De ce să facem politică?

Rânduri pentru Adrian Sebastian, fiul meu

Între 3 şi 9 ani fiul meu m-a întrebat aproape în fiecare dintre zilele în care plecam spre Bruxelles sau Bucureşti când mă las de politică. Ai promis, îmi spunea mereu, vreau să mă joc cu tatăl meu, mai spunea după ce crescuse şi cunoştea valoarea formulelor afective. Sigur că această presiune a avut și ea contribuția ei, dar nu cea mai mare, pentru retragerea mea din zona partidistă a politicii. Ieri însă, fiul meu, deja trecut de 10 ani, m-a întrebat de ce nu vreau să mai fac politică. Nu avea rost să-i aduc aminte că mi-a spus de multe ori povestea inversă şi nici nu-l pot critica pentru inconsecvență, o să mă mulțumesc să-i confirm această ultimă cerere a lui, care-mi pare corectă, chiar dacă încă resimt o puternică respingere afectivă a ideii. Ar trebui, totuși, să facem politică.

De ce ar trebui să facem politică?

Pentru că ştim că există Binele și Răul și suntem obligați să alegem Binele și nu Răul. Pentru că știm că Binele nu se naște oricum, în schimb Răul poate veni și din nepăsare sau lenea gândirii. Alegem Binele așa cum noi îl putem înțelege pentru că este valoarea supremă.

Ştim că există Adevăr și Minciună și oricât ar fi de greu câteodată să distingi între ele, totuși adevărul este mai important pentru că doar pe el se poate construi durabil, cu toate că, de multe ori, mase mari de oameni se simt bine în minciună și adevărul poate să te izoleze de lume sau să te facă să plăteşti costuri foarte mari dacă îl spui.

Trebuie să facem politică deoarece știm că există justiție și injustiție, iar uneori parcă lipsa justiţiei este parcă mai dureroasă decât orice altceva. Trebuie să sprijinim echitatea și justiția pentru că fără preocuparea tuturor justiția se poate transforma în justiție de piață, unde prețul pe care ar trebui să-l plătim pentru dreptate socială va deveni din ce în ce mai mare.

Trebuie să facem politică pentru că știm că majoritatea oamneilor nu au toate instrumentele necesare pentru a face, ei se zbat zilnic pentru o bucată de pâine și nu au cum să vadă departe. Cei mai mulți dintre semenii noștri nu au instrumente prin care să poată depăși ceața pe care o aruncă adesea elitele peste societate, tocmai pentru ca ei, cei mai simpli, să nu mai înțeleagă nimic.

Pentru că suntem diferiți și politica trebuie să asigure formule de coexistenţă a unor oameni diferiți și cu interese opuse. Miracolul diferenței poate fi cel mai mare obstacol dacă nu găsim formele cele mai potrivite pentru a valorifica diferența și a nu o lăsa să se tranforme în ireconciliabil sau incompatibil.

Trebuie să facem politică pentru a încerca să reducem conflictele false pe care politicienii cinici şi iresponsabili le creează între tineri şi batrâni, bogați și săraci, între lucratorii de la stat și cei de la privat, între intelectuali şi ceilalalți, între rase și etnii.

Politica este necesară pentru că știm că societatea nu se poate organiza spontan, că ordinea nu apare în societatea fără lucrarea oamenilor de ordonare a lucrurilor. Că este nevoie de un arbitru care să regleze măcar partea formală a luptei dintre lupi și miei, dintre cei puternici şi cei slabi. Că sunt necesare ierahiile şi respectul unor înţelegeri comune, reguli carte protejează viața și scopurile comune.

Trebuie să facem politică pentru că viața socială nu este doar un shooter game, deci nu este un loc al vânătorii de privilegii şi de funcții, ci o punere împreună a tuturor resurselor pentru a pregăti societatea pentru viitor sau pentru a rezista la dezastre și crize.

Trebuie să ne ocupăm de politică pentru că dacă nu ne ocupăm noi de politică, se va ocupa ea, oricum, de noi. Putem sta deoparte, dar atunci nu avem dreptul să ne plângem că suntem conduși de idioţi, de cinici sau de corupți și de găștile lor. Când faci politică poţi da cuiva un mandat greşit, te poți înşela. Când nu faci politică dai un mandat în alb oricui, nu ai nimic de spus, nu ai nici o șansă pentru a-ți pune amprenta ta asupra regulilor jocului.

Trebuie să facem politică pentru a scăpa măcar de o parte din individualismul sau egoismele cu care ne naștem și care se consolidează în parte și prin educație. Dacă nu organizăm viața noastră împreună, atunci viața noastră va fi doar o luptă fără reguli pentru resurse și dominare.

Ar trebui să facem politică pentru a găsi o rațiune pentru care merită sa rămânem aici, acasă, alături de familiile și prietenii noștri și nu să pribegim rătăcitori prin lume în cautarea unor paradisuri fictive.

Pentru a le organiza copiilor viitorului viața, pentru a nu le lăsa moștenire doar datorii și crize. Nu ne poate fi indiferent ce vom lăsa după noi și de aceea trebuie să ne gândim bine de fiecare dată când ne vine să abandonăm lupta.

Trebuie să facem politică pentru că viața este un joc din care nu poți abandona, nu poti să-ți iei jucăriile și să pleci. Dacă abandonul este exclus însemnând moarte socială, atunci acțiunea devine singura formă de existență dezirabilă în societate. Când acţionezi în comunitate sau în societate faci politică, chiar fără să-ți dai seama.

Pentru că organizarea este superioară calităților individuale, oricât de importante ar fi acestea. Organizarea este superioară pentru că se naşte din confruntare, competiţie și selectia alternativelor și soluțiilor.

Pentru a proteja înţelepciunea atunci când barbaria câştiga teren, pentru a aduce înapoi valorile când ele sunt izgonite din cetate.

Trebuie să faci politică și pentru că lumea este pândită de pericolul conformismului, supunerii oarbe și a generalizării conştiinței de rob. Iar sclavia nu naşte civilizaţie. Civilizaţia nu se naște spontan, ea poate fi doar produsul unor oameni liberi. Cultura și civilizația sunt scopuri umane mai importante decât barbaria și existența în forma ei instictuală. Avansul în civilizație se poate face doar prin planificare și acțiune colectivă.

Pentru că politica nu se face doar în partide, ci și în orice altă zonă a spațiului social trebuie să ne gândim bine înainte de a renunța. Politica înseamnă atitudine, asumarea unor scopuri și acţiuni care depăşesc interesul tău privat, înseamnă să gândești pentru alții, să cauţi soluții și să te asiguri de sprijinul celorlalți pentru ele. Politica democratică este fascinantă tocmai pentru că este mereu nevoie să convingi și pe alții de adevărul tău și astfel să-l şlefuiești, să-l modifici pentru ca să poată deveni și adevărul altora care se recunosc în el și-l respectă.

Trebuie să facem politică pentru ca țara și comunitatea noastră să nu devină nişte jalnice colonii sau țără de mâna a doua. Pentru a putea rezista capcanelor, șantajelor sau dictatului celor mai puternici trebuie să facem politică ştiut fiind că țarile cu populaţii apatice, care nu au cultul responsabilităţii destinului lor şi lasă totul în seama conducătorilor, devin rapid victime sigure pentru peștii cei mari din acvariul planetei albastre.

Politica trebuie făcută pentru că democrația este fragilă și se poate prăbuși oricând dacă ne dezinteresăm de ea. Se vor naște demagogi care vor alimenta poftele cele mai joase ale mulțimii, vor cumpăra voturile și-i vor alunga din locurile importante ale cetății pe cei care nu se vor supune. Nu putem lăsa doar politicienii, manechini ai politicii, să decidă singuri asupra celor mai imporatante lucruri din viața noastră comună. Nu trebuie să ne ferim de a face politică pentru a nu lăsa politicienii lipsiți de scrupule să amaneteze viitorul copiilor noștri.

Trebuie acționat pentru a stabili un moment zero de unde să reîncepem a spera. Pentru că politica trebuie să redea speranța oamenilor, speranța că mersul lumii este înainte și că merită să muncim pentru că lumea de mâine, cea a copiilor și nepoţilor noştri va fi un loc mult mai bun decât cel în care am trăit noi. Dacă vom abandona atât de ușor s-ar putea ca mâine să fie prea târziu, iar România trebuie salvată acum!

Trebuie sa facem politică tocmai pentru că este un lucru tot mai urât, mai devalorizat și pentru că tot mai mulţi oameni se feresc de asta. Cu cât vor fi mai mulți cei care sunt scârbiți de actuala stare, cu atât mai mult se va întări gașca profitorilor nedemni. Ei asta aşteaptă - să ne resemnăm!

Trebuie să facem politică pentru că lumea ne ameninţă cu Nimicul, cu Nimeni-ul si Nomansland-ul. Politica este încă cea mai importantă cale pentru a ne păstra umanitatea și a porni în marșul cel lung al eliberării. A face politică înseamnă a lupta pentru libertate.




Cluj Napoca /25 septembrie 2011