Petrecerea Zilei de 1 Mai și semnificații asociate acestei zile
2 din 10 români vor pleca undeva în perioada 1 Mai - Paști, majoritatea optând pentru a merge în țară, în vizită la rude și prieteni (54%), la munte în România (35%) sau la țară (34%).
41% dintre cei chestionați spun că vor ieși la iarbă verde de 1 Mai, 38% vor pregăti cu această ocazie mici, 52% vor face grătare.
Bugetul alocat pentru ziua de 1 Mai este unul relativ modest: unul din 3 respondenți alocă până în 100 de lei, 27% spun că au alocat cel mult 199 lei, 17% declară că suma alocată este de maxim 299 lei. Doar 5% susțin că au alocat peste 600 de lei. 8% dintre participanții la studiu nu au alocat un buget pentru 1 Mai.
Peste jumătate dintre români (54%) obișnuiesc să sărbătorească 1 Mai, iar cei mai mulți dintre ei petrec această zi fie acasă (39%), fie la iarbă verde (39%), cu familia apropiată (54%), în compania prietenilor (25%) sau cu familia extinsă (17%).
Pentru o treime dintre participanții la studiu (35%) 1 Mai semnifică Ziua Muncii, dar pentru 13% această zi este doar ”zi liberă”, 10% spun că este o zi obișnuită, normală, pentru 9% nu are nicio semnificație, iar pentru 7% este o zi de odihnă/relaxare.
Aproape jumătate dintre cei chestionați cred că 1 Mai nu și-a mai păstrat, în ultimii ani, semnificația de Zi a Muncii, iar peste jumătate cred că 1 Mai se sărbătorea mai frumos înainte de 1989 decât în prezent.
Unul din 10 români nu consideră potrivit ca Ziua Muncii să fie sărbătorită printr-o zi liberă și peste jumătate dintre aceștia cred că această zi ar trebui sărbătorită prin muncă.
Atitudini față de muncă*
36% dintre respondenți se bucură, în acest an, de 3-4 zile libere în perioada 1 Mai-Paști, 33% au între 1 și 2 zile libere, 7% beneficiază de 5-6 zile, iar 5% au peste 6 zile libere. Totuși, 13% dintre români nu au, în această perioadă, nicio zi liberă.
Mai mult de un sfert dintre cei chestionați care sunt angajați, liber profesioniști sau care au o afacere muncesc între 9 și 11 ore zilnic, iar 12% muncesc chiar peste 11 ore. Majoritatea dintre ei însă - 55% - lucrează între 6 și 8 ore, iar 7% lucrează între 3 și 5 ore.
68% dintre cei care sunt angajați, liber profesioniști sau au o afacere spun că sunt nevoiți să lucreze și ore suplimentare. Pentru 13% dintre cei care muncesc suplimentar, acest lucru se petrece la sfârșitul săptămânii. O treime sunt nevoiți des să lucreze ore suplimentare, 15% foarte des, iar pentru 44% acest lucru se petrece rar. Peste jumătate dintre cei care muncesc suplimentar, fac acest lucru voluntar, pentru 15% este o obligație contractuală, iar 28% fac acest lucru doar când li se solicită în mod expres. Peste o treime dintre cei care muncesc suplimentar lucrează în interes de serviciu și acasă, peste jumătate dintre aceștia (56%) susținând că acest lucru li se întâmplă des și foarte des.
Aproape 1 din 6 respondenți (58%) consideră că munca lor este mai degrabă solicitantă.
49% dintre cei intervievați declară că după o zi de muncă se simt în mare și în foarte mare măsură extenuați.
Peste jumătate dintre participanții la studiu (53%) consideră că postul pe care îl ocupă implică o mare responsabilitate, iar alți 32% susțin că, în munca lor, au o foarte mare responsabilitate.
Pentru 64% dintre cei intervievați, locul de muncă actual este foarte important, iar 77% dintre participanții la cercetare cred că dacă nu ar mai avea actualul loc de muncă le-ar fi greu și foarte greu să își găsească un serviciu nou.
Referindu-se la locul actual de muncă, cei mai mulți respondenți sunt mulțumiți și foarte mulțumiți de relația cu colegii (94%), de serviciu în general (93%), de programul de muncă (86%), de relațiile cu superiorii (85%), de volumul de muncă (82%), pe ultimul loc în această ierarhie situându-se salariul (65%).
Locul de muncă provoacă stres pentru 46% dintre cei chestionați, în timp ce 54% dintre ei spun că locul de muncă le provoacă puțin stres sau deloc.
O treime dintre respondenți (31%) sunt îngrijorați și foarte îngrijorați de perspectiva pierderii locului de muncă.
* Datele prezentate în această sinteză se referă la respondenții din eșantion care sunt angajați, sunt liber profesioniști sau care au o afacere.
Dintre respondenții șomeri, casnici sau elevi/studenți (23% din eșantion), doar 56% sunt în căutarea unui loc de muncă.
87% dintre cei aflați în căutarea unui loc de muncă susțin că ar accepta un job și dacă acesta ar necesita competențe inferioare pregătirii lor profesionale, același procent ar accepta și un loc de muncă ce ar presupune muncă peste program sau la domiciliu. 53% dintre cei care își caută un job ar accepta un loc de muncă chiar dacă salariul ar fi mai mic decât așteptările lor.
64% dintre respondenți cred că se muncea mai bine în România, înainte de 1989.
Volumul eșantionului: 1.689 indivizi de 18 ani și peste Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național. Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,5% Perioada anchetei: 26, 29 aprilie 2013
Mai multe detalii puteți găsi în raportul de cercetare și analiza datelor.
Merita verificat măsura în care cei care percep stresul la locul de muncă investesc mai mult pentru relaxare sau socializare, s-ar putea observa dacă românii se bucură de 1 mai atunci când au cu adevărat nevoie.
RăspundețiȘtergere