DESPRE MITA ELECTORALA

Un sondaj de opinie publică
 

Emotii si informatii cu privire la alegeri

Cu doar două zile inainte de alegeri parlamentare, românii au rămas tot pesimiști, 66% dintre ei considerând că România se îndreaptă într-o direcție greșită. Votanții USL par a fi mai încrezători decât votanții ARD; 44,9% dintre cei care votează Uniunea Social Liberală consideră că lucrurile în țară merg într-o direcție bună, aceeași opinie fiind împărtășită doar de 35% dintre votanții ARD.

Optimismul legat de direcția în care merge țara crește concomitent cu vârsta. Astfel, 23,6% dintre tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani consideră că direcția este bună, iar un procent considerabil mai mare dintre persoanele cu vârste peste 65 de ani, 35,2%, are o părere similară.

70% dintre rezidenții din mediul rural consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită, iar o proporție mai mică dintre orășeni, 62% este, de asemenea, pesimistă privind acest aspect.

În general, românii știu ce alegeri au avut loc pe data de 9 decembrie 2012, 79% dintre aceștia spunând că vor avea loc alegeri parlamentare. Totuși, nu este neglijabilă proporția celor care s-au declarat neștiutori privind acest aspect – 15%. Bărbații, în mai mare măsură decât femeile, au identificat corect tipul de alegeri care au avut loc în decembrie 2012: 84,2% vs. 73,6%. Cunoștințele despre tipul alegerilor care au avut loc duminică au fost ceva mai palide în rândul persoanelor foarte tinere (60,9%), respectiv în rândul vârstnicilor, peste 65 de ani (75%). Procente mai mari ale persoanelor din alte categorii de vârstă au identificat corect tipul de vot din 9 decembrie: 36-50 de ani – 82,8%, 51-65 de ani – 84,5%.

Nivelul de educație este un factor important care modelează distribuția răspunsurilor. Astfel, proporțiile celor care au știut că pe 9 decembrie au loc alegeri parlamentare cresc concomitent cu gradul de educație: studii elementare – 54,4%, studii medii – 79,5%, studii superioare – 93,4%.

De asemenea, orășenii par a fi mai informați în ceea ce privește tipul alegerilor care tocmai s-au încheiat decât rezidenții din mediul rural: 81,5% vs. 75,3%.

Datele relevă faptul că oamenii nu sunt foarte bine informați cu privire la rolul pe care îl îndeplinesc parlamentarii: 50% dintre români au declarat că parlamentarii îndeplinesc funcții legislative, 19% au considerat că cei pe care tocmai i-au votat au funcții executive. Un procent deloc neglijabil, 25%, nu cunoaște ce tip de funcție au parlamentarii.

Preponderent bărbații, persoanele cu vârste peste 50 de ani, absolvenții de studii superioare și rezidenții din mediul urban au identificat corect tipul funcțiilor pe care le au parlamentarii.

17,4% dintre transilvăneni și bănățeni și 17,9% dintre locuitorii din sud au declarat că parlamentarii au funcții executive. Un procent mult mai ridicat dintre locuitorii din Moldova, 25,1%, a dat același răspuns.

Cine candidează?

La nivel declarativ, doar 65% dintre românii știu cine candidează pentru funcția de senator în colegiul lor .

Votanții ARD și cei ai USL par a fi mai bine informați despre opțiunile pe care le au în ceea ce privește funcția de senator. Peste 70% din ambele categorii declară că știu cine candidează pentru această funcție în colegiul lor. Situația este puțin diferită în cazul votanților PP-DD, doar 59,3% dintre aceștia fiind informați în legătură cu candidații pentru Senat din colegiul lor.

Bărbații declară (69,9%), în mai mare măsură decât femeile (60,7%) că sunt informați privind candidații pentru funcția de senator în colegiul în care locuiesc.

Peste 60% dintre persoanele cu studii medii și superioare declară că își cunosc opțiunile privind funcția de senator, același răspuns fiind dat doar de 59,7% dintre persoanele cu studii elementare.

Locuitorii din Moldova se diferențiază considerabil de locuitorii din restul țării, în ceea ce privește cunoștințele autoevaluate referitoare la candidații pentru funcția de senator. Doar 58,7% dintre moldoveni își cunosc candidații, în timp ce astfel de informații sunt în mai mare măsură deținute de locuitorii din sud (64,6%) și de cei din Transilvania și Banat (68,4%).

Situația privind cunoștințele referitoare la candidații pentru funcția de deputat este similară cu cea anterioară, referitoare la funcția de senator.

Nivel slab al mitei electorale.

Conform declarațiilor respondenților, candidații nu au fost foarte darnici în cadrul campaniei electorale recent încheiate. Totuși, printre cadourile oferite, mai populare par a fi pixurile (30% declară că au primit un pix cu însemne electorale), calendarele (38%), brichetele (20%) și pungile (16%).

19% dintre români spun că au primit din partea candidaților și altceva, în afară de obiectele menționate deja. Dintre aceștia, 33% spun că au primit pliante, 11% că au primit fulare, iar 10% declară că au primit ziare.

Candidații la funcții parlamentare par să se fi supus noii legi, care interzice oferirea de alimente alegătorilor. 99% dintre români spun că nu au primit pungi cu alimente în timpul campaniei electorale.

În cadrul studiului IRES, respondenții au fost întrebați ce cadou și-ar dori cel mai mult din partea echipelor de campanie. Majoritatea respondenților, 53%, au declarat că nu doresc nimic. Mai mult, oamenii au spus că, chiar dacă ar primi un cadou pe care să și-l dorească, cu siguranță nu ar vota cu candidatul care li l-a oferit, dacă acesta nu se află deja în topul preferințelor (57%).

64% dintre români sunt informați cu privire la faptul că valoarea maximă admisă de lege a cadourilor electorale este de 10 lei. Această informație este mai bine cunoscută de către votanții ARD (73,2%) și USL (74,1%) decât de către alegătorii PP-DD (54,9%).

Bărbații, mai mult decât femeile, persoane cu studii medii și superioare, mai mult decât cele cu studii elementare și orășenii, mai mult decât rezidenții din mediul rural sunt informați despre pragul maxim de 10 lei admis de lege pentru cadourile electorale.

De asemenea, 57% dintre români cunosc faptul că Guvernul a dat o ordonanță de urgență conținând o listă cu obiecte ce pot fi oferite de candidați și partide alegătorilor. În ceea ce privește distribuția în funcție de diferite variabile socio-demografice, situația este similară celei referitoare la pragul maxim de 10 lei. Opțiunile de vot introduc anumite diferențe în acest sens. Astfel, 74% dintre votanții ARD declară că au cunoștințe în acest sens. O proporție mai mică dintre votanții USL, 64,3%, cunosc faptul că există o listă cu obiecte ce pot fi oferite alegătorilor. Această informație este deținută de o proporție mult mai scăzută dintre alegătorii PP-DD – 40,7%.

Bărbații sunt în mai mare măsură decât femeile familiarizați cu faptul că Guvernul a indicat o listă a obiectelor ce pot fi oferite alegătorilor: 63,1% vs. 52%.

Această informație este mai bine cunoscută de persoane cu vârste peste 36 de ani (procente peste 50%) decât de către cele foarte tinere (18-35 de ani – 43,8%).

Persoanele cu studii medii (59,3%) și superioare (56,6%) declară în mai mare măsură decât cele care au absolvit doar studii elementare (48,5%) că sunt informate cu privire la faptul că Guvernul o dat o ordonanță de urgență conținând o listă cu obiecte ce pot fi oferite de candidați și partide alegătorilor.

Informația legată de cadourile care pot fi oferite alegătorilor a ajuns mai greu în mediul rural, 50% dintre locuitorii din aceste zone spunând că au auzit despre acest lucru. Același răspuns este dat de o proporție semnificativ mai mare a orășenilor – 63,6%.

Românii chestionați în cadrul acestui studiu au, în general, o părere bună despre faptul că nu mai pot fi oferite alegătorilor alimente: foarte bună – 53%, bună – 22%.
Votantii  ARD (49,6%) și USL (57,9%), în mai mare măsură decât cei care aleg să voteze cu PP-DD (36,3%) declară că au o foarte bună părere despre faptul că partidele și candidații nu mai pot oferi alegătorilor alimente.

O părere foarte bună despre această decizie au peste jumătate dintre respondenții cu studii medii (53,4%) și superioare (63,5%). O proporție semnificativ mai mică, însă, a absolvenților de studii elementare împărtășește această opinie (38,3%).

Rezidenții din mediul urban, în mai mare măsură decât cei din mediul rural, declară că au o părere foarte bună despre interzicerea oferirii de alimente alegătorilor: 58,6% vs. 47,2%.

 Unii electori s-au obisnuit cu mita electorala si le lipseste

Locuitorii din Moldova, spre deosebire de cei din restul țării, se declară în mai mare măsură nemulțumiți de această decizie. 16,1% dintre moldoveni au o părere foarte proastă despre faptul că alegătorii nu mai pot primi alimente din partea candidaților sau a partidelor. Doar 9,1 dintre transilvăneni și bănățeni, respectiv 9,4 dintre locuitorii din sudul țării au o părere la fel de proastă.

Datele din studiul IRES arată că o proporție foarte mare dintre români, 92%, sunt de acord ca banii cheltuiți pe cadourile electorale să fie oferiți, mai degrabă, unor organizații caritabile.

Aproape toți alegătorii ARD care au participat la studiu (99,2%) și o majoritate covârșitoare a votanților USL (92,8%) sunt de acord cu donarea banilor destinați cadourilor electorale, întrucât există persoane mai nevoiașe. O proporție mult mai mică dintre votanții PP-DD, 85,7%, consideră la fel.

64% dintre români declară că au o părere foarte proastă despre mita electorală. O părere foarte proastă despre acest lucru au mai degrabă bărbații (69,9%) decât femeile (59,5%).

Proporția celor care au o părere foarte proastă despre mita electorală crește concomitent cu nivelul de educație: studii elementare -  56,3%, studii medii – 63,1%, studii superioare – 74,5%.

O proporție foarte mare a respondenților, 94%, consideră că mita electorală ar trebui interzisă total prin lege. Această opinie se reflectă mai puternic în rândul persoanelor cu un grad ridicat de educație (96,7%) decât în rândul celor cu studii elementare (90,3%).

Mai putine chefuri electorale și primari indiferenți

95% dintre persoanele chestionate au declarat că nu participat la o petrecere oferită de  un partid sau un candidat în campania electorală.

O proporție destul de ridicată din votanții PP-DD – 17,6% - declară că au participat la o astfel de petrecere, spre deosebire de proporții mult mai scăzute dintre votanții ARD (6,5%) și USL (4,9%).

Dintre cei care au participat la petreceri oferite de candidați sau partide, 62% declară că au participat doar în primăvara acestui an, premergător alegerilor locale, iar doar 18% au participat la astfel de evenimente în această toamnă, înaintea alegerilor parlamentare.

Majoritatea românilor, 91%, declară că nu au fost îndemnați de primarul localității să voteze cu un anumit candidat pentru funcția de senator sau deputat. Spre deosebire de persoanele cu studii medii și superioare (8,4%), persoanele cu studii elementare declară în mai mare măsură că au primit sfaturi privind votul din partea primarului (14,6%).
Dintre cei 9% care au fost sfătuiți de primarul localității să voteze cu un anumit candidat, doar 20% declară că intenționează să îi urmeze sfatul.
Femeile, în mult mai mare măsură decât bărbații, au declarat că vor asculta sfatul dat de primarul localității (30,8% vs. 9,7%).

Persoanele mai în vârstă, peste 65 de ani, par în mai mare măsură dispuse să asculte recomandarea primarului privind votul pentru alegerile parlamentare (18-35 ani – 18,8%, 36-50 ani – 10,9%, 51-65 ani – 18,8%, peste 65 de ani – 52,9%).

Doar 12% dintre moldoveni și 17,4% dintre transilvăneni și bănățeni declară că vor asculta sfatul primarului privind votul, spre deosebire de o proporție mai ridicată dintre locuitorii din sud – 26,8%.

 Volumul eșantionului: 1.364 indivizi de 18 ani și peste

Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național.

Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,7%

Perioada anchetei: 6-7 Decembrie 2012

 

 

Raportul este aici:

 

http://www.ires.com.ro/uploads/articole/IRES_Cadouri_electorale_raport.pdf