Primul sondaj de opinie național privind modificarea Constituției

De la ultima modificare a Constituției a trecut un deceniu, dar în tot acest timp în dezbaterea publică s-au adus, nu de puține ori, în discuție, noi necesități cu privire la revizuirea actului fundamental care statuează principiile de funcționare a statului de drept în România.

Revizuirea Constituției a fost declarat ca element fundamental al programului de guvernare a USL după câștigarea alegerilor din 2012, iar în prima parte a lunii februarie 2013 a fost constituit Forumul Constituțional (instituțiile guvernamentale, Președinție, Guvern, Curtea Constituțională, Consiliul Superior al Magistrarurii și organizațiile neguvernamentale) care, până la data de 5 mai 2013, are rolul de a elabora raportul ce va sta la baza activității Comisiei parlamentare de revizuire a Constituției.

În acest context, Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES a derulat primul sondaj de opinie național cu privire la evaluarea percepțiilor și atitudinilor românilor pe tema problematicilor legate de modificarea Constituției.

Cercetarea a relevat faptul că modificarea Constituției este o temă cu o notorietate mare la nivelul cetățenilor, fiind considerată de cătrea aceștia drept importantă, o mare parte dintre ei apreciind că beneficiile revizuirii actului fundamental aparțin cetățenilor.

Principalele concluzii ale studiului:

·        Noua Constituție va influența viața românilor, cred 70% dintre ei, deși nu va aduce cu sine un trai mai bun pentru aceștia, însă creează cadrul pentru o mai bună respectare a dreprurilor cetățenilor

·        Actuala Constituție este respectată în foarte mica sau mica măsură, cred 85% dintre cei intervievați. Nici statul, prin instituțiile sale, nu respectă Constituția într-o proporție foarte mare, consideră 81% dintre respondent

·        Politicienii români respectă legea fundamentală a statului român în mică sau foarte mică măsură, spun 89% dintre participanții la studiu, dar 41% dintre ei cred că cetățenii repectă Constituția în mare și foarte mare măsură

·        Gradul de cunoaștere a actualei Constituții a României nu este unul ridicat: 12% dintre intervievați declară că au citit-o în totalitate, iar 39% că au citit-o parțial

·        Cei mai mulți români (88%) sunt de părere că ar fi o idee bună ca statul să trimită fiecărui cetățean noua Constituție, 75% dintre intervievați declară că ar citi-o cu, cu acets prilej, dar 6% recunosc că nici în aceste condiții nu ar citi-o

·        Televiziunea rămâne mass-media preferată de români (83%) pentru a fi informați cu privire la schimbările din textul Constituției României, alți 32% ar vrea să fie informați și prin broșuri trimise acasă, prin radio și ziare ar dori să fie informați câte 21%, iar prin internet 16%

·        Trei sferturi dintre români sunt siguri că vor merge la vot la referendumul pentru modificarea Constituției și o majoritate importantă (82%) declară că nu s-ar lăsa influențați de îndemnul partidului pe care l-au votat de a nu merge la vot, dacă s-ar pune problema în acest fel

·        Doar o treime dintre respondenți declară că există un politician în care au încredere și al cărui sfat l-ar urma dacă i-ar spune că trebuie să meargă la vot, în timp ce restul declară că nu există un asemenea politician

·        Politicianul care se bucură de încrederea celor mai mulți dintre cei care răspund afirmativ întrebării precedente este Victor Ponta, menționat de 30% dintre ei. Acesta este urmat de Traian Băsescu - 11%, de Crin Antonescu - 6% și de Călin Popescu Tăriceanu - 5%

·        Peste jumătate dintre participanții la studiu (58%) spun că au încredere în primarul localității lor, dacă acesta îi invită la vot - 58%

·        Aproape jumătate dintre cei chestionați  (46%) cred că la  referendum ar trebui să participe doar cei care cunosc tema revizuirii Constituției

·        43% dintre intervievați spun că statul român nu ar trebui să investească într-o campanie de comunicare cu ocazia organizării referendumului pentru modificarea Constituției

·        Cei mai mulți dintre români cred că egalitatea este un principiu mai important decât libertatea: 47% vs. 32%

·        Majoritatea românilor consideră că România ar trebui să rămână republică, însă un procent semnificativ (20%) sunt de părere că țara ar trebui să devină monarhie constituțional

·        40% dintre respondenți cred că, în noua Constituție, rolul Parlamentului ar trebui să scadă, dar 31% cred dimpotrivă că rolul acestui for trebuie să fie crescut

·        Inițiativa UDMR de a schimba articolul 1 din Constituție este respinsă de 78% dintre participanți, aceștia nefiind de acord cu modificarea privind statutul național, unitar și indivizibil

·        Majoritatea respondenților sunt de acord cu următoarele modificări ale actului fundamental:

-        reducerea mandatului Președintelui la 4 ani (78%),

-        reducerea Parlamentului la o singură cameră prin desființarea Senatului (72%), reducerea numărului de parlamentari la 300 (97%),

-        reducerea numărului de mandate pentru orice ales local la doar două mandate (79%),

-        răspunderea directă a magistraților pentru erorile săvârșite (93%),

-        posibilitatea de a urmări, percheziționa, aresta sau trimite în judecată parlamentari fără acordul Parlamentului (85%),

-        stabilirea prin lege organică a răspunderii penale a membrilor Guvernului pentru fapte săvârșite în exercițiul funcție (85%)

           

·        Mai puțin de jumătate dintre români (56%) au încredere în imparțialitatea acestuia drept Președinte al Comisiei Parlamentare de modificare a Constituției

·        62% dintre respondenți consideră că USL nu va ține cont de propunerile opoziției cu privire la modificările Constituției

·        În privința posibilelor propuneri de modificare venite din partea cetățenilor,  opiniile respondenților sunt împărțite (48% da, 48% nu)

            

Studiul actual face parte din programul de cercetări AGENDA PUBLICĂ pe care Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES îl desfășoară încă din anul 2011 și care vizează evaluarea percepțiilor cetățenilor cu privire la principalele teme aflate pe agenda publică.

Caracteristicile cercetării:

Volumul eșantionului: 1.452 indivizi de 18 ani și peste

Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național.

Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,6%

Perioada anchetei: 19-20 februarie 2013

Mai multe despre cercetare aflați din raportul de cercetare și analiza datelor.