Percepţia publică despre corupţia din România: o creştere fără precedent
În studiul Barometrul încrederii în instituţii, realizat
de IRES, în 9-10 martie 2015, 49%
dintre persoanele intervievate spun că, în acest moment, lucrurile în România
merg într-o direcție bună, în timp ce 40% consideră că acestea merg într-o
direcție greșită.
Majoritatea persoanelor
intervievate, 77%, au o părere foarte bună sau bună despre faptul că, în
ultimele luni, mulți oameni politici sunt acuzați de corupție, sunt condamnați
sau arestați preventiv. Despre acest lucru tind să aibă o părere bună în
proporție mai ridicată bărbații și respondenții cu studii superioare. În
același timp, cumulativ, o proporție covârșitoare a respondenților, 95%, este
de părere că, în România, corupția este foarte răspândită (70%) sau destul de
răspândită (25%). Doar 3% dintre aceștia cred că este puțin răspândită, iar 1%
spun că nu este răspândită deloc.
Aproape jumătate dintre
intervievați consideră că este mai răspândită corupția în administrația
centrală decât în cea locală, în timp ce 16% cred că este invers, iar 31% cred
că, de fapt, corupția este răspândită în egală măsură atât la nivelul
administrației locale, cât și la nivelul celei centrale. Respondenții cu studii
medii tind să vadă în proporție mai ridicată corupție la nivel central, cei
fără studii la nivel local, iar cei cu studii superioare cred în proporție mai
ridicată cum că este răspândită atât la nivel central, cât și la nivel local. Respondenții
din Transilvania și Banat consideră că este mai răspândită în administrația
centrală, iar cei din Moldova o văd în proporție ușor mai ridicată la ambele
niveluri.
O
proporție semnificativă a persoanelor intervievate, 57%, consideră că există
politicieni care sprijină lupta împotriva corupției în mod sincer. Respondenții
care au absolvit cel mult clase gimnaziale tind să răspundă afirmativ la
această întrebare în proporție mai ridicată.
Televizarea
luptei anticorupţie este gustată de public
Când este vorba despre reflectarea
mediatică a fenomenului, 57% dintre participanții la studiu declară că sunt
interesați sau foarte interesați de transmisiunile televiziunilor pe tema
arestărilor și condamnărilor din ultima perioadă. Respondenții din Transilvania
și Banat se declară interesați de aceste transmisiuni în proporție mai
ridicată, iar cei din Moldova în proporție mai redusă. Cu toate acestea,
majoritatea respondenților creditează transmisiunile televizate cu încredere în
ceea ce privește contribuția lor la diminuarea fenomenului corupției, 36%
spunând că sunt siguri că acestea pot contribui la acest lucru, iar 41%
considerând că probabil acest lucru se întâmplă. Cu cât respondenții sunt mai
educați, cu atât convingerea că transmisiunile televizate pot contribui la
diminuarea corupției se regăsește mai rar în rândul acestora.
DNA
beneficiază de cea mai ridicată încredere din partea publicului
Toate instituţiile care activează în
sistemul juridic din România beneficiază de nivele de încredere mult superioare majorităţii
instituţiilor din România.
În justiția din România, în
general, au încredere multă sau foarte multă 41% dintre respondenți, în timp ce
o proporție mai ridicată - 56%, spun că au mai degrabă puțină sau foarte puțină
încredere. Bărbații declară că au multă sau foarte multă încredere în justiție
în proporție semnificativ mai ridicată decât femeile, la fel persoanele cu
studii superioare.
În
tribunale au încredere multă sau foarte multă 37% dintre intervievați, în timp
ce 57% au mai degrabă puțină sau foarte puțină încredere în aceste instituții.
Din nou, bărbații declară că au multă sau foarte multă încredere în aceste
instituții în proporție mai ridicată decât femeile. Încrederea în judecătorii
se prezintă foarte similar cu cea în tribunale - 37% au foarte multă sau multă
încredere, iar 58% puțină sau foarte puțină.
În
Ministerul Justiției, de asemenea, au încredere multă sau foarte multă 38%
dintre intervievați, în timp ce 57% dintre ei spun că au mai degrabă puțină sau
foarte puțină încredere în acest minister. Și în acest caz, bărbații tind să
aibă multă sau foarte multă încredere în această instituție în proporție mai
ridicată decât femeile.
În
CSM spun că au multă sau foarte multă încredere 42% dintre intervievați.
Această opinie este mai des întâlnită în rândul bărbaților, devenind mai
răspândită, de asemenea, odată cu creșterea nivelului de educație. În curțile
de apel au încredere tot 42% dintre participanții la studiu, bărbații în
proporție ușor mai ridicată, la fel persoanele cu studii superioare și cele
care locuiesc în Transilvania sau Banat.
Înalta
Curte de Casație și Justiție beneficiază de multă sau foarte multă încredere
din partea a 48% dintre participanții la acest studiu, cu precădere din partea
bărbaților, a persoanelor cu studii superioare și a celor din Transilvania și
Banat sau Moldova.
Direcția
Națională Anticorupție reușește performanța de a beneficia de multă sau foarte
multă încredere în rândul a 63% dintre intervievați. Ca până acum, aceste
opinii se regăsesc în proporție mai ridicată în rândul bărbaților, precum și în
rândul persoanelor cu studii medii sau superioare.
În
DIICOT, de asemenea, au multă sau foarte multă încredere peste 50% dintre
respondenți - 55%, proporția crescând la 61% în rândul bărbaților.
Codruţa
Kövesi:
o încredere fără precedent pentru cineva
din sistemul juridic din România
În Codruța Kövesi, Procurorul şef al
DNA, au multă sau foarte multă încredere 43% dintre persoanele intervievate, în
timp ce 45% spun că au puțină sau foarte puțină încredere în această
personalitate publică, iar 9% declară că nu o cunosc. Bărbații, în schimb, au
încredere în Codruța Kövesi în proporție de 52%, iar persoanele cu studii
superioare în proporție de 49%.
În Monica Macovei declară că
au încredere multă sau foarte multă 23% dintre intervievați, proporția acestora
crescând atunci când ne uităm doar la persoanele cu studii superioare la 34%.
În Tiberiu Nițu, Procurorul
General al României, au multă sau foarte multă încredere trei din zece
respondenți. Bărbații tind să aibă
încredere în această personalitate în proporție mai ridicată, la fel persoanele
care au studii medii sau superioare, comparativ cu cele care au absolvit un
nivel de educație inferior. Respondenții din Moldova, de asemenea, tind să aibă
încredere în Tiberiu Nițu în proporție ușor mai redusă.
Percepţia
publică despre dreptate
16% dintre persoanele
intervievate spun că au avut de a face cu sistemul de justiție în ultimii cinci
ani. Cu cât sunt mai educați, cu atât proporția respondenților care răspund
afirmativ la această întrebare crește. De asemenea, respondenții din regiunea de
Sud a țării tind să facă acest lucru în proporție ușor mai ridicată decât cei
din Moldova sau din Transilvania și Banat.
Jumătate
dintre persoanele care spun că au avut de a face cu justiția în ultimii cinci
ani spun că au făcut acest lucru în calitate de reclamant sau de păgubit, în
timp ce un sfert au fost acuzați sau inculpați, iar o zecime martori.
Aproximativ jumătate dintre acestea, de asemenea, apreciază că au fost tratate
bine sau foarte bine atunci când au avut de a face cu sistemul de justiție -
52% - , în timp ce 47% apreciază că au fost tratate mai degrabă prost sau
foarte prost. Proporții similare ale respondenților apreciază, astfel, că s-ar
fi făcut dreptate sau nu în cazul lor: 51% spun că s-a făcut dreptate, iar 44%
că nu s-a făcut dreptate. În același timp, 5% dintre aceștia nu știu ce răspuns
să dea la această întrebare.
Caracteristicile cercetării:
Volumul eșantionului: 1.118 indivizi de 18
ani și peste
Tipul eșantionului: multi-stratificat,
probabilist, reprezentativ la nivel național
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 3%
Perioada anchetei: 9-10 martie 2015
Mai
multe detalii sunt disponibile în raportul de cercetare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu