PERCEPŢII PRIVIND FUNCŢIONAREA JUSTIŢIEI DIN ROMÂNIA

Încrederea românilor în Jusţiţie a intrat, de la începutul anului 2013, pe un trend descendent. Datele rezultate din studiul „Percepţii privind funcţionarea Justiţiei în România”, realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES, în data de 10 octombrie 2013, arată şi mai mult decât atât: şi anume faptul că nivelul încrederii în Justiţie este, în octombrie 2013, la una din cele mai scăzute cote din ultimii ani. 

Doar 20% dintre participanţii la studiu spun că au multă şi foarte multă încredere în justiţie, iar 79% au încredere puţină şi foarte puţină. Încrederea crescută este prezentă cu precădere în rândul respondenţilor cu studii superioare.

Spre comparaţie în februarie 2013, 33% dintre români declarau că au multă şi foarte multă încredere în Justiţie, iar în martie 2012 nivelul încrederii favorabile era de 26%.

Acelaşi trend se menţine şi pentru încrederea în reprezentanţii sistemului: avocaţi, procurori, judecători, dar şi pentru instituţii precum Curtea Constituţională sau Parchetul general. Aproximativ un sfert dintre români au încredere în avocaţi, procurori sau judecători, procent similar de altfel cu cota de încredere acordată instituţiilor reprezentative pentru sistemul judiciar – Curtea Constituţională sau parchetul General, iar în tribunale şi judecătorii procentul este chiar mai mic. Singura instituţie care beneficiază de o încredere peste medie este Avocatul Poporului cu 35% dintre respondenţi care îi acordă multă şi foarte multă încredere. Încrederea în Curtea Constituţională a României beneficiază de cote favorabile în rândul tinerilor, cea în Parchetul General cunoaşte dimensiuni pozitive mai degrabă în rândul bărbaţilor, a tinerilor şi a celor cu şcolaritate crescută. În ceea ce îi priveşte pe actorii sistemului, avocaţii sunt creditaţi cu mai mare încredere pe măsură ce vârsta respondenţilor scade, astfel că procentul tinerilor între 18 şi 35 de ani care au încredere în avocaţi este de 38% în timp ce doar 17,8% dintre cei cu vârsta peste 65 de ani au încredere în această categorie. Aceeaşi tendinţă se manifestă şi în cazul încrederii în judecători (37% dintre tineri au multă şi foarte multă încredere faţă de doar 24% dintre respondenţii peste 65 de ani) sau procurori (33% dintre tineri au multă şi foarte multă încredere faţă de doar 20% dintre respondenţii peste 65 de ani).

De altfel, percepţia generală a publicului cu privire la funcţionarea justiţiei este una preponderent defavorabilă: 67% dintre respondenţi au o părere proastă şi foarte proastă, o părere bună legată de funcţionarea acestui sistem au 26% şi doar 3% declară o părere foarte bună. Percepţia publicului cu privire la Justiţie este influenţată în mod semnificativ de experienţa personală cu reprezentanţii acestui sistem.

Puţin peste 10% dintre participanţii la studiu – 12% - spun că avut de-a face cu Justiţia din România în ultimii 3 ani (50% în calitate de parte vătămată, 29% inculpaţi, 9% martori), iar 60% dintre aceştia cred că pe parcursul experienţei lor personale s-a acţionat incorect şi doar 34% cred că s-a acţionat corect. Opiniile negative cu privire la corectitudinea actului de justiţie se regăsesc cu precădere în rândul femeilor, a tinerilor, în rândul celor cu studii medii, care au domiciliul în mediul rural şi care au rezidenţa în Transilvania+Banat sau Moldova.

Corupţia este un element care influenţează percepţia publicului asupra sistemului de justiţie. Mai mult de trei sferturi dintre cei chestionaţi (76%) cred că funcţionarea justiţiei din România este influenţată de corupţie într-o mare şi foarte mare măsură. Restul cred că influenţa corupţiei asupra sistemului este minoră. Impactul corupţiei asupra sistemului este indicat cu precădere de către respondenţii cu studii superioare, de către cei din Moldova şi de către cei cu vârste între 36 şi 50 de ani.

În cee ce privesc dezbaterile publice legate de aprecierile Preşedintelui şi Premierului cu privire la justiţie, opiniile sunt împărţite. Puţin peste jumătate dintre respondenţi dezapreciază ieşirile publice ale Preşedintelui Traian Băsescu în chestiuni legate de justiţie, în timp ce 42% dintre ei au o opinie favorabilă legată de acestea, iar în acelaşi timp 48% cred că Preşedintele nu are dreptate atunci când ia pozişii publice cu privire la justiţie, iar 42% cred contrariul. Intervenţiile Preşedintelui sunt considerate neconstituţionale de 65% dintre respondenţi (34% - cu siguranţă da, 31% - probabil da), în timp ce 49% cred acelaşi lucru despre intervenţiile Primului Ministru, Victor Ponta.

Datele din acest studiu arată că percepţia publicului asupra Justiţiei este influenţată în mod semnificativ de experienţa personală cu sistemul şi mult mai puţin despre  dezbaterile din media şi cele din mediul politic care au în centrul sistemul judiciar, iar acest lucru survine pe fondul lipsei de cultură în domeniul juridic pe care o au românii.

Mai multe detalii puteți afla din raportul de cercetare și analiza datelor din perspectiva susţinătorilor partidelor politice.