Anul 2014, efervescent din perspectiva dinamicii politicii din România, se încheie cu un optimism al românilor cu privire la ceea ce va aduce anul 2015 pentru țară. Acest optimism se manifestă pe fondul raportului pozitiv în ceea ce privește aprecierea cu privire la direcția spre care se îndreaptă lucrurile în România.
Mai optimiști pentru țară decât pentru propria persoană
Puțin peste o treime dintre români spun că sunt mulțumiți de felul în care trăiesc, în schimb 65% susțin că nu mulțumiți. Totuși, 44% cred că peste un an vor trăi mai bine. 33% cred că vor trăi la fel și dor 17% dintre respondenți apreciază că peste un an vor trăi mai prost.
În opinia respondenților, pentru România, 2014 a fost comparabil cu 2013: 31% cred că a fost mai bun, 30% că a fost mai rău, iar 36% cred că a fost la fel. Optimismul se manifestă și în acest caz: 58% dintre participanții la studiu cred că 2015 va fi mai bun pentru România decât 2014, 28% cred că va fi la fel și doar 9% sunt pesimiști.
Lipsa locurilor de muncă a fost,și în 2014, principala îngrijorare a românilor, urmată fiind de criza politică (15%), iminența unei boli (15%), creșterea prețurilor (13%), nesiguranța locurilor de muncă (10%), reducerea veniturilor (7%), lipsa de perspectivă (6%) sau singurătatea (3%).
Diaspora – revelația topului încrederii. Românii au cea mai multă încredere în Pompieri, Armată, SMURD, Biserică, UE , Jandarmi, Diaspora, DNA, DIICOT sau SRI.
Pompierii beneficiază, în continuare, de cea mai mare încredere din partea românilor, 90% dintre români spun că au multă și foarte multă încredere în aceștia. Sunt urmați de Armată în care au multă și foarte multă încredere 81% dintre români și de SMURD, creditat cu multă și foarte multă încredere din partea a 88% dintre cei chestionați. DNA și Biserica (în general) sunt creditate de 66% dintre respondenți cu multă și foarte multă încredere, urmate fiind de Uniunea Europeană și Jandarmi, de Serviciul Român de Informații și de DIICOT. În Banca Națională a României au multă și foarte multă încredere 55% dintre români, în Justiție 54%, iar în școala românească 51%.
Încrederea în mass media tinde să fie cea mai polarizată: 49% dintre români spun că au multă și foarte multă încredere, în timp ce alți 49% spun că au puțină și foarte puțină încredere.
La polul opus, se află Parlamentul României în care au multă și foarte multă încredere doar 9% dintre români, iar 89% spun că au puțină și foarte puțină încredere, dar și partidele politice care beneficiază de multă și foarte multă încredere din partea a 10% dintre respondenți. Organizațiile non-guvernamentale se plasează și ele pe ultimele locuri în acest top, doar 26% dintre participanții la studiu creditându-le cu multă și foarte multă încredere. Primul ministru, FMI, sistemul de sănătate din România sau sindicatele se află pe ultimele locuri în ceea ce privește încrederea românilor.
Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES a introdus, în premieră, în topul încrederii diaspora și Facebook, doi dintre actorii determinanți în rezultatul alegerilor prezidențiale din acest an. Chiar dacă diaspora nu este o entitate coagulată și structurată, 60% dintre români spun că au multă și foarte multă încredere în aceasta. În Facebook au multă și foarte multă încredere 42% dintre cei chestionați, în timp ce 39% dintre respondenți susțin că au puțină și foarte puțină încredere.
Alegerile prezidențiale – evenimentul politic pozitiv al anului 2014
Autoritățile române sunt indicate drept responsabile pentru felul în care au mers lucrurile în România, în 2014, iar 36% cred că românii în general sunt responsabili pentru asta.
40% dintre respondenți indică Germania drept țara cu care ar trebui să avem o relație mai bună în 2015, iar 25% cred că aceasta ar trebui să fie SUA.
50% dintre respondenți cred că, în 2014, presa din România a fost mai degrabă coruptă și în slujba politicienilor, în timp ce 44% a fost mai degrabă echidistantă și profesionistă.
59% dintre respondenți au o părere proastă și foarte proastă despre anul politic 2014, dar 45% dintre participanții la studiu cred că a existat în acest an un eveniment pozitiv din perspectiva vieții politice. 69% dintre aceștia cred că principalul eveniment pozitiv este reprezentat de alegerile prezidențiale.
48% dintre respondenți spun că în 2014 a existat cel puțin un eveniment politic negativ, iar 16% dintre cei chestionați cred că acesta este reprezentat de organizarea alegerilor prezidențiale sau rezultatul acestora. 8% indică evenimentul negativ ca fiind reprezentat de conflictele dintre politicieni, iar 7% - activitatea Guvernului în ansamblu.
Activitatea Pompierilor, a serviciilor de Salvare și urgență, precum și ale celor responsabile de asigurarea ordinii publice sunt evaluate pozitiv de cei mai mulți dintre români
92% apreciază drept bună și foarte bună activitatea Pompierilor, 89% apreciază drept bună și foarte bună funcționarea Salvării, iar 83% apreciază ca fiind bună și foarte bună funcționarea sistemului de urgență 112
69% consideră drept bună și foarte bună funcționarea sistemului de asigurare a ordinii publice. Doar 15% dintre respondenți au avut vreodată o problemă care să îi determine să interacționeze cu Poliția sau Ministerul de Interne.
54% apreciază drept bună și foarte bună activitatea sistemului public de sănătate din România. În 2014, 41% dintre participații la acest studiu au interacționat, în urma unei probleme de sănătate, cu acest sistem.
25% dintre cei chestionați au avut, în 2014, o problemă pentru care au intrat în contact cu Primăria din localitatea lor.76% dintre participanti la studiu apreciază drept bună și foarte bună activitatea Primăriei din localitatea lor.
60% spun că este bună sau foarte bună funcționarea sistemului de educație din România.
Caracteristicile cercetării:
Volumul eșantionului: 1.147 indivizi de 18 ani și peste
Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național
Reprezentativitate:eroare maximă tolerată de ± 2,9%
Perioada anchetei:18-19 Decembrie 2014
RAPORTUL COMPLET PE SITE http://www.ires.com.ro/
Sondajul reflecta corect in opinia mea, nivelul de cultura politica al poporului roman, dupa peste 40 de ani de daramare a valorilor morale fundamentale ale umanitatii, in societatea romaneasca, respectiv, morala crestina, grefata, pe patriotism, si pe o continua dezvoltare a caracterului pe plan personal. Aceste valori au fost atomizate de morala socialista, prin instituirea, in a doua parte a anilor 70, a " normelor eticii si echitatii socialiste". Prin modificarea programelor scolare, si ca urmare a socului produs de intrarea abrupta in anii 90, in "era cibernetica", produsul care v-a fost predat spre analiza, da, in opinia mea, rezultatele asteptate, incredere in pompierii, (absolut ineficienti, fapt dovedit prin lipsa lor de reactie), si/sau, in biserica ortodoxa, (penetrata profund de securitate inca din anii 50, care deci actioneaza ca principal factor de dezagrgare a societatii romanesti),. 69% considera alegerile prezidentiale, (al caror efect politic este absolut nul in conditiile constitutionale romanesti), "evenimentul anului". Pe de alta parte, corpul electoral apreciaza, in proportie de 88%, activitatea DNA si DIICOT ca fiind "factori de stabilitate". Aceasta apreciere a organelor de represiune ca fiind pe acelasi palier cu biserica ortodoxa, la 88% grad de incredere, constituie tot efectul unei profunde inculturi juridice, si degradari morale. Nu doresc sa intru in profunzimea studiului locului si rolului DNA in sistemul judiciar, sau de legatura dintre acestea si biserica ortodoxa, fiindca nu cred ca este cazul in demersul de fata. Concluzionez,(ca sa nu risc sa par profund), ca, in 2014, poporul Roman este incult, atat la nivelul culturii individuale, cat si pe planul religiei, si politic. Profund apatic in raport de imperativele morale si culturale care s-ar impune a fi fost implementate, cel putin in ultimii 25 de ani. Rezultatul sondajului de opinie facut de dvs. este corect, si inspaimantator. Av Baras
RăspundețiȘtergere