PRIETENI ȘI DUȘMANI. PERCEPŢII ASUPRA RELAȚIILOR INTERETNICE DIN ROMÂNIA

Arborarea steagului secuiesc este dezaprobată de cei mai mulți dintre participanții la un studiu cu privire la relațiile interetenice din România, realizat în martie de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES și cei mai mulți dintre respondenți consideră că autoritățile ungare nu ar trebui să se implice în aceste chestiuni.

Mai mult de jumătate dintre cei intervievați (57%) sunt de părere că gestul arborării steagului secuiesc este de natură să afecteze relațiile dintre români și maghiari, iar aproape 3 sferturi (74%) apreciază că aceste situații pot afecta relațiile dintre România și Ungaria.

Cercetarea națională realizată în fiecare an de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES a fost focusată în anul 2013 pe percepțiile populației cu privire la relațiile cu etnicii de alte naționalități, dar și pe relația României cu țările UE în vederea identificării țărilor ”prietene”.

Cercetarea a relevat, la nivelul relațiilor României cu alte țări, că:

·       țara pe care cei mai mulți români (88%) o identifică drept prietenă a României este Spania, urmată de Republica Moldova (85%), Italia (84%),  Austria (82%), Bulgaria (81%) și SUA (80%)

·       țările mai puțin prietenoase la adresa României sunt considerate Ungaria (41% dușman vs. 43% prieten), Rusia (27% dușman vs. 50% prieten),  Franța (pe care 13% o consideră mai degrabă dușman, deși  78% o văd drept mai degrabă prieten) și Marea Britanie (11% dușman vs. 75% prieten)

·       relațiile României cu Ungaria sunt văzute drept bune de către 56% dintre persoanele intervievate, doar 1% dintre respondenți consideră că acestea sunt foarte bune

·       relațiile României cu alte țări ale Uniunii Europene sunt văzute drept bune de către 83% dintre intervievați, în timp ce 6% le văd drept foarte bune, 9% le evaluează drept proaste, iar 1% drept foarte proaste

În ceea ce privesc relațiile interetnice, studiul arată că:

·       dintre etniile reprezentative din  România, cele mai bune relații le au românii cu germanii, cu sârbii și ucrainienii, urmate de cele cu maghiarii și rromii

·       relațiile dintre români și etnicii germani sunt văzute drept bune sau foarte bune de către majoritatea intervievaților – 89%; doar 6% dintre aceștia tind să le considere drept mai degrabă proaste sau foarte proaste

·       relațiile cu sârbii și ucrainienii din România sunt considerate a fi foarte bune sau bune de 84% dintre respondenți

·       56% dintre respondenți apreciază drept bune relațiile din ultimii ani dintre români și maghiarii din România, 58% spun că acestea au fost bune, în timp ce 6% consideră că au fost foarte bune; in timp ce 34% dintre intervievați ar spune că acestea au fost mai degrabă proaste sau foarte proaste

·       relațiile dintre români și romii din România sunt considerate mai degrabă bune de 51% dintre participanții la studiu, în timp ce 47% le văd drept mai degrabă proaste

·       aproape 3 sferturi dintre paricipanții la acest studiu au o părere bună sau foarte bună despre maghiarii din România

·       peste jumătate dintre români (57%) spun că au vizitat județele Harghita sau Covasna din diferite motive: concediu (25%), vizite la prieteni și rude (12%), afaceri (7%) sau au fost doar în trecere (25%), iar un număr mare dintre respondenți (82%) se declară interesați în foarte mare măsură de vizitarea celor două județe în scopuri turistice

·       relațiile actuale dintre românii și maghiarii din România sunt considerate a fi mai proaste decât înainte de 1989 de către 38% dintre participanții la stidiu și mai bune de către 32% dintre aceștia

Cu privire la relația dintre români și maghiari, studiul a relevat că:

·       cei mai mulți dintre români (51%) nu au vizitat niciodată Ungaria, dar opinia românilor despre Ungaria este mai degrabă pozitivă: 28% dintre respondenți spun că au o părere foarte bună, iar 63% au o părere bună despre această țară

·       cei mai mulți dintre români (52%) privesc obținerea dublei cetățenii de către maghiari cu ochi buni, însă o proporție însemnată a participanților la studiu dezaprobă această posibilitate pe care o au maghiarii din România (părere proastă+foarte proastă – 41%).

·       gestul unor președinți de consilii județene din Transilvania de a cere cetățenia maghiară este profund dezaprobat de către români (70%), iar majoritatea respondenților (56%) consideră că aceștia își vor schimba atitudinea față de România după obținerea cetățeniei ungare

·       românii nu sunt ostili față de maghiari, majoritatea dintre ei fiind de acord să aibă colegi de muncă maghiari (85%), vecini maghiari (78%), prieteni maghiari (80%) și chiar membri ai familiei maghiari (71%)

·       românii sunt mai rezervați în ceea ce privește reprezentarea politică de către lideri maghiari, 51% nu ar accepta să aibă reprezentanți politici maghiari

·       50% dintre participanții la studiu consideră că rolul UDMR în politica românească este unul negativ, și doar 39% că acesta este unul pozitiv

·       48% dintre participanții la studiu consideră este bine, iar 45% că este rău ca cetățenii români de etnie maghiară să sărbătorească Ziua Ungariei

Caracteristicile cercetării:

Volumul eșantionului: 1.267 indivizi de 18 ani și peste

Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național.

Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,8%

Perioada anchetei:Martie 2013

Mai multe detalii găsiți în raportul de cercetare și analiza datelor.