12 aprilie, 2012

ILUZIA CLASEI DE MIJLOC

„Clasa de mijloc este doar o dureroasă iluzie“

11 aprilie 2012, 22:00 | Autor: Mariana Bechir | 2215 afişări
Cuvinte cheie: capitalism, România, studiu, IRES, sondaj,
Pentru mulţi români, capitalismul nu înseamnă decât o vitrină
Foto: Lucian Muntean

Pentru mulţi români, capitalismul nu înseamnă decât o vitrină

Sociologul Vasile Dâncu interpretează rezultatele ultimului studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie, cercetare care surprinde percepţia românilor despre bogăţie şi despre sărăcie.
Majoritatea covârşitoare a românilor, adică 8 din 10, sunt de părere că milionarii autohtoni s-au îmbogăţit încălcând legea, cu ajutorul relaţiilor pe care le au sau din noroc. Mai mult, aproape 50% din intervievaţi cred că românii îi urăsc pe bogaţi.

Doar un român din zece crede că milionarii ţării s-au îmbogăţit prin muncă, potrivit studiului IRES.

Sunt rezultate îngrijorătoare care arată, în fond, percepţiile românilor despre capitalism, spune sociologul Vasile Dâncu. Studiul a fost realizat, ce-i drept, într-o conjunctură defavorabilă subiectului: criza economică şi discuţiile despre inegalităţi sociale, protestele din toată lumea.

Cu toate acestea, atrage atenţia sociologul Vasile Dâncu, rezultatele nu se explică în totalitate prin influenţa crizei, a discursului mass-media despre corupţia peste nivelul de suportabilitate.

Chiar şi el se declară surprins de constatări, fiindcă se aştepta la o maturizare a percepţiilor despre capitalism. Din păcate, sondajul dovedeşte că atitudinea împotriva bogaţilor şi a capitalismului s-a consolidat.

Asta vine, spune Dâncu, din experienţe personale nefericite, din frustrări, dar şi pentru că „suntem o cultură ţărănească, urbanizată accelerat, care se uită cu spaimă la capitalism şi la economia de piaţă".

Cu cât intervievaţii sunt mai în vârstă şi mai puţin educaţi, cu atât sunt mai numeroase părerile proaste despre bogaţi. Tinerii sunt cei mai relaxaţi în această privinţă, iar în zonele bogate cresc procentele celor care spun că au o părere bună sau sunt indiferenţi faţă de bogaţi, arată analiza IRES.


Relativitatea bogăţiei şi a sărăciei

A crescut numărul celor care consideră că a avea un autoturism şi o locuinţă nu este similar cu a fi bogat, dar situaţia diferă în funcţie de regiune. „Este vorba de diferenţele culturale şi de aşteptări. Cei din Banat şi Transilvania au aspiraţii mai mari, pe când cei din Moldova sunt mai uşor de mulţumit. Fiecare se compară cu cei din jur", detaliază Vasile Dâncu.

Aşa se explică de ce în Moldova sunt mai mulţi oameni mulţumiţi de starea lor materială, pe când în zonele bogate scade frecvenţa acestora.

Dacă românii spun despre bogaţi c-au obţinut un astfel de statut prin metode oneroase, asta nu înseamnă deloc că sărăcia ar fi ceva respectabil. Dimpotrivă, în România, sărăcia este în continuare o ruşine, motiv pentru care cei mai mulţi, doi din trei respondenţi, se autoplasează acolo unde nu se află - în clasa de mijloc, explică Vasile Dâncu.

„Clasa de mijloc este, în realitatea, în jur de 15 procente, dar apare fuga de extreme şi de asocierea cu imaginea de sărăcie. De aceea, 73% se aşază la mijloc, deşi studii anterioare ne arată că 45% vor face anul acesta economii la haine, de exemplu", spune cu tristeţe sociologul.

În pofida faptului că suntem în criză şi toate analizele arată o înrăutăţire a nivelului de trai, studiul realizat de IRES indică un număr mai mare de oameni care se plasează în clasa de mijloc, comparativ cu anii trecuţi. Procentele nu reflectă realitatea, ci doar „o dureroasă iluzie a clasei de mijloc", potrivit sociologului.

Trei din patru români nu mai vor cotă unică

Doi din trei români sunt de părere că, în vremuri normale, bogaţii ar trebui taxaţi suplimentar, iar al treilea este pentru o impozitare egală. Procentul creşte când se propune o impozitare mai mare a bogaţilor pe perioada crizei - patru din cinci sunt pentru.

Tot doi din trei consideră că bogaţii au obligaţia de a-i ajuta pe săraci, potrivit studiului IRES şi în jur de 60% cred că ei ar trebui să facă opere de caritate. Cât despre cota unică, doar trei din patru consideră că este corectă şi numai 15% o consideră bine-venită. Aşa cum arătau şi alte studii, ea este tot mai impopulară şi, dacă în 2004 aducea voturi, renunţarea la cota unică va fi unul dintre atuurile Opoziţiei.


Ponta, în urma partidului

Întrebaţi care este politicianul pe care-l identifică drept cel mai important apărător al bogaţilor, unul din patru intervievaţi l-a arătat pe preşedintele ţării.

Marea surpriză este Victor Ponta, cu opt procente în urma partidului. Asta vine din discursul mai echilibrat, comparativ cu cel al liderilor PSD din trecut, explică Vasile Dâncu. Comparativ cu Ion Iliescu, de exemplu, cel care-şi făcuse un brand din sărăcie. Surprinzător, de Iliescu şi-au amintit acum doar foarte puţini, şi în calitatea lui de apărător al bogaţilor.

Cât despre Ponta, spune Dâncu, „nu are discurs stângist dur, vorbeşte pentru clasa de mijloc şi, totodată, ăsta este riscul unei alianţe. Trebuie să ţină cont de partenerul PNL".
Pe bogaţi îi apără PDL, pe săraci nu-i apără nimeni

În privinţa partidelor, PDL este apărătorul incontestabil al bogaţilor, cu unul din trei respondenţi convinşi de acest lucru.

Rezultatele sondajului nu sunt de mirare şi orice alt partid care s-ar fi aflat acum la guvernare şi ar fi luat măsurile de austeritate aplicate în România ar fi fost văzut la fel, garantează sociologul Vasile Dâncu, amuzat: „Dacă ar fi fost la putere PSD, el ar fi întrunit cele mai multe răspunsuri pentru imaginea de apărător al bogaţilor".

PSD se îndepărtează de imaginea consacrată

La întrebarea ce partid îi apără pe săraci, cei mai mulţi, adică unul din patru intervievaţi, spun că nicio formaţiune. Pentru că oamenii nu mai au încredere în partide şi politicieni, din cauza corupţiei şi a dosarelor cu lideri acuzaţi de trafic de influenţă sau mită şi multe altele.

Dar, spune Vasile Dâncu, explicaţiile vin şi din repoziţionarea ideologică a formaţiunilor din România: „Acum nu se mai poartă clivajul bogaţi - săraci. Acest discurs a rămas pentru partidele extremiste. În rest, toţi vor să se poziţioneze cât mai la centru".

Chiar dacă este an electoral, cu excepţia partidului lui Dan Diaconescu şi a PRM-ului, puţini îşi vor permite să pozeze agresiv şi demagogic în apărători ai săracilor, apreciază sociologul.
PSD şi-a erodat imaginea de protector al proletariatului şi al necăjiţilor şi adună doar 18% din răspunsuri. Oricum, are opt procente peste cele atribuite lui Victor Ponta ca apărător al săracilor.


PSD n-ar mai fi credibil într-un astfel de rol, cât timp este aliat cu liberalii, susţinători prin definiţie ai capitalismului şi concurenţei. În plus, USL n-ar mai avea niciun rost, pentru că s-ar pierde voturile simpatizanţilor PNL.

Efectul parteneriatului cu PNL se vede mai bine la scorul adunat de USL - 7%, cu doar un procent peste punctajul luat separat de liberali.Întrebarea referitoare la liderii care-i reprezintă pe cei nefericiţi a fost una deschisă, adică nu oferea variante de răspuns, ci îi lăsa pe intervievaţi să nominalizeze fiecare pe cine-i vine în minte.

Dacă ar fi fost cu variante, iar printre ele ar fi apărut şi Ion Iliescu, un lucru este sigur, spune Dâncu: „Iliescu sigur ar fi fost pe primul loc".Şi este posibil ca el să fi tras şi partidul mai sus, aşa cum o făcea în vremurile sale bune.

"Dacă ar fi fost la putere PSD, el ar fi fost considerat apărătorul bogaţilor. "

Vasile Dâncu sociolog

Un comentariu:

  1. Dar nişte sondaje (de data asta reale) cu Roşia Montana, Roşia Poieni şi gazele de şist?

    RăspundețiȘtergere

Nu striga niciodată ajutor

Am regăsit azi într-o librărie un volum apărut în pandemie, scris de Mircea Cărtărescu. Mi-am dat seama că m-a ajutat în pandemie pentru că ...