1.Aţi observat schimbări deosebite privind caracteristicile
socio-demografice ale alegătorilor de duminică, comparativ cu
europarlamentarele anterioare şi celelalte alegeri? Care sunt acestea?
Nu sunt schimbări majore deoarece a fost o
mobilizare de militanţi şi structura acestora nu s-a schimbat. Puţin a fost
electoratul cu adevărat ”nou”. Nici prezenţa mai mare faţă de 2009 nu poate fi
interpretată ca o creştere a interesului pentru Europa sau ca un impact al
campaniei electorale. A fost doar o coincidenţă, s-a legat interesul partidelor
de aceste alegeri, un fel de alegeri euro-prezidenţiale.
Au fost schimbări de atitudine, dar acelaşi electorat a mers la vot:
electoratul mai în vârstă, cel cu mai mare interes pentru politică, cel
mobilizat de un partid sau altul. Practic au fost nişte alegeri
superpolitizate. Recitesc sondajele din 2009 şi constat că avem parcă o altă
lume din persperctiva mizelor politice, dar şi a echilibrelor, a actorilor
politici. Dar nu este vorba decât de reşaparea acelorași cetățeni care mai cred
în politică şi mai au ceva încredere în statul român şi în instituțiile sale.
De fapt, politicienii se sprijină pe aceleaşi iluzii şi pe purtătorii unui vis
de schimbare la faţă a României.
2. Care este profilul alegătorului PSD, PMP, PNL, PDL?
Din perspectiva genului, PSD şi alianţa sa electorală au un public cu preponderenţă feminină
(peste 10% mai multe femei), la PNL sunt mai mulţi bărbați. PDL este echilibrat
ca gen, iar PMP are o mică preponderenţă masculină. După structura pe vârste,
PSD are o suprareprezentare a votanţilor de 50 de ani şi un deficit de tineri între
18 şi 35 de ani. La studii, PSD are un deficit la studii superioare, iar PNL
are un surplus de electori cu studii superioare faţă de medie, la fel ca PMP.
Pe regiuni de dezvoltare, dupa sondajul realizat de
Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES în ziua votului, PSD are
cel mai prost scor în regiunea Centru, urmează Bucureşti-Ilfov şi apoi Nord
Vest. PSD are cele mai bune scoruri în Sud Vest- Oltenia, Sud-Muntenia şi
Regiunea Sud Est.
PDL este destul de omogen reprezentat pe regiuni,
iar PMP stă cel mai bine în Bucureşti-Ilfov, unde are un scor apropiat de 10%,
dar stă foarte prost în regiunea Centru.
3. De la cine a luat voturi PMP? De la PDL sau a primit mai
multe de la alegători care nu ar fi avut altfel cu cine vota, aşa cum susţine
Elena Udrea?
Cele mai multe voturi ale PMP s-au împărţit din
zestrea vechiului PDL care era cotat, înainte de alegeri, între 18 şi 20%. A
funcţionat un fel de principu al vaselor comunicante. O treime din voturile PMP
au venit dinspre indecişi sau nonvotanţi. A aduce oameni noi este o aspiraţie
legitimă pentru un partid nou, dar nu se poate realiza din prima apariţie. PMP
a reuşit totuşi să intre pe tabloul principal şi asta e o realizare. Nu am văzut
un program al PMP care să aducă interesele altor categorii de populaţie pe
scena politică. Au spus doar ca sunt altfel, că sunt în blugi şi că promovează
tinerii sau că sunt alături de proiectul lui Traian Băsescu. Deocamdată toate
acestea au fost suficiente, dar mai încolo cred că trebuie să facă mai multă politică
decât comunicare.
4. Votul anti-sistem (împotriva actualei clase politice).
Există un procent semnificativ de voturi nule. Cum se explică? Sunt
voturi curat anti-sistem?
Nu sunt voturi antisistem. Procentul de voturi nule
nu este foarte mare. Din experienţa altor ani, cele mai multe voturi nule nu
sunt voturi de protest, sunt mai degraba mostre de analfabetism polititic sau
accidente. Sunt unii cetăţeni care votează dublu (ştampilează mai multe
casete), neştiind că se anulează votul, alteori hârtia e proastă şi tuşul trece
pe partea cealaltă şi votul se anulează. Avem deja un număr constant de voturi
nule, undeva peste de 250 de mii. În 2009 au fost doar 194.000, dar prezența cu
5% mai mică. În 2012 am avut 200 000 de voturi nule şi 70 000 de voturi ”albe”,
acelea erau de protest.
5. Voturile obţinute de Mircea Diaconu de unde sunt luate? Sunt,
aşa cum comentează unele persoane, voturi anti-sistem?
Voturile lui Mircea Diaconu reprezintă o adevărată
surpriză. Toţi bănuiam că va trece de 3% şi va câştiga un mandat, dar nimeni nu
credea că va obţine aproape 7%, dublu faţă de cât avea nevoie. Diaconu nu a
luat voturi de la PNL, ci de la PSD. Este un fel de ”Efect Antena 3”. Dacă ne uităm la vârste, observăm că are
structura PSD cu vârf pe cei de peste cincizeci de ani. Doar la studii nu seamănă,
aici procentul de studii superioare este cel mai bun din tot eşantionul.
Diaconu a atras o parte din intelectualitatea mai în vârstă din oraşe mici şi
mijlocii care vota PSD sau USL şi, în general, stânga. Poate fi interpretat ca
un vot de protest, ca un vot antisitem cu accente de stânga. Liberalii nu au
pierdut nimic faţă de sondajele din ultimele 2 -3 luni, pe când în ziua
votului, PSD a pierdut vreo 3-4
procente, faţă de estimările anterioare. Pare că Diaconu deschide ”Era
independenţilor”, daca ne uitam doar la rezultat. Dar nu este asa, am intrat in
era convergentelor, iar Diaconu este un produs al convergentei dintre
media si politica. A stat 2 ani intr-un studiou de televiziune si a
interpretat rolul de politician care se lupta cu sistemul. O sa
facem analiza profilului votantilor și o sa avem o surpriza. Invatam
de aici că dacă media media va susţine candidaţi independenţi, ei pot accede la
fotolii alese. Cred însă că aceasta a fost o floare rară, un proiect media al
Antenei 3 care nu va face prozeliți prea mulţi în viitor. Poate că nici
partidele nu vor mai lăsa asemenea candidaturi. PSD a simțit pe propria piele că
este periculos să cultivi candidaţi independenţi în gradina partidului. Totuşi,
Victor Ponta nu a pierdut prea mult, jumătate dintre cei care au votat Mircea
Diaconu l-ar vota pe Ponta la Preşedinţie şi 33% ar vota alt candidat, deci
niciunul dintre contracandidaţii Preşedintelui PSD.
Un interviu de Mariana Bechir
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu