Interviu acordat DIANEI DRAGOMIR , manager general INPOLITICS
Publicat in 3 nov 2007, http://www.inpolitics.ro/
Mi-e rusine de multe ori pentru ceea ce se intampla in politică
1.De ce nu candidati pentru Parlamentul European?
In primul rând, nu sunt un fan al diplomatiei si apoi pentru că naveta saptamânală Cluj- Bucuresti – Strasbourg – Bruxelles ma indepartează de copiii mei Adriana – care implineste 20 de ani si Adrian de 6 ani, dar si de catedră si studenţi. Am considerat de asemenea că Vasile Puscaş este cel mai competent pentru a face acest lucru si cum suntem din aceeasi organizatie, era normal să ma retrag eu.
2. O vorba romaneasca spune: „Fa-te frate cu dracu’ pana treci podul”. Participarea presedintelui Traian Basescu la evenimentul lansarii candidatilor PSD pentru europarlamentare poate reprezenta o astfel de „strategie”? Ce a vrut sa arate PSD invitandu-l pe seful statului?
Nimeni nu a inteles ceva coerent. O mare greseală de strategie, marca sectorul cinci, ori o forma de trădare a intereselor PSD . Un mod de a-l absolvi pe Traian Basescu de vina de a fi fost prezent la lansarea candidaţilor PD. A fost si o modalitate prin care Vanghelie l-a umilit pe Ion Iliescu si l-a pus intr-o situatie dificila pe Mircea Geoană. Dar dacă o coroborez cu o altă strategie, incredibila, retragerea consilierilor PSD din Consiliul General si asigurarea astfel a unei majorităţi confortabile pentru Videanu, parca intelegem ce se intamplă acolo. Dar cum nimeni nu spune nimic, ma uit si eu mirat ca Moromete si beau tutun.
3. Presa centrala sustine ca ati retractat partial afirmatiile din interviul publicat marti, 30 octombrie, in Gazeta de Cluj. Bateti in retragere de teama unei posibile sanctionari? Sau considerati ca o „curatire” a PSD-ului poate reprezenta o idee fantezista, boicotata de unii membri PSD?
Nu am retractat nimic, am facut doar precizarea unor circumstante in care am dat acest interviu. Vechi de doua saptamani si destul de banal, continind lucruri pe care le-am spus de multe ori si le-am scris de mai multe. Nu mi-e frică de nimeni si de nimic. In schimb, mi-e rusine de multe ori pentru ceea ce se intampla in politică, atunci cand ma uit in ochii batrînilor care au muncit o viaţă si nu au bani de medicamente. Cand am demisionat din toate functiile m-am sanctionat singur iar gureşii care s-au activat să mă atace vorbesc tâmpenii. Mă poate da afară doar organizatia numarul 16 din Cluj Napoca ... acolo însă sunt batrani pesedisti intelepţi. Judecatii lor ma supun şi o respect. Nu am continuat dezbaterea cu indignatii de serviciu pentru că suntem in campanie si avem alte treburi iar presedintele ne-a rugat să nu ne duelăm acum. Stiu ca indignatii s-au autosesizat si că vor sa creeze un motiv de scandal, dar urlă degeaba, la următoarea confruntare deschisă ei obtin maximum 30%, ca si la ultimele două congrese. Este o strategie a vechilor comunisti de a incerca sa proiecteze o viziune de consens absolut, in care chiar si cei care au spus adevarul sa ajunga sa spună: am avut si eu o idee dar nu sunt de acord cu ea. Eu am spus tuturor jurnalistilor ca nu vreau sa comentez propriile mele idei, le afirm pur si simplu. Nu retractez nimic iar după ce vor trece alegerile europene sper să existe orizontul de asteptare public pentru a putea să completez si sa justific atitudinea mea fata de starea de lucruri despre acre am raspuns in acel interviu. Ii astept in spatiul public sa discutam despre stânga si modernizarea ei, despre păcate si responsabilitati.
4. Sunteti in PSD, constant, de multi ani. Ce va doriti de la PSD mai departe?
Vreau un partid de stanga modern, european, vreau să ducem mai departe ce a inceput Adrian Nastase in 2001 si a continuat Mircea Geoană după congresul din martie 2005. Au fost puse bazele unui partid compatibil cu Internationala Socialistă si este ilogic să ne intoarcem la FSN. Vreau un partid de care să nu fuga tinerii si in care sa vina oamenii datorită adeziunii la valorile solidaritatii, coeziunii, echitatii si dreptătii sociale. Un partid care sa poată echilibra derapajele sistemului capitalism si egoismele oligarhiei noi. Un partid care sa se revolte impotriva nedreptatilor si care să faca ceva pentru oameni, nu doar pentru voturi. Vreau să nu le fie rusine copiilor nostri cu noi părintii lor militatanti de stanga si eventual sa si voteze cu noi. Sunt sute de mii de români care vor acest lucru, nu doar cei care fac politică. Vreau un partid care sa fie furnizor de normalitate pentru societate si viata publică. Nu vreau prea mult, cred, căci au trecut cei 20 de ani despre care zicea Brucan.
Este anormal să acceptăm infrangerea, saracia si mizeria..
5.Veti ramane in PSD orice s-ar intampla sau aveti niste „ambitii”, „dorinte”, care daca nu se realizeaza va veti reconsidera cumva legatura cu acest partid? Ati renuntat deja in aceasta vara la functia de vicepresedinte...
In campania de decredibilizare a mea o serie de „colegi”, mai ales bucuresteni, anunta mereu că voi pleca la PD. Este visul lor erotic, nu voi pleca vreodată la un alt partid. Am renuntat la mai multe functii ca sa dau un semnal prietenilor si colegilor mei privind aberatiile de management politic din ultimii ani si pentru a sanctiona lasitatea de a nu depasi inertia si falsa unanimitate. Când am vazut ca majoritatea colegilor din BPN are aceeasi viziune cu mine, dar accepta tăcerea si ma aprobă dar nu actionează, mi-am dat seama că trebuie căutata solidaritatea celor multi, ei poate au mai mult curaj. Cei care au crezut că au scăpat de mine s-au bucurat degeaba... Doar la PCR cine iesea din biroul de partid era un om mort. Acum exista sfera publică unde se pot da bătalii cinstite cu arme legale si cu milioane de judecatori. Traditia partidistă de la noi, din păcate, nu valorizează dezbaterea ci consensul si unanimitatea falsă.
6. Pe scena politica a anului 2007, marcata de mutari ale politicienilor de la un partid la altul, mai are rost sa vorbim de un „crez partizan”, pe care, in mod teoretic, ar trebui sa il aiba fiecare membru de partid?
Pare aberant să crezi in ceva, sa actionezi conform crezului si sa vorbesti deschis in public despre visele tale. La noi, adevarul este prima victima iar valoarea nu este decat un indiciu minor pentru aprecierea indivizilor. Totusi, este anormal să acceptăm infrangerea, saracia si mizeria. Nu este normal sa ne resemnăm in fata suferintei celort multi. Nu este normal ca o natiune sa nu-si gandească viitorul, sa nu si-l planifice. Dacă ne gandim doar la propria noastra bunastare vom ajunge ca la un moment dat sa trebuiasca sa ne inconjuram casa cu sarma ghimpată, sa ne ghettoizăm. Nu e absurd să lucram la propria noastră izolare? Ca intelectual de stanga cred ca este important sa credem in viitor, indiferent de calea de a-l construim cred ca trebuie sa fim alaturi de cei care au pierdut competitia. Nu.i respect pe cei care nu se angajează, si nici pe egoistii se gandesc doar la ei insisi. Cred ca politica este moartă dacă nu-i imprumutam ceva din sufletul nostru.
7.Facand referire la scrisa recent de d-voastra, „Politica inutila”, considerati ca politica romaneasca tinde catre inutilitatea initiativelor luate la nivel guvernamental?
Cred că politica este o activitate foarte seriosă si indispensabilă dar politica ultimilor 17 ani a produs doar subdezvoltare durabilă, a ramas datoare societatii romanesti. Poporul român a avut parte de miopie politică si lipsa de responsabilitate din partea politicienilor precum si de un proces in care s-a ucis speranta. A fost directionat doar spre politică idolatră si au fost mereu inspaimantat ca sa voteze, nu a fost invitat să participe la construirea propriului destin. Cautati cuvantul viitor in programele politice si o sa vedeti ca aproape nu există. De aceea cred ca actuala clasă politică si-a incheiat misiunea istorică si trebuie facută o tranzitie cat mai rapidă spre altceva. In cartea mea am incercat sa inventariez o parfte din păcatele naostre si sa proiectez o speranta. Sper intr-o carte viitoare, pe care am inceput-o, să aduc un proiect pentru Romania, aşa cum poate fi gândit cu uneltele unui sociolog neresemnat. Cred că este nevoie de angajare intelectuală pentru urmatorul deceniu, altfel condamnam Romania pentru inca 200 de ani.
In spatiul virtual există deja formata o noua generatie politica, responsabilă si serioasă, dornică de dezbatere şi dialog
8. Cum priviti noua modalitate de a face politica prin intermediul Internetului? Reprezinta o modalitate de imbunatatire a practicii politice sau o indepartare nedorita de la „dulcele stil clasic”?
Noile forme de comunicare votr schimba radical politica. Este greu inca sa ne inchipuim viteza si continutul viitoarei forme de participare politică virtuală. Cert este ca se deschide o nouă formă de spatiu public pe care nu o pot bloca politicienii care acum se opun uninominalului. Un prim semn la noi a fost victoria la mustată a lui Traian Băsescu care a castigat datorita campaniei pe internet. Aici s-a facut diferenta mai ales in mobilizare la vot si aici s-a născut si un spatiu de contestare ce i-a surprins pe adversari. Inca spatiul virtual este populat si animat si de mici echipe de mercenari sau de anarhisti care se ascund sub anonimat pentru a face politica injuraturii. Dar, dincolo de derapaje, in spatiul virtual există deja formata o noua generatie politica, responsabilă si serioasăm dornică de dezbatere si dialog. Aceasta generatie nu va mai putea fi cucerită cu glumite si mici smecherii sau jocuri de cuvinte, va fi nevoie de demonstratii cu proiecte si mai ales de a crea un cadru participativ pentru a construi proiecte cu participarea tuturor. Politicienii nu vor mai putea face baie de multime prin piete, vor trebui sa se obisnuiasca cu variantele electronice.
9. Care este atitudinea PSD, dupa parerea d-voastra, vizavi de faptul de a face politica pe blog? D-voastra aveti blog pe inpolitics, Adrian Nastase este printre cei mai „reputati” bloggeri, din mediul politic, Mircea Geoana a incercat si el...Cristian Diaconescu si-a facut si el intrarea, la fel Dan Mihalache, Gabriela Cretu..
Bloggingul politic a explodat peste tot in lume si politicienii mobili nu refuza aceasta forma de expresie. Este si o varianta mai ieftina de a face politica, nu trebuie sa te sustina baroni locali sau oligarhii centrali. PSD se afla in plutonul fruntas al experimentului acesta si paote ca acset mod de comunicare va putea selectiona o nouă clasa politică, s-ar putea ca internetul sa fie sita care va cerne, sau unul din filtre mocar. Ma gandesc si la faptul ca ma simt foarte apropiat de toti oamenii citati inainte ... deci ceva ne apropie, dincolo de forma de comunicare. Cand in anii 70 Mc LUHAN a lansat paradigma „mediumul este mesajul” poate ca nici nu a bănuit că in doar cateva decenii s-ar putea ca un canal de comunicare inexistent atunci urma sa fie decisiv pentru schimarea comunicarii politice.
10. Intr-un interviu acordat in anul 2002 Gazetei de Cluj, ati declarat ca sosirea in Bucuresti v-a determinat sa renuntati la sensibilitate, bazandu-va mai mult pe ratiune. Isi mai gaseste loc sensibilitatea in actuala modalitate de a face politica?
Eram intr-o functie executivă unde nu era timp si loc de efuziuni. Eram intr-o cursă contracronometru pentru a recupera marile probleme ale Romaniei si nu era timp de altceva. Politica insă nu se poate face fără implicare iar cea de stanga nu există în lipsa participării empatice. Trăim alături si trebuie sa ne preocupe soarta celorlalti. Organizarea de grup a constituit saltul de la animalitate la civilizatie. Fac politică şi cu sufletul de aceea am prieteni multi in politică, dar si adversari consecventi. De aceea pot să gestionez victoria cu discretie, fără să să ucid fără rost, dar si infrângerea fără să s-o iau razna căci stiu deja cum să câstig urmatoarea bătălie. Am intrat in politică fără să vreau, din intâmplare si atât cât voi rămâne trăiesc cu toată fiinta mea acest lucru. Dacă va fi sa plec, nici macar nu voi intoarce capul, dar stiu sigur că doar eu voi hatărî acest lucru. Nimeni altcineva.
1.De ce nu candidati pentru Parlamentul European?
In primul rând, nu sunt un fan al diplomatiei si apoi pentru că naveta saptamânală Cluj- Bucuresti – Strasbourg – Bruxelles ma indepartează de copiii mei Adriana – care implineste 20 de ani si Adrian de 6 ani, dar si de catedră si studenţi. Am considerat de asemenea că Vasile Puscaş este cel mai competent pentru a face acest lucru si cum suntem din aceeasi organizatie, era normal să ma retrag eu.
2. O vorba romaneasca spune: „Fa-te frate cu dracu’ pana treci podul”. Participarea presedintelui Traian Basescu la evenimentul lansarii candidatilor PSD pentru europarlamentare poate reprezenta o astfel de „strategie”? Ce a vrut sa arate PSD invitandu-l pe seful statului?
Nimeni nu a inteles ceva coerent. O mare greseală de strategie, marca sectorul cinci, ori o forma de trădare a intereselor PSD . Un mod de a-l absolvi pe Traian Basescu de vina de a fi fost prezent la lansarea candidaţilor PD. A fost si o modalitate prin care Vanghelie l-a umilit pe Ion Iliescu si l-a pus intr-o situatie dificila pe Mircea Geoană. Dar dacă o coroborez cu o altă strategie, incredibila, retragerea consilierilor PSD din Consiliul General si asigurarea astfel a unei majorităţi confortabile pentru Videanu, parca intelegem ce se intamplă acolo. Dar cum nimeni nu spune nimic, ma uit si eu mirat ca Moromete si beau tutun.
3. Presa centrala sustine ca ati retractat partial afirmatiile din interviul publicat marti, 30 octombrie, in Gazeta de Cluj. Bateti in retragere de teama unei posibile sanctionari? Sau considerati ca o „curatire” a PSD-ului poate reprezenta o idee fantezista, boicotata de unii membri PSD?
Nu am retractat nimic, am facut doar precizarea unor circumstante in care am dat acest interviu. Vechi de doua saptamani si destul de banal, continind lucruri pe care le-am spus de multe ori si le-am scris de mai multe. Nu mi-e frică de nimeni si de nimic. In schimb, mi-e rusine de multe ori pentru ceea ce se intampla in politică, atunci cand ma uit in ochii batrînilor care au muncit o viaţă si nu au bani de medicamente. Cand am demisionat din toate functiile m-am sanctionat singur iar gureşii care s-au activat să mă atace vorbesc tâmpenii. Mă poate da afară doar organizatia numarul 16 din Cluj Napoca ... acolo însă sunt batrani pesedisti intelepţi. Judecatii lor ma supun şi o respect. Nu am continuat dezbaterea cu indignatii de serviciu pentru că suntem in campanie si avem alte treburi iar presedintele ne-a rugat să nu ne duelăm acum. Stiu ca indignatii s-au autosesizat si că vor sa creeze un motiv de scandal, dar urlă degeaba, la următoarea confruntare deschisă ei obtin maximum 30%, ca si la ultimele două congrese. Este o strategie a vechilor comunisti de a incerca sa proiecteze o viziune de consens absolut, in care chiar si cei care au spus adevarul sa ajunga sa spună: am avut si eu o idee dar nu sunt de acord cu ea. Eu am spus tuturor jurnalistilor ca nu vreau sa comentez propriile mele idei, le afirm pur si simplu. Nu retractez nimic iar după ce vor trece alegerile europene sper să existe orizontul de asteptare public pentru a putea să completez si sa justific atitudinea mea fata de starea de lucruri despre acre am raspuns in acel interviu. Ii astept in spatiul public sa discutam despre stânga si modernizarea ei, despre păcate si responsabilitati.
4. Sunteti in PSD, constant, de multi ani. Ce va doriti de la PSD mai departe?
Vreau un partid de stanga modern, european, vreau să ducem mai departe ce a inceput Adrian Nastase in 2001 si a continuat Mircea Geoană după congresul din martie 2005. Au fost puse bazele unui partid compatibil cu Internationala Socialistă si este ilogic să ne intoarcem la FSN. Vreau un partid de care să nu fuga tinerii si in care sa vina oamenii datorită adeziunii la valorile solidaritatii, coeziunii, echitatii si dreptătii sociale. Un partid care sa poată echilibra derapajele sistemului capitalism si egoismele oligarhiei noi. Un partid care sa se revolte impotriva nedreptatilor si care să faca ceva pentru oameni, nu doar pentru voturi. Vreau să nu le fie rusine copiilor nostri cu noi părintii lor militatanti de stanga si eventual sa si voteze cu noi. Sunt sute de mii de români care vor acest lucru, nu doar cei care fac politică. Vreau un partid care sa fie furnizor de normalitate pentru societate si viata publică. Nu vreau prea mult, cred, căci au trecut cei 20 de ani despre care zicea Brucan.
Este anormal să acceptăm infrangerea, saracia si mizeria..
5.Veti ramane in PSD orice s-ar intampla sau aveti niste „ambitii”, „dorinte”, care daca nu se realizeaza va veti reconsidera cumva legatura cu acest partid? Ati renuntat deja in aceasta vara la functia de vicepresedinte...
In campania de decredibilizare a mea o serie de „colegi”, mai ales bucuresteni, anunta mereu că voi pleca la PD. Este visul lor erotic, nu voi pleca vreodată la un alt partid. Am renuntat la mai multe functii ca sa dau un semnal prietenilor si colegilor mei privind aberatiile de management politic din ultimii ani si pentru a sanctiona lasitatea de a nu depasi inertia si falsa unanimitate. Când am vazut ca majoritatea colegilor din BPN are aceeasi viziune cu mine, dar accepta tăcerea si ma aprobă dar nu actionează, mi-am dat seama că trebuie căutata solidaritatea celor multi, ei poate au mai mult curaj. Cei care au crezut că au scăpat de mine s-au bucurat degeaba... Doar la PCR cine iesea din biroul de partid era un om mort. Acum exista sfera publică unde se pot da bătalii cinstite cu arme legale si cu milioane de judecatori. Traditia partidistă de la noi, din păcate, nu valorizează dezbaterea ci consensul si unanimitatea falsă.
6. Pe scena politica a anului 2007, marcata de mutari ale politicienilor de la un partid la altul, mai are rost sa vorbim de un „crez partizan”, pe care, in mod teoretic, ar trebui sa il aiba fiecare membru de partid?
Pare aberant să crezi in ceva, sa actionezi conform crezului si sa vorbesti deschis in public despre visele tale. La noi, adevarul este prima victima iar valoarea nu este decat un indiciu minor pentru aprecierea indivizilor. Totusi, este anormal să acceptăm infrangerea, saracia si mizeria. Nu este normal sa ne resemnăm in fata suferintei celort multi. Nu este normal ca o natiune sa nu-si gandească viitorul, sa nu si-l planifice. Dacă ne gandim doar la propria noastra bunastare vom ajunge ca la un moment dat sa trebuiasca sa ne inconjuram casa cu sarma ghimpată, sa ne ghettoizăm. Nu e absurd să lucram la propria noastră izolare? Ca intelectual de stanga cred ca este important sa credem in viitor, indiferent de calea de a-l construim cred ca trebuie sa fim alaturi de cei care au pierdut competitia. Nu.i respect pe cei care nu se angajează, si nici pe egoistii se gandesc doar la ei insisi. Cred ca politica este moartă dacă nu-i imprumutam ceva din sufletul nostru.
7.Facand referire la scrisa recent de d-voastra, „Politica inutila”, considerati ca politica romaneasca tinde catre inutilitatea initiativelor luate la nivel guvernamental?
Cred că politica este o activitate foarte seriosă si indispensabilă dar politica ultimilor 17 ani a produs doar subdezvoltare durabilă, a ramas datoare societatii romanesti. Poporul român a avut parte de miopie politică si lipsa de responsabilitate din partea politicienilor precum si de un proces in care s-a ucis speranta. A fost directionat doar spre politică idolatră si au fost mereu inspaimantat ca sa voteze, nu a fost invitat să participe la construirea propriului destin. Cautati cuvantul viitor in programele politice si o sa vedeti ca aproape nu există. De aceea cred ca actuala clasă politică si-a incheiat misiunea istorică si trebuie facută o tranzitie cat mai rapidă spre altceva. In cartea mea am incercat sa inventariez o parfte din păcatele naostre si sa proiectez o speranta. Sper intr-o carte viitoare, pe care am inceput-o, să aduc un proiect pentru Romania, aşa cum poate fi gândit cu uneltele unui sociolog neresemnat. Cred că este nevoie de angajare intelectuală pentru urmatorul deceniu, altfel condamnam Romania pentru inca 200 de ani.
In spatiul virtual există deja formata o noua generatie politica, responsabilă si serioasă, dornică de dezbatere şi dialog
8. Cum priviti noua modalitate de a face politica prin intermediul Internetului? Reprezinta o modalitate de imbunatatire a practicii politice sau o indepartare nedorita de la „dulcele stil clasic”?
Noile forme de comunicare votr schimba radical politica. Este greu inca sa ne inchipuim viteza si continutul viitoarei forme de participare politică virtuală. Cert este ca se deschide o nouă formă de spatiu public pe care nu o pot bloca politicienii care acum se opun uninominalului. Un prim semn la noi a fost victoria la mustată a lui Traian Băsescu care a castigat datorita campaniei pe internet. Aici s-a facut diferenta mai ales in mobilizare la vot si aici s-a născut si un spatiu de contestare ce i-a surprins pe adversari. Inca spatiul virtual este populat si animat si de mici echipe de mercenari sau de anarhisti care se ascund sub anonimat pentru a face politica injuraturii. Dar, dincolo de derapaje, in spatiul virtual există deja formata o noua generatie politica, responsabilă si serioasăm dornică de dezbatere si dialog. Aceasta generatie nu va mai putea fi cucerită cu glumite si mici smecherii sau jocuri de cuvinte, va fi nevoie de demonstratii cu proiecte si mai ales de a crea un cadru participativ pentru a construi proiecte cu participarea tuturor. Politicienii nu vor mai putea face baie de multime prin piete, vor trebui sa se obisnuiasca cu variantele electronice.
9. Care este atitudinea PSD, dupa parerea d-voastra, vizavi de faptul de a face politica pe blog? D-voastra aveti blog pe inpolitics, Adrian Nastase este printre cei mai „reputati” bloggeri, din mediul politic, Mircea Geoana a incercat si el...Cristian Diaconescu si-a facut si el intrarea, la fel Dan Mihalache, Gabriela Cretu..
Bloggingul politic a explodat peste tot in lume si politicienii mobili nu refuza aceasta forma de expresie. Este si o varianta mai ieftina de a face politica, nu trebuie sa te sustina baroni locali sau oligarhii centrali. PSD se afla in plutonul fruntas al experimentului acesta si paote ca acset mod de comunicare va putea selectiona o nouă clasa politică, s-ar putea ca internetul sa fie sita care va cerne, sau unul din filtre mocar. Ma gandesc si la faptul ca ma simt foarte apropiat de toti oamenii citati inainte ... deci ceva ne apropie, dincolo de forma de comunicare. Cand in anii 70 Mc LUHAN a lansat paradigma „mediumul este mesajul” poate ca nici nu a bănuit că in doar cateva decenii s-ar putea ca un canal de comunicare inexistent atunci urma sa fie decisiv pentru schimarea comunicarii politice.
10. Intr-un interviu acordat in anul 2002 Gazetei de Cluj, ati declarat ca sosirea in Bucuresti v-a determinat sa renuntati la sensibilitate, bazandu-va mai mult pe ratiune. Isi mai gaseste loc sensibilitatea in actuala modalitate de a face politica?
Eram intr-o functie executivă unde nu era timp si loc de efuziuni. Eram intr-o cursă contracronometru pentru a recupera marile probleme ale Romaniei si nu era timp de altceva. Politica insă nu se poate face fără implicare iar cea de stanga nu există în lipsa participării empatice. Trăim alături si trebuie sa ne preocupe soarta celorlalti. Organizarea de grup a constituit saltul de la animalitate la civilizatie. Fac politică şi cu sufletul de aceea am prieteni multi in politică, dar si adversari consecventi. De aceea pot să gestionez victoria cu discretie, fără să să ucid fără rost, dar si infrângerea fără să s-o iau razna căci stiu deja cum să câstig urmatoarea bătălie. Am intrat in politică fără să vreau, din intâmplare si atât cât voi rămâne trăiesc cu toată fiinta mea acest lucru. Dacă va fi sa plec, nici macar nu voi intoarce capul, dar stiu sigur că doar eu voi hatărî acest lucru. Nimeni altcineva.
Am să încerc să pun şi eu câte o întrebare născută din fiecare întrebare.
RăspundețiȘtergere1. Pomeniţi de diplomaţie. Care sunt principalele trei calităţi ale unui europarlamentar?
2. Faptul că preşedintele Băsescu, preşedintele României, este în permanent război cu principalul partid de opoziţie, nu este cumva şi o vină a PSD pentru că nu a reuşit să gestioneze o astfel de relaţie? PSD-ul nu ar fi mai câştigat să aibă relaţii normale, de conlucrare, cu toate forţele politice?
3. PSD este un partid în care exprimarea opiniilor este liberă?
4. Ce anume faceţi cu adevărat pentru a transforma partidul din care faceţi parte din unul de conjunctură şi personalitate (cum a fost FSN) într-unul cu filon ideologic, adică modern şi european?
5. Loaialitatea domniei voastre este îndreptată cu preponderenţă asupra zonei Clujului, asupra conducerii partidului sau asupta doctrinei social-democrate?
6. Cum vă gândiţi să animaţi gândirea politică a PSD?
7. Vă gândiţi să propuneţi la Congresul PSD stabilirea unor programe pe termen mediu şi lung pentru a fi prezentate cu ocazia campaniei electorale de anul viitor?
8. Principalul avantaj al politicii "internaute" este feetback-ul rapid, la câteva ore de la actul politic. De asemenea permite şi consultarea populară, practic fără nici o cheltuială (nu trebuie să faci un sondaj de opinie de fiecare dată, asta desigur, în măsura în care te interesează părerea populară). Nu în ultimul rând, prin internet vin şi unele soluţii viabile. De ce totuşi mersul blogurilor politice este atât de lent. Nu mă refer aici neapărat la cele ale oamenilor politici, ci mai ales la site-urile şi blogurile partidelor.
9. În această lume a internetului, adresele de email puse la dispoziţie de cele două camere pentru fiecare dintre candidaţi par a nu funcţiona. Am întrebat pe cea care se ocupă cu întreţinerea site-ului şi mi s-a răspuns că aceste adrese nu implică un răspuns oficial. Ar trebui deci să depun email-urile la secretariat. De aici nu am mai ştiut ce să cred, dar este un pic aberant să specifici nişte adrese pe paginile de prezentare ale parlamentarilor după care parlamentarii şi cetăţenii nu au acces la ele.
Consideraţi că fiecare parlamentar ar trebui să aibă, dacă nu un blog, măcar o adresă de email la care cetăţeanul să apeleze cu o petiţie sau o sugestie?
10. Ce soluţie vedeţi dumneavoastră pentru a instaura domnia bunului simţ în politica românească?
Mi se pare neplauzibil să spui că vina pentru aducerea lui Basescu e a lui Vanghelie, ca şi cum preşedintele partdidului ar fi fost doar în efigie acolo. Dar evenimentul e semnificativ pentru absenţa oricărei strategii şi incapacitatea de a avea oirice tactică a PSD de acum.
RăspundețiȘtergereŞtiu veţi spoune că sunt anarhist, mercenar, înjurător etc. Fals, sunt un om obişnuit (care poate are mai multă carte)cu convingeri de stânga şi preocupat de politică, şi care se trezeşte că pe zi ce trece stânga românească se topeşte ca ghiaţa la soare. Desigur, am şi eu preferinţele mele şi consider că marginalizarea clasicilor PSD e o greşeală. Ar fi adus cu singuranţă un plus de coerenţă în acest marasm. Nu mai vorbesc de capitalul de imagine care e incă pozitiv pe publicul ţintă al psd şi de faptul că totuşi, în condiţiile în care discursul basescian este esenţiamente identic cu cel din 2004, au obţinut atunci 34%. Schimbările pe care le preconziaţi prin ce mai spuneţi ici şi colo merg la un anumit electorat, unde partidele de dreapta ”rule supreme” şi unde psd-ul nu va câştiga decât marginal încredere. Vă pot spune până mâine ce s-ar putea face ca oricum nu s-a făcut nimic în ultimii ani şi terenul e virgin, dar nu asta e subiectul. Nu prin acţiuni ad personam veţi îmbunătăţi PSD-ul ci prin schimbarea regulilor interne. Ce spuneţi de alegeri interne directe şi universale pt posturile de conducere şi preliminare pt candidaţi de la cap la coadă?
Cât despre noua generaţie politică, vă asigur că ea tot din cărători de mapă se naşte, iar blogging-ul nu va fi niciodată în stare să schimbe asta. Nu îmi fac iluzii şi nici nu mă pot gândi la un mecanism plauzibil pentru asta.
Până una alta îmi voi spune părerea, că place sau ba, în intenţia de compensa ce viaţa internă a PSD nu a reuşit să producă sau a sufocat intenţionat în ultima vreme. Şi o voi spune verde în faţă. Nu îmi place să mă ascund după deget chiar dacă mă ascund după un pseudonim (până şi Tom Paine a făcut-o, aşa că e legitim şi la case mult mai mici).
diogenecainele
http://diogenecainele.wordpress.com
M-aţi provocat:
RăspundețiȘtergerehttp://diogenecainele.wordpress.com/2007/11/09/blogging-si-politica-in-romania/