14 decembrie, 2010

Republica Moldova – între cacealmaua comuniștilor și tăcerea mieilor proeuropeni

Raport la un audit intern al exit pollului

ContextCine merge în Moldova este prins de imaginea unei țări pe care o privești cu duioșie. Molcoma vorbă a moldovenilor te face să te gândești la România anilor 93 sau 94. Adică suprapunem inconștient un stereotip familiar fără să ne gândim la estul sălbatic. Restaurantele unde se mănâncă bine și femeile frumoase ce defilează pe stradă nu te fac să te gândești că ești foarte aproape de Armata a-14-a a Rusiei, la o aruncătură de băț. Dacă te uiți la televizor și îl vezi pe Premierul Filat sau ministrul de Externe al Republicii, tineri și cu discurs european, poți uita cu totul că te afli pe un teritoriu aflat mult prea aproape de armata rusă și valorile pe care ei le apără.
Însă, la o privire mai atentă a spaţiului moldovenesc din perspectivă politică, economică şi a poziţionării externe, putem uşor observa că este un loc în care regulile nu sunt făcute pentru a fi respectate, ci doar pentru a crea cadrul unei aparente democraţii. Divizaţi între o Europă care nu oferă nicio certitudine, o Rusie plină de promisiuni, oameni de afaceri specializaţi în contrabandă şi falsuri sau clanuri semi-mafiote, cetăţenii moldoveni au puţine opţiuni: revenirea la comunism şi dominaţia Rusiei sau orientarea spre democraţie şi libertate, drepturi pe care însă moldovenii nu ştiu încă să le folosească în favoarea lor.
În toamna acestui an, lupta pentru putere în Moldova s-a amplificat, mai ales între cei din coaliția pro-europeană aflată la putere, iar comuniștii au prins curaj după ce reușiseră să blocheze prezența la referendum. După eșecul de la referendum, oamenii au început din nou să se întrebe dacă nu cumva comuniștii au resurse să revină din nou la putere. Oricum, noua putere, instalată de un an de zile, divizată de încercarea de a nu-l lăsa pe Filat să se desprindă de ceilalalți parteneri, nu controla decât superficial administrația centrală sau locală. Procuratura generală, părți mari din funcționarii din administrația centrală și locală sunt controlate încă de comuniști.

2001 - primul sondaj in Republica Moldova Am realizat aici primele sondaje de opinie în 2001. Pentru un partid corespondent al PDSR, probabil PSD-ul de azi. Nu știu ce au facut ei cu datele, dar se pare că au ajuns și la Președintele Voronin care, atunci când a venit la București într-o vizită oficială, m-a felicitat în fața Președintelui Iliescu pentru precizie și mi-a spus că îi pare rău că nu a crezut în sondajul meu. Peste câteva zile mi-a trimis de la Chișinău o sticlă de vreo 5 litri de șampanie de la Cricova cu fotografia mea pe etichetă. Am și acum în biroul meu de la Cluj sticla aceasta, dar nu sunt sigur că o s-o mai țin multă vreme.

Anul acesta, o echipă de cercetători a insistat să facem o filială IRES la Chișinău. Am făcut IRES International Moldova și am realizat o serie de studii electorale. Am fost și eu impresionat de disponibilitatea operatorilor, de plăcerea lor de a merge pe teren. La anunțurile noastre de recrutare studenții de la sociologie și jurnalistică veneau cu sutele, era un efort destul de mari să faci atâtea interviuri și selecții. Toate verificările ne arătau că frauda operatorilor este aproape inexistentă. În luna septembrie, cu ocazia referendumului, tinerii mei colaboratori m-au convins să facem un exit-poll cu ocazia referendumului privind alegerea Președintelui. Sarcină nu prea simplă deorece comuniștii boicotau referendumul, iar etniile erau speriate să participe cu ideea că este referendumul unirii cu România. Am realizat un sondaj național prin CATI și un exit-poll pe Chișinău împreună cu Publika TV, un post de televiziune modern care se impune rapid pe piața destul de aglomerată din această țară. Rezultatele au fost foarte bune.
Am fost și eu plăcut surprins de munca de teren și precizia prognozei. Deși rezultatul s-a transmis în România la Realitatea TV, nu a făcut nimeni un eveniment din asta. Doar jurnaliștii din Cluj au scris despre acest succes, poate că presa centrală se obișnuise cu noi de la alegerile trecute, când am estimat corect, alături de CSOP, rezultatul prezidențialelor.

Derularea pregatirii pentru exit-pollLa alegerile parlamentare din noiembrie, am acceptat din nou proiectul unui exit-poll cu Publika TV pentru că avusesem o experiență de colaborare excepțională cu jurnaliștii de aici. Știam că nu va fi simplă sarcina noastră mai ales că lupta pentru putere era dură, mai ales între cei din coaliția pro-europeană aflată la putere, iar comuniștii prinseseră curaj după ce reușiseră să blocheze prezența la referendum. După eșecul de la referendum oamenii începuseră din nou să se întrebe dacă nu cumva comuniștii au resurse să revină din nou la putere. Oricum, noua putere, instalată de un an de zile, divizată de încercarea de a nu-l lăsa pe Filat să se desprindă de ceilalalți parteneri, nu controla decât superficial administrația centrală sau locală. Procuratura generală, părți mari din funcționarii din administrația centrală și locală sunt controlate încă de comuniști. Încă de la început, comuniștii agită spiritele împotriva României expansioniste care vrea anexarea Moldovei după ce a încercat s-o inunde deviind Prutul spre ei ca să nu fie inundat orașul Galați. Oamenii nu au crezut toate aceste aberații, dar una din componentele campaniei ne privește pe noi și pe cei de la Publika TV, ca agenți ai unei Românii care vrea să falsifice alegerile prin intermediul exit-poll-ului. Suntem atacați continuu la postul rusofon NIT prin filme de propagandă care îndeamnă oamenii la boicot și vigilență. Emisiunile electorale Publika Tv sunt boicotate de comuniști pe același motiv, al apropierii de România, chiar dacă toate monitorizările arătau echidistanța postului.
Am pregătit, din timp, temeinic acest studiu. Realizăm pentru început două studii de calibrare.

Am realizat primul studiu de teren pe un eșantion de 2000 de subiecți reprezentativ la nivel național, precum și la nivelul municipiului Chișinău. Perioada de de teren a fost 28 octombrie – 4 noiembrie. Eșantionul utilizat a fost unul stratificat și cu un număr de 187 de puncte de eșantionare. Eroarea studiului a fost de +/- 2,5%, la o probabilitate de 95%. Necesitatea studiului a fost aceea de a identifica exact structura opțiunilor politice ale alegătorilor Republicii Moldova cu o lună înaintea votului propriu-zis. A doua dimensiune a fost aceea de a forma și selecta operatori de interviu în vederea derulării cercetării exit-poll din 28 noiembrie 2010

În pasul următor realizăm și al doilea studiu de calibrare: studiu de teren pe un eșantion de 1.091 de subiecți reprezentativ la nivel național. Perioada de teren a fost 12– 19 noiembrie, iar eșantionul utilizat a fost identic cu cel anterior pentru exteriorul Chișinăului, în condițiile în care pentru Chișină a fost eliminat eșantionul suplimentar, rezultând un număr total de 161 de puncte de eșantionare. Eroarea studiului a fost de +/- 3,0%, la o probabilitate de 95%. Necesitatea a fost aceea de a verifica rezultatele primului studiu, de a identifica trenduri de campanie și de a instrui în continuare operatori pentru exit-poll.

În această perioadă au apărut mai multe studii si sondaje care creditau PCRM cu rezultate sub 30%, compatibile cu rezultatele noastre.

Facem o muncă de selecție și pregătire a operatorilor care durează aproape două săptămâni.

Din cauza cerințelor legale dictate de Comisia Electorală Centrală (CEC) pentru acreditarea operatorilor de interviu am fost nevoiți să luăm de la fiecare persoană care s-a înscris o copie a documentului de identitate. Am avut acreditați 586 de operatori de interviu, cei mai mulți dintre ei lucraseră deja în cadrul exit-poll-ului din 5 septembrie 2010, iar alții aveau experiența studiilor pe teren din anul 2010. Prioritate în ceea ce privește alegerea subiecților au avut persoanele care au mai colaborat în cadrul exit-poll-ului din 5 septembrie, apoi persoanele care au mai colaborat cu IRES în cadrul altor cercetări de teren și abia la final, pe aproximativ 45 de locații disponibile, au fost alese persoane cu care nu s-a mai colaborat anterior. Condiția de bază a fost să fie cunoscători ai limbii române și ruse. Instructajele efective au început pe data de 25 noiembrie cu prezența operatorilor care au mai colaborat cu IRES și a continuat în 26 noiembrie cu restul celor înscriși pe zonele rămase disponibile. În paralel, în data de 26 noiembrie s-au efectuat instructaje în Cahul cu aproximativ 56 de operatori din zona Sud și Bălți cu 11 operatori din zonă. Suplimentar, s-au utilizat un număr de 22 de autoturisme din Republica Moldova și 4 din România, în așa fel încât s-au verificat în mod permanent operatorii din secții. Controlul de teren s-a efectuat în 3 sau 4 valuri, după caz, și a vizat, în primul val, verificarea operatorilor: dacă sunt la secțiile de votare și poziționarea lor cât mai aproape de accesul în secție, iar dacă s-a sesizat lipsa operatorului, acesta a fost înlocuit cu una din rezervele disponibile în zonă. Valul al doilea și al treilea de control a vizat deja corelația dintre numărul de chestionare aplicate de fiecare operator și prezența până la momentul vizitei în fiecare secție, iar valul patru, acolo unde s-a realizat, a fost pentru verificarea șederii operatorilor până la ora 21 în secția de vot și aducerea celor fără posibilități de transport de la domiciliu.

Controlul a fost suplimentat de operatorii call center printr-un apel de control, între orele 7 și 8 dimineața care a avut ca scop, pe lângă verificarea operatorilor în secție, disponibilitatea de semnal și verificarea numărului secției a pasului fiecărui operator și localitatea unde se află.

La finalul pregătirii am realizat o simulare a exit-poll-ului cu o zi înainte de desfășurarea lui. Simularea exit-poll-ului a constat în expedierea fiecărui operator desemnat în secția sa pentru a aplica un număr de 10 chestionare, verificarea existenței semnalului de telefonie mobilă în secție și, în caz contrar, identificarea unei surse de comunicații prin care să se efectueze transmisia de date către operatorii call center. În urma situațiilor destul de grele întâlnite în ceea ce privește ajungerea operatorilor în secțiile aflate în anumite localități izolate, am constatat că nu s-au aplicat chestionare în 11 secții din toată Moldova, fapt care ne-a determinat să trimitem în decursul nopții de 27 spre 28 mașini cu operatori rezervă dedicați în acele localități.

Preluarea datelor de la operatori s-a efectuat cu 165 de operatori de calculator pentru a reduce timpul de preluare a datelor. Perioada cu flux cel mai intens de populație la vot a fost în intervalul 10.00 – 13.00, perioadă în care în 7 secții au fost mici pierderi ale unor subiecți, dar cum metodologia de aplicare avea soluție pentru astfel de situații, diferențele de prezență nu au influențat cifrele obținute în comparație cu cifrele oficiale ale CEC.

Pentru a elimina surprizele am folosit un eșantion supradimensionat. Peste 250 de secții de votare (eșantion folosit și la ultimele alegeri prezidențiale din România, țară de peste șase ori mai mare decât Republica Moldova) ceea ce ne-a adus, datorită prezenței mari la vot, peste 17.000 de chestionare valide. Suplimentăm eșantionul cu secțiile din străinătate, de la București, Iași și Cluj.
În ziua exit-poll-ului nu am avut probleme majore. E adevărat, campania de atac la adresa exit-poll-ului românesc a dat ceva rezultate. În 47 de secții operatorii noștri au un număr mai mare de non-răspunsuri și, uneori, sunt obstrucționați de simpatizanții comuniști să pună întrebări. Am remediat prin echipele de intervenție situațiile din teren, problemele de comunicare și de transmitere a datelor. Am confruntat contiunuu estimarea noastră privind prezența la vot cu datele de la CEC la orele de raportare. Cu excepția primei ore în care apare o diferență, în rest avem date comparabile și încheiem cu un procent de prezență pe care-l estimasem corect înainte: undeva în jur de 60%.

Rezultatul votului şi analizele post-votRezultatul votul, aşa cum a fost comunicat el de Comisia Eelectoală Centrală, a arătat o eroare gravă a institutelor care au realizat exit-poll-uri.
Auditul intern realizat a relevat doar defecţiuni minore care nu au putut fi cauza unei diferenţe de estimare la un astfel de nivel.
Nu găsim decât defecțiuni care nu puteau afecta sistematic rezultatul, mai ales că o asemenea eroare este greu de imaginat pe un eșantion mai mare de câteva sute de persoane luate aleator. Iar noi lucrasem științific și cu oameni care au coordonat multe exit-poll-uri realizate în Romania în 15 ani de activitate, ani în care echipele în care am lucrat nu avuseseră niciun eșec, nicio ieșire din marja de eroare.

Halucinanta frică de comuniștiStudioul de la Publika TV, înainte de a se da rezultatul unui exit-poll, este în forfotă teribilă. Galeriile partidelor sunt plasate pe tribunele improvizate, tehnicienii strigă, politicienii transpiră. Toți caută să reducă timpul care desparte de momentul final.
Dar în acel studio modern de la Publika TV parcă totul se petrece pe dos. Politicienii trimit reprezentanți de mâna a doua. Evident, comuniștii nu sunt interesați de prezența în direct. La anunțul rezultatelor cu victoria împotriva comuniștilor nimeni nu face nicio mișcare, nu se bucură, nu sare în sus. Până și cei din regie, uită să pună cartoanele pregătite cu grijă, rezultatul rulează pe crawl ca o informație oarecare. La partidul care are cel mai mare număr de voturi, oamenii nu se bucură decât formal. Nimeni nu zâmbește. În studioul de televiziune se aude musca. În acea tăcere mormântală îmi aud respirația și când se dă legatura la partide se aude doar vocea lui Sergiu Toader: Lasați atmosfera!
Genială intuiție de regizor hollywoodian! Și preț de vreo cinci minute se derulează spectacolul mut al neputinței de a recunoaște victoria și de a accepta că ai fi putut câștiga. Probabil că singura modalitate în care ar fi putut fi acceptată victoria ar fi fost ca ea să fie oferită de comuniști. Să recunoască ei că au pierdut. Se aude frica, asemnea unui corb negru lovindu-se cu aripile de niște reflectoare care încep să se audă pocnind în liniștea mormântală.
După eșecul de la referendum, frica a ucis entuziasmul inițial. Îmi adusesem aminte de alegerile furate masiv de comuniști derulate doar cu un an și ceva înainte și care au provocat manifestațiile de la 7 aprilie 2009. Dar așteptam și analiza noastră internă, dar nici nu îmi venea să spun un lucru care era cea mai simplă explicație: noi am intervievat oamenii care ieșeau de la urne, dar vorba lui Stalin: nu contează cine votează, contează cine numără. Nu puteam accepta această idee chiar și atunci când cineva care cunoștea Republica Moldova îmi spune că aici se pot și falsifica alegerile. Așteptăm rezultatele oficiale și între timp ne terminăm și noi interviurile cu toți operatorii, dar și cel pe baza de date.
Guvernul Republicii Moldova nu a spus nimic despre ciudatul salt al comuniștilor din ziua votului, chiar dacă, preventiv, Voronin a atacat că i s-au furat 10% din voturi de către Guvern. Guvernul tace oricum pentru că nu el este cel care a organizat alegerile. Alegerile sunt organizate de Comisia Electorală Centrală unde este plin de comuniștii celor 50 de ani de dictatură și 20 de ani de hegemonie peceremistă.
Și Europa are un mic șoc, dar a validat rezultatul fără să se întrebe de ce ar fi ales populația o întoarcere în timp deși Guvernul este apreciat în toate sondajele. OSCE a trecut cu observatorii pe-acolo și nu a observat nimic în neregulă. În rapoartele operatorilor noștri care au facut interviuri la secții se spune că observatorii au trecut 15 minute prin secția lor. Sigur, nu cred că a fost astfel în toate cazurile, eu am vorbit cu observatori români care au stat până noaptea târziu prin secții, ei fiind mult mai motivați să observe serios lucrurile.
Faptul că partidele din coaliţia democrată a acceptat tacit rezultatul votului şi cei care s-au revoltat cu privire la scor au fost tot comuniştii care au acuzat că le-au fost furate 10% din voturi, faptul că observatorii OSCE au validat rezultatul surprinzător de rapid, au fost doar câteva din aspectele care ne-au determinat să căutăm să înţelegem ce s-a întâmplat cu adevărat la alegerile din 28 noiembrie 2010.

Auditul intern pentru exit-pollAm avut în vedere 5 ipoteze: metodologie neadecvată, eşantion nereprezentativ, calitatea slabă a datelor culese, declaraţii false, mai exact lipsa declarării votului de către respondenţi și o fraudă de proporții.
Să le luăm pe rând:
1. Metodologia folosită în cadrul acestei cercetări este una verificată pe parcursul a cel puţin 10 competiţii electorale, fiind folosită în formule sensibil apropiate de diverse institute de cercetare din România şi alte ţări. În majoritatea situaţiilor această metodologie a produs rezultate apropiate sau aproape identice cu cele oficiale. Prin urmare este aproape imposibil ca diferenţele să fie explicate de erori apărute la nivel de metodologie.
2. Eşantion nereprezentativ nu este un factor plauzibil. Eşantionul realizat de IRES a inclus 247 de secţii normale la nivel naţional, 3 secţii speciale la nivel naţional şi 3 secţii din străinătate. Dacă avem în vedere toţi votanţii din secţiile selectate în eşantion se constată că acesta reproduce aproape identic structura finală a votului anunţată de CEC. Eroarea medie, considerând principalii competitori, a fost de doar 0,4%. Acest lucru este cu atât mai remarcabil cu cât selecţia secţiilor a fost stratificat aleatoare, fără a ţine cont de istoricul de vot din secţii, deşi am fi dorit acest lucru. Din păcate, nu a fost posibil deoarece structura şi numărul secţiilor s-a schimbat faţă de ultimele alegeri parlamentare (chiar şi faţă de referendumul din toamnă).
O menţiune trebuie făcută relativ la reproducerea votului pro-PCRM în cazul căreia apare o sub-estimare de 1,5 puncte procentuale. Trebuie adăugat însă că e foarte posibil ca această diferenţă să provină (şi) din înlocuiri / identificări greşite ale secțiilor în teren ca urmare a modificărilor din ultimele zile ale secţiilor de vot la nivel naţional (au apărut secţii noi care au fost introduse printre celelalte, numărul de ordine al secţiilor stabilit iniţial modificându-se în multe situaţii). În concluzie, sursa diferenţei dintre estimări şi rezultatele oficiale nu constă în calitatea eşantionului realizat şi utilizat.
3. În ceea ce privește calitatea datelor culese de operatori, toţi operatorii folosiţi pentru culegerea datelor au fost prezenţi pe toată durata zilei în proximitatea secţiilor de vot asignate. În plus, majoritatea operatorilor aveau la activ cel puţin o experienţă de cercetare similară (exit-poll-ul realizat de IRES la ultimul referendum). Toţi operatorii sunt vorbitori de rusă şi română, interviul realizându-se în limba preferată de respondent (limba utilizată cel mai frecvent în localitatea respectivă). Toţi operatorii au fost verificaţi direct în teren pe parcursul zilei de vot cel puţin o dată de către controlori anonimi. Unele tracasări generate de campania anti exit-poll nu au putut produce erori de o asemenea amplitudine.
4. Declaraţii false, mai exact lipsa declarării votului de către respondenţi, este problemă reală în Republica Moldova. Principala problemă legată de culegerea datelor a fost nedeclararea votului de către o parte extrem de mare a persoanelor intervievate: aproximativ 30%. De obicei, indivizii care nu declară votul reproduc aproximativ structura votului celor care declară cu cine au votat. În anumite contexte, cum a fost şi cel din Moldova de la aceste alegeri, este posibil să apară efecte care să producă o nedeclarare a votului sistematic mai mare în rândul votanţilor PCRM. Această tendinţă a fost anticipată şi corectată parţial. Intensitatea ei a fost însă mult mai mare decât în orice altă situaţie observată anterior. Dar este puțin probabil ca acest fenomen să se producă la așa nivel încât să aibă un asemenea efect asupra rezultatului final. Mai ales că la votul de duminică cei mai mulți cetățeni anticipau o victorie a PCRM ceea ce arată că nu se simțeau presați să nu declare opțiunea pentru acest partid.

5. Fraudă de proporţii?Un alt tip de analiză foarte util constă în compararea situaţiei aşa cum rezultă din munca operatorilor şi datele oficiale. Pentru cele 250 de secţii naţionale din eşantion am comparat prezenţa la vot şi votul obţinut de PCRM aşa cum rezultă acestea din datele culese de operatori, respectiv din datele CEC. Principalele concluzii sunt prezentate mai jos:
- Se constată o puternică sub-estimare a prezenței la vot de către datele de anchetă. Astfel, la un număr mediu de votanţi pe secţie de 1050, datele de anchetă arată că au votat în medie doar 860 de votanţi. Prin urmare, în medie 190 de voturi pe secţie au apărut dintr-o altă sursă decât votul exercitat în secţia de vot. E puțin probabil ca sursa să fie greşelile operatorilor, verificările au arătat că nu s-au produs asemenea greșeli, dar pot exista alte surse. Acestea pot fi : urnele mobile sau altele voturi care apar după închiderea urnelor.
- În virtutea experienţelor anterioare estimarea prezenţei la vot de către datele de exit este cel mai adesea corectă sau extrem de apropiată de cea oficială. Aceasta se întâmplă şi pentru că metodologia folosită este una obiectivă (operatorul numără cu pas statistic numărul de votanţi care ies din secţia de vot), nebazându-se aici pe declaraţiile votanţilor. Vom numi această eroare „eroarea de estimare a prezenţei”. Bazându-ne pe experienţe similare putem spune că cea mai mare parte a acestei erori este rezultatul apariţiei unor voturi din alte surse, urna mobilă cel mai probabil, dar și posibilitatea contabilizării finale a unor voturi care pentru cetățeni care nu au trecut pe la urne.
- Se constată o puternică sub-estimare a votului pentru PCRM. Mărimea medie a acesteia este de 240 de voturi pe secţie. Vom numi această eroare: „eroarea de estimare a votului pro-PCRM”. O parte din această eroare poate fi produsă de nedeclararea votului de către aproximativ unul din trei alegători intervievaţi, dar este greu de imaginat o asemenea sitauație.
Întrebarea legitimă care se ridică este dacă cele două erori sunt pozitiv corelate.

Adică, dacă în secţiile în care am constat o sub-estimare a prezenţei la vot de către datele de exit se constată în acelaşi timp şi o sub-estimare proporţional mai mare a votului pro-PCRM. Altfel spus, dacă voturile care apar în plus sunt într-o măsură relativ mai mare voturi pro-PCRM sau se distribuie relativ proporţional cu votul obţinut în secţie spre toate partidele.

Prin urmare „sunt cele două erori corelate?”. Răspunsul este categoric DA. Mai mult, nivelul corelaţiei este unul mare +0,45 (valoarea maximă este 1). Prin urmare, în secţiile în care au apărut voturi din alte surse (urna mobilă sau alte surse) există o tendinţă puternică pentru ca acestea să fie într-o măsură mult mai mare pro-PCRM. Desigur, acest lucru nu indică neapărat o fraudă (sa credem că este posibil ca majoritatea votanţilor care au nevoie de urna mobilă să fie votanţi pro-PCRM?), dar ridică un semn mare de întrebare cu privire la corectitudinea voturilor culese cu urna mobilă. Trebuie remarcat şi faptul că în statisticile CEC nu există o evidenţă separată a numărului de voturi culese folosind urna mobilă.

Probabilitatea mare a fraudei electorale semnalate mai sus are susţinere şi în alte date, cele oficiale de această dată.
Astfel, datele CEC cu privire la prezența la urne făcute publice pe parcursul zilei de vot sunt extrem de apropiate de prezenţa calculată pornind de la datele de exit (care a ţinut cont şi de votul din străinătate). Prima cifră o reprezintă estimarea prezenţei conform datelor CEC (cu o jumătate de oră înainte celor de la exit), iar a doua estimarea de la exit: ora 10 – 5,3%/9,5%, ora 13 – 26,2%/29,1%, ora 16 – 44,8%/43,8%, ora 19 – 55,4%/53,3%, ora 21 – 59,1%/56,4%.
Rezultatele finale nu mai sunt însă apropiate: CEC calculează o prezenţă de 61,6-65,5% (funcţie de modul de calcul), în timp ce datele de exit indică o prezenţă mult mai mică, de doar 56%. Prin urmare, după încheierea urnelor, de undeva a apărut un supliment de cel puţin 5% voturi în datele oficiale.

Un argument în plus pentru fraudă
Mai mult, dacă acceptăm ca valide datele CEC relativ la numărul votanţilor şi ţinem cont de faptul că aproximativ 500.000-1.000.000 dintre persoanele cu drept de vot din Moldova se află în străinătate rezultă că numărul real al celor care ar fi putut să voteze a fost de doar aproximativ 1,7-2,2 milioane. Cum numărul votanţilor conform CEC a fost de 1,7 milioane rezultă că rata de prezenţă la vot a fost undeva între aproape 80% şi 100%. Ori o prezenţă atât de mare este extrem de puţin probabilă (nici măcar la primele alegeri libere din 1994 prezenţa nu a fost atât de mare, ajungând la doar 64% conform IDEA, chiar şi în condiţiile unei campanii cu mize ridicate.

Ce așteptăm? Ce se va întâmpla?
Nu credem că se va întâmpla ceva. Tânărul Vlad Filat, temperamental și orgolios, nu era dorit ca și câștigator de către nimeni. Strica aranjamentul anterior prin care lui Marian Lupu i se promisese postul de Președinte. Rusiei nu-i plăcea pentru atitudinea proeuropeană, Europenii îl vroiau la Guvern, ca o garanție a funcționării înțelegerilor cu Moldova. Deși a fost cel care a reușit să aducă mandate în plus, compensând pierderile celorlalți parteneri de coaliție care s-au remarcat în lupta împotriva lui, nu a comuniștilor, va fi în continuare Prim-ministru, în cel mai bun caz. I se va spune că este tânar și are timp să fie și Președinte de Republică. Poate că pentru Moldova este mai pragmatic așa.
Explicația noastră este poate prea tehnică, dar ea nu încearcă să facă altceva decât o analiză onestă a datelor rezultate din acest eveniment. Când scriu aceste rânduri vedem că Voronin plusează la negocieri cerând renumărarea voturilor. Nimeni probabil că nu o să-i raspundă. Și nici nu cred că va cere cineva verificarea, măcar prin sondaj, a listelor electorale și prezenței unor oameni care sunt plecați în străinătate. O asemenea analiză ar explica, credem noi, mult mai bine ”surpriza” pe care le-au făcut-o comuniștii proeuropenilor. După eșecul de la referendum în republica dintre Prut și Nistru s-a reinstaurat frica. Deja zilele trecute, Serghei Narîskin, șeful Cancelariei Prezidențiale a Rusiei, vine la Chișinău fără nici o invitație. Nu-l bagă în seamă pe ministrul de Externe, omologul superiorului său. Nu-l anunță măcar că vine la Chișinău. Se duce glonț la Președintele interimar care nu are ce face și îl primește. Anunță că nu pleacă de acolo fără un acord semnat pentru un guvern PCRM–PD. Agențiile ruse și Voronin anunță că au semnat un acord de guvernare, dar nimeni nu-l găsește pe Președintele PD, Marian Lupu. Președintele de onoare al PD spune că nu știe nimic. Dar Ursul a venit și i-a mai dat Moldovei o palmă peste bot... Votul masiv al tinerilor și diasporei trebuia compensat. Până la urmă se va ajunge la o negociere ca să nu se distrugă mersul (mai încet, totuși) al Moldovei spre o Europă unde s-ar putea întâlni, la o cafea, cu sora sa România.
Nu știu ce își vor aduce peste ani aminte din aceste alegeri cetățenii moldoveni care s-au înghesuit la urne pentru a scăpa definitiv de comuniști și de un trecut de teroare. Sper să le dispară frica și viitorul să-i elibereze de reflexul de a pune capul în pământ. Poate însă își vor aduce aminte de spaima amestecată cu speranță la vederea unor grafice prin care niște români expansioniști le-au arătat o victorie pe care, cel mai probabil, o câștigaseră pe teren, dar n-au avut curajul să creadă în ea și să și-o apere. O amintire pe care bunicii o vor putea povesti nepoților ca fiind o întâmplare petrecută pe ”vremea ocupației”.


EPILOG
Cacealmaua comuniștilor: renumărarea voturilorPCRM are controlul asupra majorității instituțiilor din Republica Moldova. Una din aceste instituții conduse de comuniștii moldoveni este Comisia Electorală Centrală, adică CEC. În perioada electorală Președintele CEC și unii reprezentanți oficiali au atacat masiv Publika TV și exit-poll-ul pe motiv că sunt instrumente ale României care vrea să ia controlul asupra Moldovei și să falsifice alegerile.
La referendumul din septembrie 2010 CEC a dat publicității tot felul de date contradictorii. La un moment dat a anunțat prezența la vot raportând-o la o lista de votanți de peste 6 milioane. A retractat ulterior, motivând că s-a defectat sistemul electronic de vot, dar putem înțelege că a fost un semnal pentru o prezență mică la vot la începutul zilei. De altfel, pe baza unui comunicat repede retras, în jurul orelor 19.00 reprezentanții CEC anunțau că prezența a depășit 32% și ca deja referendumul va fi validat. Imediat s-a anunțat că a fost o greșeală.
Ultimele comunicări ale CEC conțin o serie de erori sau număr de voturi care au sursă incertă sau modifică drastic prezența la vot.

Din nou despre fraudă PCRM are dreptate în ceea ce privește existența unei fraude, doar că frauda ar putea fi descoperită, prin studierea listelor suplimentare și, mai ales, a listelor de prezență la vot sau borderourilor urnelor mobile. Aici apare plusul de votanți ai PCRM care modifică balanța după orele 21.00, deci după încheierea votului. O simpla analiză prin sondaj a celor care care au votat, mai ales în secțiile cu prezențe nefirești de peste 90%, dar și în secții monitorizate prin exit-poll, indică un plus de voturi apărute după orele 21.00.
Este nefiresc de ce partidele alianței proeuropene (PDLM, PNL si PD) nu au cerut o verificare prin sondaj a posibilelor fraude legate de votarea unor cetățeni aflați cel mai probabil în strainătate sau care nu au ștampila pe documentele de identitate. Este posibil ca plusul de peste 90.000 de voturi care apar în statistica CEC înafara listei inițiale care cuprinde persoanele cu drept de vot să fie reprezentată de votanți fictivi sau vot dublu, astfel că o confruntare cu listele electorale inițiale ar scoate la iveală o serie de nereguli care au viciat structural și decisiv rezultatul alegerilor.
Ultimele date ale CEC caută să ascundă un numar de voturi mai mare decât pezența mai mare decât cea declarată
Conform cifrelor furnizate de CEC pe site-ul oficial, pentru alegerile din 28 noiembrie 2010 la nivelul Republicii Moldova există un număr de 2.646.023 alegători înscriși. Tot conform acelorași date au fost un total de 1.721.166 de voturi valabil exprimate, deci 65,00% prezență la vot.
Conform documentului oficial publicat de CEC în cadrul prezentării rezultatelor finale din alegerile parlamentare, document prezentat în 6 decembrie 2010 avem 1.732.944 voturi valabile exprimate adică o prezență procentuală calculată de CEC de 63,3%. Dacă însă facem un total al proceselor verbale afișate și aplicăm algoritmul de calcul la cifra de alegători înscrisă în liste reiese că prezența a fost de 65,5%, adică cu aproximativ 89.484 alegători in plus.
De unde diferența de votanți?
Analizând listele suplimentare observăm din totalul votanților declarat de CEC că numărul celor înscriși pe liste suplimentare ar fi de 165.706 cetateni din care scăzând persoanele care au votat în exteriorul Republicii Moldova - adică 65.500 - reiese că pe teritoriul Republicii Moldova au votat pe liste suplimentare 100.206 alegători. Dar conform copiei Procesului Verbal final de pe Circumscripția 1 Chișinău vedem că doar aici au votat pe liste suplimentare 94.737 cetățeni!
Nu putem să credem că în restul Republicii Moldova au votat pe liste suplimentare doar 5.469 de persoane. În condițiile în care într-unul din cele mai mici raioane, Basarabeasca, figurează 2294 de alegători pe liste suplimentare și în Bălți secția nr. 2 sunt 3533 alegători pe lista suplimentară…
Nu există (sau nu este publică) o statistică a urnelor mobile pe fiecare secție de vot unde s-au utilizat și de asemenea documentele în baza cărora s-a votat. Credem că verificarea urnelor mobile ar putea arată o mare parte din surplusul de voturi pentru PCRM.
În plus, avem rate exagerate de prezență în raionul Căușeni - secția de votare Cania 95,2%, raion Hâncești - secția de votare Rusca 93,8% și raionul Râșcani - secția Costești cu 92,6%.

Toate acestea demonstrează că este necesară o analiză a listelor electorale, a listelor celor care au votat, precum și a listelor suplimentare. Analizele arată un surplus de votanți pe care statisticile CEC încearcă să-i disimuleze cu stangăcie prin modificarea continuă a datelor oficiale. Cacealmaua renumărării voturilor credem că încearcă să ascundă nereguli mult mai mari care au dus la procentul neașteptat de voturi pentru PCRM. Oare de ce tac partidele din Alianța proeuropeană?

7 comentarii:

  1. Incredibil. Insa din experienta dvs nu puteati estima epilogul acestor alegeri avand in vedere contextul comunistoid al acestei tari? In esenta, sugerati un blat cu pro-europenii. Aveti vreun regret ca ati acceptat acest "job" si, sincer, v-ati mai "baga" cu IRES in RM la o analiza daca ar exista solicitari?

    Andrei.

    RăspundețiȘtergere
  2. In acest paragraf sta cheia explicatiei:

    "Se constată o puternică sub-estimare a prezenței la vot de către datele de anchetă. Astfel, la un număr mediu de votanţi pe secţie de 1050, datele de anchetă arată că au votat în medie doar 860 de votanţi. Prin urmare, în medie 190 de voturi pe secţie au apărut dintr-o altă sursă decât votul exercitat în secţia de vot. E puțin probabil ca sursa să fie greşelile operatorilor, verificările au arătat că nu s-au produs asemenea greșeli, dar pot exista alte surse. Acestea pot fi : urnele mobile sau altele voturi care apar după închiderea urnelor".

    Cititi si articolul meu in care spun aproximativ acelasi lucru

    http://turambarr.blogspot.com/2010/11/nu-l-mai-injurati-ca-nu-doar-el-e-de.html

    RăspundețiȘtergere
  3. Foarte buna analiza. Concluzia e clara: NU CONTEAZA CINE VOTEAZA. CONTEAZA CINE NUMARA VOTURILE.

    Atat timp cat CEC e controlata de comunisti iar ei au organizat alegerile, orice suspiciune e valida.
    Oare nu cumva o Moldova pro-europeana e prea incomoda pentru Franta, Olanda si Germania in relatia lor cu Rusia. IN fond, e iarna, e criza iar politica energetica a UE nu exista. Putin se poate supara din nou, inchizand din robientul la gaz pentru o Europa slabita de turbulentele din zona euro.
    Moldova nu e prioritate pt UE iar OSCE e controlata de rusi. Asta e motivul pt care s-au grabit suspect de repede sa anunte corectitudinea desfasurarii alegerilor.
    Cat de despre alianta pro-europeana, fragmentarea ei se datoreaza incapacitatii Romaniei de a sprijini un efort unitar. SIE il sprijina pe Ghimpu, probabil SRI pe Filat si altii..si altii ..pe altii. Si nu stim aici ce rol a jucat FSB, dar banuim.

    Asa ca succesul comunistilor este previzibil pe o scena politica moldoveneasca marcata de discordie, cu o Europa lipsita de vointa, cu o Rusie voluntara si cu o Romanie impartita in dorinta de a face bine Moldovei.

    Nu e ciudat ca noi, romanii, vorbim tot timpul de unitate tocmai pt ca nu o avem?

    Pacat, domnule Dancu, ca ati picat ca musca sociologica in laptele geostrategic de langa Marea Neagra!

    RăspundețiȘtergere
  4. Care e viziunea mea:

    Contextul. Primul exit-poll, cel de la Referendum, a fost o reusita! Doar ca a fost una puternic contextualizata (rata de participare mica, prezenta la vot a electoratului pro-europenilor). A fost o experienta de succes dar particulara si poate ca a indus o oarecare lejeritate in abordarea unui viitor exit-poll.

    Metodologia. Calibrarea, in cazul alegerilor din toamna, pare a se fi facut bine. Ceea ce ma miră e faptul ca nu ati putut anticipa, dintr-un sondaj de 2000 subiecti, care erau categoriile in randul carora exista o rata mai ridicata de non-raspuns si carui tip de electorat apartin. Nu era o informatie esentiala dar era foarte utila in economia anticiparii structurii non-respondentilor din ziua votului.

    Derularea efectiva. Aici exista cateva lucruri care merita lamurite: structura non-respondentilor nu e similara cu ce a celor care isi declara votul. Exista diferente semnificative… Declaratiile neconforme cu realitatea apartine intr-o mai mare masura unui anumit tip de electorat.
    Apoi, cred ca ar trebui sa luati in calcul un factor politic. Moldova e un mediu puternic politizat dar mai ales politizant. IRES a fost asociat in mod cert nu numai cu un post de televiziune ci si cu o tabara politica. Eticheta asta s-ar putea nu fi fost usor acceptata de catre electoratul comunistilor. Ca atare, s-ar putea ca bunele intentii ale operatorilor de interviu sa fie spulberate de efectul „de institut”.

    Rezultate. Aici lucrurile sunt in mod cert complicate. Odata pentru ca spuneti ca datele de ancheta dau „o puternică subestimare a prezentei la vot” corelata cu “subestimarea votului pentru comunisti”.
    Corelatia dintre subestimarea prezentei si cea a votului pentru comunisti e ceva mai complexa decat un correlate bivariate… De ce? Pentru ca poate fi o falsa relatie cauzala. Daca introducem in calcul mediu, rural sau urban, stim ca in rural ponderea celor care voteaza cu urna mobila e mai mare, ponderea comunistilor e mai mare iar structura electoratului comunist e una mai putin deschisa spre a-si recunoaste votul. Ca atare, iaca o corelatie …naturala! Mediul e cel care favorizeaza o legatura, nu neaparat interventia.
    Daca vom considera faptul ca utilizarea urnei mobile e verificabila si, mai mult, e insotita de notificari prealabile si minim 2 membri din comisia electorala, opinia mea e ca e greu de fraudat de proportii prin intermediul ei. Mai ales ca o parte din cei care voteaza cu urna mobila apar pe liste suplimentare, ori ponderea totala a suplimentarilor e de 9,6%, in limite absolut rezonabile. Frauda in sectiile de vot mi se pare si ea dificila pentru ca ar trebui facuta cu complicitatea unor membri din comisia electorala.
    Argumentul cu numarul moldovenilor din strainatate e discutabil. Din calculele mele, ar reiesi o prezenta reala la vot in Moldova intre 75% si 85%. Mare, in mod cert, dar nu imposibil de atins in conditiile unei mize mari si a unei polarizari puternice.
    Scenariul meu. Extensia esantionului la 250 sectii de vot nu a adus plusul de acuratete (mai mult, poate a redus capacitatea organizatorica si de reactie). Nu e o eroare dar ar fi trebuit corelate cele doua...
    O prezenta masiva la vot, mai ales in rural, corelata cu o lejeritate a priori a operatorilor de interviu duce la imposibilitatea de a face o munca de calitate (de aici problema cu sub-estimarea prezentei...). Legitimatia de operator de interviu IRES-Publika nu cred ca a ajutat, ba mai mult, poate ca a fost o povara uneori (dar operatorii de inverviu va pot spune mai bine asta...).

    Cred ca era mai util sa pastrati acest „audit” doar ca document intern, pentru a da incredere celor din echipa dvs. Esecul, ca e de 4% sau de 15%, e acelasi si poate fi extrem de educativ daca ti-l asumi si in analizezi din perspectiva asta. Daca e doar dorinta de a pasa responsabilitatea in „afara”, se poate argumenta pana la nesfarsit, cu cele mai sofisticate instrumente statistice dar rezultatul va fi aproape nul... Din punctul meu de vedere, e un act de curaj sa faci un sondaj in Moldova, asa ca meritati felicitari!

    RăspundețiȘtergere
  5. Pentru Radu:
    De acord cu o parte a comentariilor.
    Strict cu privire la corelatia dintre cele doua erori calculata pe total sectii din esantion: chiar crezi ca nu a fost verificata si intensitatea corelatiei in functie de mediul de rezidenta? A fost si e aproape aceeasi.
    In plus, cand ai o serie de date, obtinute pe cai diferite, toate ducand spre aceleasi concluzii ... parca ai mai mare incredere, nu? Asta nu inseamna ca singurul factor responsabil de eroare a fost frauda.

    RăspundețiȘtergere
  6. Nu sunt sententios cu privire la corelatia dintre subestimarea prezentei la vot si cea a votului pentru comunisti. Nu am afirmat "sigur e o eroare"! Ceea ce am semnalat eu e una din posibilele capcane in care putem cadea usor utilizand instrumente statistice...
    Pe de alta parte, admit, nu am alte informatii despre ceea ce s-a intamplat in Republica Moldova decat cele din media si social media. Dar cred ca stiu sa le citesc bine... :) Nu am acces la informatii venite pe "diferite cai".

    Am invatat, in schimb, un lucru: indiferent daca e succes sau esec, se vor gasi "binevoitori" care sa iti explice de ce s-a intamplat asta. Si mai de fiecare data, acei "binevoitori" iti vor sugera ca tot ce s-a intamplat a depins in mai mica masura de tine si in mai mare masura de "altii"... :)

    RăspundețiȘtergere
  7. Pentru Radu:
    In calitate de operator de interviu la acest exit poll crede-ma ca IRES chiar exagerat cu masurile de protectie si training ale operatorilor...dar in ceea ce priveste urna mobila din experienta mea de sectie iti spun ca ea a plecat de doua ori insotita de vicepresedinte si de fiecare data de membrul PCRM... cand am intrebat cati au votat si in baza a ce am fost aprope batut si scos afara din sectie... norocul meu a fost ca atunci a ajuns masina celor de la OSCE si totul s-a stins dar daca nu veneau supervizorii cu masina sa ma ia de acolo cred ca dupa ora 9 o luam rau de tot ca amenintarile au continuat... asa ca orice corelatii ati face va spun ca unul direct afectat si de rezultat: S-A FURAT INMOLDOVA LA ALEGERI CU URNA MOBILA ... sper sa nu mai trec prin experiente similare si sa ne rezolvam problemele cu IRES...

    RăspundețiȘtergere