Despre microbul anticipatelor si virusul pandemic.

Motto: ”opinia publică conduce lumea” (Tocqueville)

                                                        

Tocqueville, la mijlocul secolului al XIX lea, a demostrat că opinia publică poate servi ca fundament pentru o tiranie a majorității. Forța opiniei este bazată pe faptul că aceasta ”creează un fel de egalitate imaginară, în ciuda inegalitățtii normale de condiții”, scrie Alexis de Tocqueville, iar astăzi vedem o serie de mișcări sociale care se bazează pe aceasta unitate realizată în imaginar.

 Sondajele de opinie publică sunt un instrument important pentru politicieni, dar mai degrabă un instrument de cunoaștere. Dacă folosesc sondajele pentru ca să decidă în locul lor, atunci fac o mare greșeală. În fond, același sondaj poate arăta lucruri diferite pentru două feluri de lideri. Pentru liderii curajoși, sondajul poate arăta un tablou al barierelor de mentalitate pe care trebuie să le spargă sau valuri pe care le pot lua în piept. Pentru politicienii fricoși sau mai populiști din fire, sondajul poate arăta doar bariere de netrecut sau valuri pe care caută necontenit să se urce. Ceea ce nu știu politicienii este faptul că opinia publică este un artefact, o construcție pe care, de cele mai multe ori, ei sunt cei care o construiesc, fără să știe, uneori. Dar mai are o caracteristică: este foarte volatilă, te poate amăgi să intri în cine știe ce combinații și, când ți-e lumea mai dragă, se pulverizează ca un abur, devine un nisip mișcător sub pașii nesiguri.

Să luam un exemplu, foarte actual: alegerile anticipate. Când PNL a câștigat alegerile europarlamentare și judecătorii l-au trimis pe principalul opozant în pușcărie, chiar a doua zi,  apoi după ce Președintele Iohannis a câștigat al doilea mandat cu un scor impresionant, PNL  și-a dorit o victorie pe linie, rapidă, prin alegeri anticipate. O practică democratică de altfel, cu justificări legate de omogenitatea deciziei și viteza punerii în practică a măsurilor unei guvernări salvatoare. Opinia publică a preluat acest mesaj și a fost de acord, chiar dacă într-o majoritate fragilă. Încurajați de acest acord, politicienii PNL au continuat sa se lupte pentru asta, anticipatele devenind o adevărată obsesie. Una dintre justificările publice era legată de faptul că și opinia publică dorește asta. Deși încă din decembrie se știa că vine teribila criză, la noi toată lumea vorbea numai despre anticipate și de alte tehnici și proceduri electorale care avantajau pe unii sau pe alții. Era sfârșitul lui februarie, se murea masiv în Italia și noi ne tot luptăm cu argumentația privind anticipate sau nu.

  

1.     Imediat după alegerile prezidențiale, când alegerile anticipate încă nu erau promovate de Președintele Johannis, opinia publică vroia alegeri la termen, să zicem, un reflex democratic. Doar 39% vroiau alegeri anticipate, nici măcar votanții liberali nu erau atât de atinși de acest microb. 

2.   În 21 februarie 2020,  IRES a realizat un alt studiu în care publicul a fost întrebat despre alegeri anticipate și deja se observă crearea unei majorități care oferea vântul ce sufla în pânzele guvernului Orban pentru organizarea alegerilor anticipate.  


 

3.     În 11 martie 2020, când pericolul pandemiei era deja evident oamenii, dar Premierul desemnat, Florin Cîțu, nu își depusese încă mandatul, opinia publică își schimba rapid orientarea, aderând la ideea că epidemia va influența organizarea alegerilor locale, dar și a celor anticipate.

   

4. În fine, după doar o săptămână, lucrurile se schimbă radical.  Poate că încă prin capul unor politicieni mai zburau păsăricile anticipatelor aducătoare de succes, dar opinia publică era deja pornită pe un alt drum.
 

PERCEPȚIILE ROMÂNILOR CU PRIVIRE LA EPIDEMIA DE CORONAVIRUS COVID – 19

·        99% dintre români au auzit de epidemia de coronavirus COVID – 19

·        67% dintre români se declară îngrijorați pentru ei și pentru familia lor cu privire la epidemia de coronavirus COVID – 19

·        Subiectul COVID – 19 se discută, cel puțin o dată pe zi în trei sferturi dintre familiile din România

·        95% dintre români susțin că s-au informat cu privire la evoluția bolii în România

·        1 din 10 români a cumpărat alimente de strictă necesitate în cantități mai mari decât de obicei, de la apariția primelor cazuri ale bolii în România și până în prezent

·        Aproape 9 din 10 români se consideră informați cu privire la măsurile pe care trebuie să le ia pentru a se proteja împotriva răspândirii bolii

·        Peste 8 din 10 români sunt de acord cu măsurile luate de Comitetul Național pentru Situații de Urgență cu privire la epidemia de coronavirus COVID – 19

·        6 din 10 români cred că măsurile luate de autoritățile române sunt potrivite, în timp ce un sfert le consideră insuficiente, iar peste trei sferturi evaluează drept foarte bună activitatea autorităților privind măsurile preventive

·        Jumătate dintre români au puțină și foarte puțină încredere în statul român privind gestionarea acestei situații

·        Aproape două treimi dintre români au puțină și foarte puțină încredere în sistemul de sănătate românesc pentru a face față situației privind coronavirusul

·        Lipsa accesului la medicamente sau tratament medical adecvat este principala îngrijorare a românilor în cazul în care s-ar afla în situația de a fi izolați la domiciliu

·        Trei sferturi dintre românii activi pe piața muncii spun că au primit, la locul de muncă, informații despre coronavirusul COVID - 19

·         Aproape un sfert dintre românii activi pe piața muncii spun că activitatea pe care o desfășoară se poate realiza și de acasă. 16% afirmă că la locul lor de muncă s-a luat în discuție posibilitatea ca activitatea să se desfășoare de acasă

CONTEXT

În contextul evoluției rapide a cazurilor de coronavirus COVID – 19 pe plan mondial și a măsurilor recente ale autorităților române cu privire la răspândirea bolii, Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES a realizat un sondaj de opinie pentru a evalua percepțiile și atitudinile românilor față de aceste teme.

#Subiectul COVID – 19 se discută, cel puțin o dată pe zi în trei sferturi dintre familiile din România

Pe un fond de mediatizare extrem de puternică, 99% dintre români au auzit despre epidemia de coronavirus, boala apărută în decembrie 2019 în provincia Wuhan din China și care se extinde la nivel mondial.  Două treimi dintre participanții la studiu (67%) se declară îngrijorați pentru ei și pentru familiile lor cu privire la epidemia COVID – 19. Îngrijorarea se manifestă în proporții mai ridicate în rândul femeilor (76%) și în rândul vârstnicilor (83%).

74% dintre cei chestionați discută cel puțin o dată pe zi despre acest subiect cu familia, 58% fac acest lucru cu prietenii, 33% cu colegii de birou, iar 21% cu vecinii.

Peste un sfert dintre români (30%) declară că se simt foarte informați cu privire la măsurile pe care trebuie să le ia pentru a se proteja împotriva coronavirusului, iar 1 din 6 (59%) spun că se simt bine informați.

#1 din 10 români a cumpărat alimente de strictă necesitate în cantități m ai mari decât de obicei

95% dintre participanții la studiu declară că, de la apariția primelor cazuri în România, s-au informat cu privire la evoluția bolii în țara noastră. 13% și-au anulat călătorii în țară, 13% și-au cumpărat medicamente pentru prevenirea răcelilor, 11% au cumpărat alimente de strictă necesitate în cantități mai mari decât de obicei, 11% și-au anulat călătorii în străinătate.

#Mass media și Facebook – principalele surse de informare ale românilor în ceea ce privește epidemia de coronavirus COVID - 19

Peste trei sferturi dintre românii care se informează despre epidemia de coronavirus COVID – 19 au ca sursă mass media, peste un sfert se informează de pe Facebook, în timp ce sursele de informare oficiale - instituții ale statului sau medicii – sunt accesate de mai puțin respondenți.

#6 din 10 români sunt îngrijorați cu privire la călătoriile în străinătate

În situația creată de răspândirea coronavirusului, 62% dintre respondenți se declară îngrijorați cu privire la călătoriile în străinătate.

Jumătate dintre participanții la studiu se declară îngrijorați să meargă în mall-uri sau în mari magazine (51%) și în proporții similare să participe la spectacole/evenimente (55%), să facă excursii în țară (51%), să folosească  mijloacele de transport în comun (51%).

#Accesul la tratament și medicamente – principala îngrijorare a românilor în cazul în care s-ar afla în autoizolare

În cazul în care s-ar afla în situația de a fi autoizolați, la domiciliu, peste un sfert dintre cei chestionați spun că ar fi îngrijorați de faptul că nu ar avea acces la medicamente și tratament adecvat.  Pe locurile următoare în lista îngrijorărilor se află lipsa resurselor financiare (13%), insuficiența hranei (12%), plictiseala (11%), pierderea locului de muncă (9%) sau contaminarea altor persoane sau a membrilor familiei (5%). 5% declară că nu ar avea nicio îngrijorare. 

       

#Încredere scăzută în stat, grad ridicat de favorabilitate față de măsurile autorităților privind coronavirusul

Măsurile recente luate de autorități pentru a preveni răspândirea bolii au un grad foarte ridicat de notorietate, dar și de favorabilitate. 81% dintre cei chestionați sunt de acord cu decizia suspendării cursurilor în învățământul preuniversitar, 87% sunt de acord cu suspendarea transportului regulat de persoane spre și din Italia pe cale aeriană, feroviară și rutieră și 85% sunt favorabili măsurii privind interzicea manifestărilor/evenimentelor publice de amploare.

6 din 10 români consideră că măsurile luate de autoritățile române pentru a preveni răspândirea coronavirusului sunt potrivite. Totuși, mai bine de un sfert consideră că acestea sunt insuficiente, iar 9% dintre participanții la studiu cred că sunt exagerate.

Peste trei sferturi dintre respondenți evaluează drept bună și foarte bună activitatea autorităților române privind măsurile preventive cu privire la această situație.

50% dintre respondenți declară că au puțină și foarte puțină încredere în statul român privind gestionarea situației privind coronavirusul.

       

#Aproape trei sferturi dintre români declară că nu au încredere în sistemul de sănătate de la noi pentru a face față situației actuale

72% dintre participanții la studiu spun că au puțină și foarte puțină încredere în sistemul de sănătate din România pentru a face față situației privind coronavirusul. 35% au încredere multă și foarte multă.

COVID – 19 ȘI IMPACTUL ASUPRA ANULUI ELECTORAL 2020

Peste jumătate dintre români (54%) sunt de părere că epidemia de coronavirus și măsurile privind combaterea epidemiei pot influența organizarea alegerilor locale din acest an și o proporție similară cred că situația (52%) poate influența organizarea alegerilor anticipate.  

Fișa tehnică a studiului:

Volumul eșantionului: 926 indivizi de 18 ani și peste

Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național

Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 3,28%

Perioada realizării anchetei: 10 – 11 martie 2020

Metoda: Chestionarele au fost aplicate prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)

IRES_Perceptiile romanilor ... by IRES_Romania on Scribd

Un mărțișor pentru văduva neagră

(Fantezie de primăvară amăgitoare)

În aceste zile am aflat cât sunt de important în politică. Zice ”văduva neagră” din PSD sau ”devoratoarea de președinți”, cum îi mai spuneau cei din Kiseleff, că s-a blocat un Congres important pentru mine. Că ar fi un dezastru dacă particip la Congres, deși eu eram plecat în străinătate și nu aveam cum să fiu pe scenă, sau că ar fi un dezastru dacă aș fi Președinte al Consiliului Național, deși nici nu sunt membru de partid – plecat fiind, eu, de vreo 12 ani. Mă mir că nu a scris că ar trebui să fiu dat afară, desi sunt afară de multă vreme. O firmă nouă de consultanță politică, probabil care se ocupă cu prăbușirea PSD are destul de slabe resurse dacă se luptă cu cineva care nu este în filmul luptei lor pentru putere.

Nu pierdeam timpul cu acest text dacă nu citeam pe un site, care aproape îmi este dedicat, un articol care încearcă să îl convingă pe Marcel Ciolacu că este greșit să discute cu mine pentru că am la activ 20 de ani de activitate în inginerie socială, activitate prin care am determinat aproape de tot ce s-a întâmplat în politica noastră. Măgulitor! Nici în visele mele cele mai optimiste nu credeam că cineva îmi va face o asemenea reclamă. Este și un adevăr inteligent scris acolo: dacă liderii PSD ar fi crezut în puterea storytellingului și ar fi găsit poveștile ce trebuie spuse în fiecare moment politic, atunci nu ar fi pierdut alegerile. Din nefericire, liderii PSD au avut, aproape fără excepție, strategi din SUA și Israel – era o obligație probabil, dar și o modă, așa că nu a contat decisiv vreun sfat de la aceștia sau cel puțin știu asta despre sfaturile pe care le-am oferit eu, de-a lungul timpului. Cum toți liderii invocați de noua amazoană a comunicării PSD sunt vii, mi-ar plăcea dacă ar spune ei cât de greșite au fost sfaturile mele, atâtea câte au fost. Eu dețin în arhiva mea toate notele, strategiile, punctajele, discursurile scrise  în ultimii 20 de ani și le-as putea face publice.

Dar nu aceasta este ideea pe care vreau să o afirm aici, nu fac polemică cu Anca Alexandrescu, ”văduva neagra” a PSD. Uitasem că există, ultima dată am văzut-o controlând poșeta doamnei Viorica Dăncilă, premier al României, control dupa care raporta dacă are sau nu bani în poșetă. Experiența mea îndelungă prin zona PSD și memoria poveștilor de alcov din cabinetele președinților mă pot ajuta să deschid un lung serial despre activitatea complexă a celei care a generat rândurile de față și despre rolul acesteia în comunicarea mediatică și consilierea conducerii PSD, mai ales în realizarea blocajelor de comunicare și scurgerea de informații. Dar nu merită deocamdată acest efort, mă mulțumesc să mă las măgulit de ultimul articol depe realitateadinpsd.net care mă elogiază fară voie.

Să revenim, mai bine, la chestiuni de substanță. Aceste frământări și atacuri la adresa conducerii PSD, a lui Marcel Ciolacu, mai ales, arată un obicei mai vechi: un mic grup de oameni caută să perpetueze dominația asupra PSD, să pună mâna pe PSD. Ignoră democrația, ideologia, reprezentarea Moldovei sau a Transilvaniei în forurile de conducere, ignoră chiar logica elementară, își construiesc două - trei surse media și atacă tot ce prind. Calomniază, fac târguri separate cu adversarii, se asociază cu tot felul de ”personaje” politice șantajând președinți de filiale sau primari PSD și, în multe cazuri, reușesc. Cum reușesc? Simplu, ceilalți nu vor să intre în scandaluri, știu că din orice polemică poți ieși șifonat pentru că nimeni nu stă să caute adevărul atunci când ești calomniat. În partide se naște un fel de omertă politică spontană care, uneori, este confundată cu solidaritatea internă. Da, este și o logică politică corectă, este bine să faci dezbateri interne, să nu speli rufele în public, dar ce faci atunci când un grup de golanași politici  atacă fără discernământ, insultă, calomniază, chiar dacă văd că partidul devine nefrecventabil prin aceasta. Lor nu le pasă! Pentru ei este bun și un partid sub 20% pentru că rămân șefi, un fel de proprietari.  Nu zici nimic? Se știe că răul poate să câștige teren doar prin faptul că cei buni sau responsabili stau deoparte, nu se implică.

Un prim pas al unei reforme a PSD ar fi încurajarea oamenilor să vorbească, să își spună liber părerea, chiar dacă părerile lor nu ne convin. Explodează din când în când bombe în PSD legate de corupție în situații în care totul se putea evita de mult timp deoarece toată lumea cunoștea metehnele unor miniștri, primari sau manageri puși politic. Dar oamenii s-au dezobișnuit să vorbească, vocea golanilor acoperă gândurile majorității celor cinstiți și corecți. Așa s-a ajuns ca partidul să primească eticheta de ”partidul corupților” sau, mai nou, o etichetă la fel de jignitoare legată de capacitatea de gândire. Noua conducere a PSD va schimba partidul radical dacă va încuraja dezbaterea liberă și blocarea acestor hackeri politici. Când spun să încurajeze mă gândesc la a provoca oamenii din toate organizațiile PSD să vorbească, să spună ce doresc pentru partid ca să nu le fie rușine în viitor, să poată să fie mândri cu cei care îi reprezintă. Să spună ce cred despre conducătorii locali pe care i-au ales sau despre cei parașutați de la București. Dacă asta s-ar realiza ar fi o revoluție care, în final, ar însănătoși partidul și ar legitima un leadership puternic.  

PS. Era sa uit de marțișorul pentru Văduva Neagră, piarista mea recentă. E un mărțișor de gând, evident. Ancuța, nu te mai preocupa de mine, nu eu sunt pericolul. Ai grijă că DNA a luat în vizor Ministerul Sănătății, unde știm că ești consilieră, pe acte sau nu, a ministrului Costache. Știm că înainte erai consiliera cu achiziții a doamnei Pintea și a altora. Virusul de la minister poate fi mai puternic decât virusul despre care vorbeai în atacurile asupra mea, sper că stai bine cu imunitatea. Ai grijă de tine!