.

Ce legătură este între BNR și SRI?
Se nasc noi instituții psihologice, instituţii generate de spaimă sau neîncrederea în alte mecanisme ale functţionării statului. De douăzeci de ani avem două instituții care polarizează încrederea românilor, datorată spaimei de românilor de viitor, adică BISERICA şi ARMATA. Sunt instituții de siguranţă psihologică, instituțiile ultimei sanșe, ale ultimei stații. Analizând situația în agenda publică din februarie 2011 se poate observa nașterea unui nou cuplu de instituții aflate pe primele două locuri ale încrederii publice în contextul unor arestări masive şi acţiuni de forță ale statului, BNR şi SRI. Apare şi o învestire simbolică a unor instituții care pot crea sentimentul că statalitatea nu este ameninţată. Banca Naţională a României obţine o încredere de 59%, iar SRI 37%. Tandemul de instituții care se naște în criză după cel născut după Revoluţie, al Bisericii și Armatei.

Indiferent cum interpretăm aceste acţiuni de forţă ale statului, ele au relevat din nou existenţa unui climat de îngrijorare, au developat o situaţie socială și politică. Unii români au văzut în ele o radiografie a statului și a modului în care politicienii au creat rețele mafiote. Alţii s-au gândit că sunt reglări de conturi sau chiar o acţiune de a păcăli UE pentru ca să ne primească în Schengen. Indiferent de interpretare se pare că oamenii resimt climatul politic și social ca fiind marcat de îngrijorare și se caută din nou soluţii cu caracter utopic, soluții pentru senzaţia de siguranță. Dacă BNR este o instituție care simbolizează moneda, SRI pornea în 1990 cu pasivul pentru că era moştenitorul vechii Securități, dar acum dobândeşte noi valenţe prin contribuţia pe care o are la lupta cu corupţia şi reţelele de infractori. Acum Justiţia are doar 23% încredere, Presedinţia are 15%, Parlamentul 10%, Guvernul 8%, iar mai jos nu cred că se poate coborî.

Dacă analizăm cele două tandemuri, observăm că fiecare dintre ele conține o instituție militară şi o instituţie de factură simbolică pentru nişte valori colective: credinţa şi moneda. Trebuie să constatăm că este vorba despre semnul unui climat social și politic de nevroză colectivă, de anomie, de lipsă a ordinii sociale liber consimțite și de neîncredere în statul civil care reglează viața de zi cu zi.
Banca Naţională şi Biserica ar trebui să fie instituţii de vitrină, iar Armata şi SRI - instituții ale ultimei intervenții. Prieteni politicieni, cred că trebuie să ne uităm și la altceva decât la cifrele creștirii minuscule de PIB pentru a decreta moartea recesiunii economice.

Nu cumva suntem deja într-o atmosferă socială și politică ce nu are cum să producă un minim sentiment de stabilitate şi securitate individuală dacă ne așteptăm ca Armata să vegheze, preotul să se roage pentru noi, sereiștii să se lupte cu violenţa si hoții, iar Banca Natională să ascundă aurul de hoți și golani?






Nici măcar partidele noi nu sunt albe ca zăpada!
O discuţie despre posibilitatea unui nou partid reuşeşte de câteva luni să facă o mare carieră. La noi, dacă cineva da drumul la o înjurătură sau la o metaforă atunci sigur va avea succes. Dacă cineva caută date şi încearcă să păstreze un limbaj tehnic, atunci nimeni nu este interesat de ceea ce spune. E mai bine să avem cu toții loc de opinie și comentarii.
Aşa a fost cu sintagma lui Sebastian Lăzăroiu ALBA CA ZĂPADĂ. Toată lumea o așteaptă pe Alba ca Zăpada după colț, să fie primul care îi pupă mâna, ori îi trage o înjurătură, după caz. Un priceput jurnalist politic cu blog vede o strategie băsesciană în studiul nostru despre un nou partid. I-aş spune băiatului respectiv că, dacă ar fi studiat cu atentie sondajele din ultimii ani, ar fi vazut că nimic nu s-a schimbat, nimic nu este nou. De vreo câţiva ani peste 50% dintre români spun că ar avea un nou partid ar avea o şansă, iar vreo 40% declară că ar vota cu aceast partid. Este o întrebare ipotetică, iar oamenii se referă la ceva ideal. Sunt sătui de actualele partide politice şi, pentru o clipă, poate că se gândesc chiar că ar putea să se elibereze. Evident, când acel partid apare, oamenilor nu le convine cine îl conduce, nu agreează ideologia sau nu sunt interesaţi de mersul la vot.
Deci, prieteni deontologi, nu vă speriati de un nou partid, este un personaj, deocamdată imaginar, iar în perioade de criză nu se pot naşte zâne, aşa cum este Alba ca Zăpadă.
În criză, istoria ne spune că va veni pe lume Sfantul Gheorghe, ucigătorul de balaure ori arhangheli de genul lui Mihail sau Gavril. Dar mai bine nu ne dorim ceva ce nu suntem sigur ca am putea duce.
Vorba marelui poet grec Odysseas Elitys: ”O nimica toată mi-am dorit şi pedepsit am fost cu prea multul”.







Sondaj. UN NOU PARTID?

Perceptia aceasta este de vreo trei ani.



  O înfrângere și lecțiile ei Există în fotbal momente în care scorul nu mai e doar cifră, ci rană colectivă. CFR Cluj a trăit o asemenea cl...