CE CRED ROMÂNII DESPRE TESTAREA PENTRU COVID – 19

• Peste trei sferturi dintre români acceptă ideea testării prin sondaj a populației pentru COVID - 19
• Aproape două treimi dintre români cred că măsura acordării unor ”certificate”/ ”pașapoarte” de imunitate este bună și foarte bună
• Peste jumătate dintre români se declară interesați să se testeze din proprie inițiativă, pentru COVID-19, contra cost

Al șaselea val al studiilor cu privire la pandemia generată de noul coronavirus a fost dedicat evaluării percepțiilor și atitudinilor populației cu privire la testarea pentru COVID – 19.

TESTAREA PRIN SONDAJ

# Peste trei sferturi dintre români acceptă ideea testării prin sondaj a populației pentru COVID – 19.

Sondajul arată că populația manifestă un grad ridicat de acceptabilitate pentru testarea prin sondaj în vederea stabiliri ponderii cetățenilor infectați cu COVID-19 și a celor imunizați la coronavirus. Peste un sfert dintre participanții la studiu cred că testarea prin sondaj este o măsură foarte bună, iar jumătate o consideră ca fiind bună.

Favorabili acestei testării prin sondaj sunt în proporții mai ridicate respondenții cu educație medie, cei care locuiesc în orașe și participanții la studiu care declară că la alegerile parlamentare ar vota cu PNL.

Sunt mai reticenți față de această posibilă măsură respondenții peste 65 de ani, cei cu educație scăzută și cei care locuiesc în mediul rural.

”PAȘAPORTUL” DE IMUNITATE

# O eventuală măsură de acordare a unor ”certificate” / ”pașapoarte” de imunitate celor care au avut deja COVID – 19 pentru a putea beneficia de excepții de la anumite restricții este considerată bună de către jumătate dintre români. 13% o consideră foarte bună, în timp ce o treime dintre participanții la studiu cred că ar fi proastă și foarte proastă.

Măsura este evaluată pozitiv în proporții mai ridicate de către femei (68%), de vârstnici (69%), de persoanele cu educație scăzută (49%), dar și de respondenții care locuiesc în Transilvania și Banat (69%) și pe votanții PNL (68%) și PSD (67%).

Pe cei mai puțini favorabili unei astfel de măsuri îi regăsim în proporții mai ridicate în rândul bărbaților, a tinerilor (39%), a celor cu educație superioară și peste (51%), dar și în rândul votanților Alianței USR-PLUS (46%).

TESTAREA VOLUNTARĂ PENTRU COVID - 19

# Mai mult de o treime dintre participanții la studiu au auzit despre faptul că în România există, în prezent, posibilitatea ca cetățenii să se testeze din proprie inițiativă (Notă: Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca oferă acest serviciu încă din data de 13 martie 2020)

Peste jumătate dintre respondenți au opinii favorabile cu privire la posibilitatea efectuării testelor voluntare, contra-cost și aproape 6 din 10 români spun că sunt interesați să își facă un astfel de test.

Opinii favorabile cu privire la posibilitatea testării voluntare contra-cost au în proporțiile cele mai ridicate persoanele cu educație superioară, respondenții din mediul urban, cei din Transilvania și Banat și votanții Alianței USR-PLUS.

Interesul pentru efectuarea unui test voluntar pentru COVID – 19, contra unei anumite sume de bani, este mai ridicat în rândul persoanelor între 51 și 65 de ani (62%), în rândul respondenților din Moldova (67%), dar și în rândul votanților PSD (63%).

Trebuie să menționăm faptul că interesul declarat nu înseamnă, în mod automat, că 59% dintre români și-ar face testul pentru COVID-19 contra-cost, ci arată mai degrabă gradul de dezirabilitate manifestat de respondenți cu privire la aspectul investigat.

Fișa tehnică a studiului

Volumul eșantionului: 1.089 indivizi de 18 ani și peste

Tipul eșantionului: simplu, aleatoriu, reprezentativ la nivel național

Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 3%

Perioada realizării anchetei: 24, 27 aprilie 2020

Metoda: Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)

Rezultatele pe larg ale studiului pot fi consultate pe website-ul IRES.

Despre microbul anticipatelor si virusul pandemic.

Motto: ”opinia publică conduce lumea” (Tocqueville)

                                                        

Tocqueville, la mijlocul secolului al XIX lea, a demostrat că opinia publică poate servi ca fundament pentru o tiranie a majorității. Forța opiniei este bazată pe faptul că aceasta ”creează un fel de egalitate imaginară, în ciuda inegalitățtii normale de condiții”, scrie Alexis de Tocqueville, iar astăzi vedem o serie de mișcări sociale care se bazează pe aceasta unitate realizată în imaginar.

 Sondajele de opinie publică sunt un instrument important pentru politicieni, dar mai degrabă un instrument de cunoaștere. Dacă folosesc sondajele pentru ca să decidă în locul lor, atunci fac o mare greșeală. În fond, același sondaj poate arăta lucruri diferite pentru două feluri de lideri. Pentru liderii curajoși, sondajul poate arăta un tablou al barierelor de mentalitate pe care trebuie să le spargă sau valuri pe care le pot lua în piept. Pentru politicienii fricoși sau mai populiști din fire, sondajul poate arăta doar bariere de netrecut sau valuri pe care caută necontenit să se urce. Ceea ce nu știu politicienii este faptul că opinia publică este un artefact, o construcție pe care, de cele mai multe ori, ei sunt cei care o construiesc, fără să știe, uneori. Dar mai are o caracteristică: este foarte volatilă, te poate amăgi să intri în cine știe ce combinații și, când ți-e lumea mai dragă, se pulverizează ca un abur, devine un nisip mișcător sub pașii nesiguri.

Să luam un exemplu, foarte actual: alegerile anticipate. Când PNL a câștigat alegerile europarlamentare și judecătorii l-au trimis pe principalul opozant în pușcărie, chiar a doua zi,  apoi după ce Președintele Iohannis a câștigat al doilea mandat cu un scor impresionant, PNL  și-a dorit o victorie pe linie, rapidă, prin alegeri anticipate. O practică democratică de altfel, cu justificări legate de omogenitatea deciziei și viteza punerii în practică a măsurilor unei guvernări salvatoare. Opinia publică a preluat acest mesaj și a fost de acord, chiar dacă într-o majoritate fragilă. Încurajați de acest acord, politicienii PNL au continuat sa se lupte pentru asta, anticipatele devenind o adevărată obsesie. Una dintre justificările publice era legată de faptul că și opinia publică dorește asta. Deși încă din decembrie se știa că vine teribila criză, la noi toată lumea vorbea numai despre anticipate și de alte tehnici și proceduri electorale care avantajau pe unii sau pe alții. Era sfârșitul lui februarie, se murea masiv în Italia și noi ne tot luptăm cu argumentația privind anticipate sau nu.

  

1.     Imediat după alegerile prezidențiale, când alegerile anticipate încă nu erau promovate de Președintele Johannis, opinia publică vroia alegeri la termen, să zicem, un reflex democratic. Doar 39% vroiau alegeri anticipate, nici măcar votanții liberali nu erau atât de atinși de acest microb. 

2.   În 21 februarie 2020,  IRES a realizat un alt studiu în care publicul a fost întrebat despre alegeri anticipate și deja se observă crearea unei majorități care oferea vântul ce sufla în pânzele guvernului Orban pentru organizarea alegerilor anticipate.  


 

3.     În 11 martie 2020, când pericolul pandemiei era deja evident oamenii, dar Premierul desemnat, Florin Cîțu, nu își depusese încă mandatul, opinia publică își schimba rapid orientarea, aderând la ideea că epidemia va influența organizarea alegerilor locale, dar și a celor anticipate.

   

4. În fine, după doar o săptămână, lucrurile se schimbă radical.  Poate că încă prin capul unor politicieni mai zburau păsăricile anticipatelor aducătoare de succes, dar opinia publică era deja pornită pe un alt drum.