DUPĂ ȘASE ANI. CE CRED ROMÂNII DESPRE UNIUNEA EUROPEANĂ?

La 6 ani de la intrarea oficială a României în Uniunea Europeană, românii rămân optimiști cu privire la viitorul Uniunii Europene și cred că țara noastră este pregătită să intre în Spațiul Schengen

Datele provin din studiul ”După 6 ani. Ce cred românii despre Uniunea Europeană?”, realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES cu prilejul Zilei Europei. Studiul a fost focusat pe modul în care românii percep relația pe care țara noastră o are cu Uniunea Europeană și evoluția a acestor relații pe parcursul ultimilor ani, o parte din datele cuprinse în acest studiu fiind comparate cu studii similare realizate de IRES în 2012 și 2011.

La nivelul percepțiilor cu privire la Uniunea Europeană, cercetarea a relevat, că:

·       Trei sferturi (74%) dintre români apreciază drept un lucru bun faptul că România este membră a Uniunii Europene (creștere de 4% față de august 2012)

·        65% dintre respondenți – în creștere cu 5% față de anul 2012 – cred că România beneficiază de faptul că este membră a UE

·       Jumătate dintre cei chestionați au o imagine pozitivă și destul de pozitivă față de Uniune, 1 din 4 români (26%) are o imagine negativă și destul de negativă, iar o cincime (21%) au o imagine neutră

·       Românii asociază, cel mai frecvent, Uniunea Europeană cu: libertatea de a călători, studia și lucra oriunde în UE (91%), cu pacea (86%), diversitatea culturală (79%), democrația (74%), cu Euro (66%), cu birocrația (64%), șomajul (62%), protecția socială (60%), risipa de bani (58%), prosperitatea economică (56%), cu un cuvânt mai greu de spus în lume (55%), cu control insuficient la frontierele exterioare (55%), mai multe infracțiuni (53%), pierderea identității noastre culturale (47%)

·       Peste 60% dintre români sunt foarte și mai degrabă optimiști cu privire la viitorul Uniunii Europene, dar o treime dintre ei sunt foarte și mai degrabă pesimiști în această privință. Rezultatele nu cunosc variații semnificative față de 2012

·       52% dintre participanții la studiu sunt de acord sau tind să fie de acord cu ideea conform căreia România ar fi fost mai bine protejată în faţa actualei crize financiare şi economice dacă am fi adoptat moneda unică Europeană, euro, 44% însă sunt în dezacord cu această ipoteză

·       60% cred însă că România este privită prost și foarte prost în Uniunea Europeană spre deosebire de 39% dintre români care cred că țara noastră este privită bine și foarte bine

·       În ceea ce privește influența țării noastre în cadrul UE, aproape jumătate dintre respondenți (49%) cred că România se află printre ultimele 5 state, o treime (30%) cred că se poziționează pe la mijloc, iar 15% sunt de părere că ar fi pe ultimul loc. Doar 4% dintre respondenți plasează țara noastră între primele cinci state sub aspectul influenței sale

·       Un procent semnificativ dintre respondenți (86%) sunt de părere că România ar trebui să se comporte de pe picior de egalitate în relațiile cu celelalte țări membre UE

·       73% dintre participanții la studiu cred că relația de coabitare Președinte-Premier a influențat relațiile României cu statele europene, iar 58% dintre acești cred că influența a fost una pozitivă

·       96% dintre respondenți au auzit de Spațiul Schengen, iar 86% dintre aceștia sunt de părere că intrarea României în spațiul Schengen ar fi un lucru bun. 53% dintre respondenți apreciază că România este pregătită să intre în Schengen

·       Jumătate dintre români (51%) cred că Președintele României este respectat în străinătate – acest aspect s-a apreciat cu 16% față de cercetarea similară din august 2012

·       61% dintre români cred, totodată, că Premierul României este respectat în străinătate

·       27% dintre cei chestionați cred că România merge într-o direcție bună – tendință într-o continuă creștere în ultimii 2 ani

·       Percepția cu privire la politica externă a României s-a îmbunătățit față de 2011: 42% dintre respondenți cred că politica externă a României este bună și foarte bună, față de 24% în februarie 2011

 Caracteristicile cercetării:

Volumul eșantionului: 1.324 indivizi de 18 ani și peste

Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național.

Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,8%

Perioada anchetei: 8 Mai 2013

Mai multe detalii găsiți în raportul de cercetare și analiza datelor.