O campanie electorală ratată

Douăsprezece argumente



Temele de campanie au fost destul de vagi. Fără teme de dezbatere publică care să atragă atentia si să crească interesul. Doar PSD a avut o secventializare a zece teme, dar ele au ramas enuntate si doar ilustrate, prin tipologii umane si sociale. Daca aceste teme ar fi fost operationalizate creativ si integrate intr-o poveste simplă despre viitorul european al Romaniei, aceasta ar fi fost o campanie excelentă comunicational si politic. Desi campania avea o tematizare implicită, integrarea Romaniei in UE, nici măcar acest lucru nu a fost folosit pentru a ghida calibrarea mesajelor de catre majoritatea actorilor politici;

Fără strategii clare. Nu s-au văzut decat vag optiuni strategice, am putut distinge doar tactici. Dacă PD, ca si lider in sondaje putea să-şi permită o strategie defensivă, pozitile doi si trei sunt obligate, conform oricărei teorii a competitiei, la strategii ofensive;

A lipsit componenta informatională a campaniei, atât la euroalegeri, cât si în cazul referendumului pentru uninominal. Oamenii declară senini că nu stiu ce votează si asta pentru ca nu a existat o precampanie de atmosferă care să pregatească informational publicul. Mass-media a făcut eforturi dar ea singură nu avea cum sa anime o campanie de informare, interesul direct fiind al institutiilor de stat, politicienilor si partidelor;

Nu s-au valorificat oportunitatile de a folosi evenimente mediatice si a le transforma in evenimente politice. Criza romilor din Italia a demonstrat că amatorismul este incă foarte mare in echipele noastre de comunicare. PNL si PSD au avut o ocazie forte buna sa atace decisiv PD cu ocazia faptului că PD a votat alaturi de PPE in scandalul cu Italia. In mod normal era totul o mană cerească intr-o ţara cu traditie a comunicării politice acest eveniment ar fi reorientat toată campania. Nici gafele lui Cioroianu nu au fost folosite intr-o tactică mai agresivă de decredibilizarea a PNL, care venea cu un mesaj autoritar si cu tonalitate de number one;

S-a mizat pe lideri, nu pe mesaj. De la alcătuirea listelor si continuând cu programarea la dezbateri de televiziune, s-a incercat o personalizare excesivă a campaniei desi lungile liste de partid contraziceau acestă tactică si o aruncau in aerm de fapt.. Monopolitzarea atentiei de catre lideri este un impediment in receptarea mesajelor. In plus, orgoliul liderilor si o nefericită teorie a locomotivelor electorale dau campaniilor noastre o nefirească respectare a ierarhiei in schemele de programarea aparitiilor publice;

A fost o campanie-noncombat. Nu am avut o campanie dialogică, aproape că nu a existat nici un dialog politic. Fiecare partid s-a multumit sa-si exprime propriile teme, putină polemică politică a fost generată doar de situatii de agenda politică cu caracter cotidian. Desi PSD lansase o temă de fortă cu care a prefatat campania cu ocazia motiunii de cenzură („Zero fonduri europene”), tema nu a fost operationalizată in comunicarea standardizata si in imagini desi ar fi putut structura o o polemică puternică care ar fi animat campania si ar fi mobilizat simpatizantii partidelor. Cel mai flagrant aspect de noncombat a fost acela că PNL si UDMR nu au structurat o campanie antireferendum in care sa prezinte sistemul de uninominal propus de Guvern si ProDemocratia. Singura campanie mai ofensivă a fost cea a Presedintelui Băsescu, dar vorbind singur nu a putut anima campania.

Nu am avut o tematizare ideologică, candidatii si partidele nu s-au pozitionat politic clar si pregnant. Pozionarea politică este inceputul diferentierii sau chiar nucleul acestui proces obligatoriu in constructia de imagine. Era o ocazie bună si pentru a vorbi despre diferitele variante ale proiectului european dar si despre proiecte politice disticte.

Nu s-a folosit polarizarea dreapta-stanga, o componentă de mesaj cu mare impact li usor de vizibilizat o pozitionare politică. Cred ca PSD putea câstiga cel mai mult din asta pentru că Europa socială este un proiect de stanga. Si partidele celelalte ar fi putut obtine efecte de credibilitate si mobilizarea a simpatizantilor prin polarizarile simple stanga – dreapta. De exemplu, nu i-am auzit pe liberali vorbind despre „Europa liberală” sau PD ar fi putut sintetiza teme ale creştin-democraţiei. Poate că in această campanie s-au văzut cel mai bine si lacunele de cultură politică pe care le au staffurile tuturor partidelor.

A lipsit creativitatea. Până si presedintele Basescu a folosit o sinteza a tutoror elementele comunicationale folosite pâna acum, de la ardei, la 322. Unele campanii au fost corecte din punct de vedere formal (PNL, PSD, PD) dar in conditiile apatiei anticipate creativitatea comunicatorilor ar fi putut crea audinta si accelera dezbaterile. PSD a folosit valori dar in expresia lor politică, fara a le traduce in mesaje cu continut concret si emotional. O singura inovatie: Traian Basescu si folosirea unui hotline, dar prea putin pentru o campanie in care se făcea o repetitie generală pentru alegerile locale de anul viitor;

Comunicarea vizuală a fost saracă iar sloganele fără forţă, sonoritate, credibilitate si ritm. Despre acestea as vrea să fac o analiză tehnică in zilele viitoare.

Internetul a fost folosit putin desi era potrivit pentru ca problematica europeană, mai complicată decat textele politice cotidiene, găsea aici un public mai educat, mai inteligent si mult mai participativ. Foarte putin a fost utilizat internetul si pentru razboi comunicational. Posibilitatile anonimatului din spatiul virtual nu au fost folosite pentru campania negativă. Exceptie PNL care postat niste jocuri si a lansat si o polemică soft cu Traian Basescu.

Nu am avut o veritabilă orchestrare a comunicării electorale. Nu s-a văzut nici o complementarizare a mesajelor si nici o secventializare, un plan de campanie. Parcă totul s-a spus din prima zi, tot ce a urmat fiind redundanţă planificată pentru castigarea unor noi tipuri de publicuri dar fără a modifica nici canalele, nici a modula expresia pentru publicuri diferite.

PS. Am incercat sa ma refer la continuturi comunicationale cu detasarea unui cercetator in comunicare. Daca cineva o sa aiba senzatia ca am fost partinitor cu colegii mei care au facut campania PSD, atunci il rog sa separe exemplificarile legate de acest partid de corpul textului si sa faca un examen critic independent, raportandu-le la criteriile de analiză enunţate.