22 ianuarie, 2009

PUPINCURISM ŞI MELANCOLIE




Pupincurismul la români este tehnică, dar pentru unii se apropie de artă. Si nu ar fi nimic dacă pupincuristul nu ar face pauze de respiraţie când işi învârtoşează limba şi injură, căutând duşmani presupuşi puntru dosul pe care-l lustruieste, cu gândul de a face plăcerea completă celui masat. Pe malurile Dâmbovitei pupincurismul este dinamic, concurential, competitiv şi mai usor de suportat. Cel care-l practică vrea să ia locul cuiva, se vede şi este acceptabil, in fond, politica este competiţie.
Acum că adie miros de ciolan, pupicuristii sunt in alertă, caută locuri unde isi pot exersa cu maximă eficientă atingerea de catifea a limbii si mierea din cuvinte. Dacă Ziua de Cluj, de exemplu, nu ar apărea in Revista presei din Modrogan, Kisselef, sau Aviatorilor, multi politicieni nu s-ar chinui să răspundă jurnalistilor, multi politicieni sau analisti nu şi-ar da cu părerea şi nu ar scrijeli cu plaivasul. O forma de pupincurism politic dinspre stânga este să critici Grupul de la Cluj pentru relatii cu PDL sau Băsescu, pe principiul ca îi faci plăcere lui Iliescu, lui Năstase sau chiar lui Mircea Geoană. La început au încercat să demostreze că Grupul de la Cluj nu există. Apoi s-au chinuit să zică tare si răspicat că nu mai există. In timp ce infulecă ciolanul de la cazanul unde Traian Basescu stă cu polonicul, unii se uită spre Cluj şi strambă din nas. Cică noi vrem să ne repozitionam, să spargem PSD, că participăm la un complot, suntem oamenii lui Băsescu.

Pare interesant, doar că noi nu suntem nicăiri in spatiul politic, nici la cazanul cu ciolan, nici la masă cu Băsescu, nici cu PDL-ul la chefuri. Stau si mă scarpin sub căciulă, ca Moromete, şi nu mă pot abtine să recapitulez câteva lucruri din trecutul apropiat.

Când a inceput scandalul Biletelul şi, in doua saptamani, Alianta DA a pierdut peste 10 procente am propus să ne vedem de treabă, să facem opoziţie de stânga şi să nu ne ocupăm cu spargerea ei, căci PD-ul va veni in opozitie, alaturi de noi, si vor capitaliza o mare parte din electorat. Dacă in acel moment Alianta DA avea 37%, peste doua saptamani, separate de integerea PNL –PSD, PD avea 40% iar PNL 20%, iar noi nu reauseam sa crestem deloc. Dintr-o alianta de 37% am reusit sa facem doua partide care, impreună, aveau 60%. Am avut dreptate, dar era prea tarziu.

In momentul in care s-a propus suspendarea lui Basescu şi eram vicepresedinte, însărcinat cu analiza si strategia, am spus public că este o prostie care il va relansa pe Traian Basescu şi va impinge PSD mult in jos. După scandal, Băsescu a crescut vreo 25 de procente, PDL ul s-a relansat, iar PSD a scăzut la 17%. Colegii au recunoscut public că a fost o mare greseală că nu m-au ascultat, dar unii se fac că au uitat.

In conditiile în care Guvernul Tariceanu nu era un guvern legitim cu 20%, am propus o motiune de cenzură, in urma căreia PSD ar putea participa deschis la guvernare, eventual pentru a pregati terenul pentru guvernarea urmatoare. Desi hotararea s-a luat in unanimitate la BPN, in Parlament unii s-a opus si ne-am facut de râs, lipsindu-ne 12 voturi. Peste un an, s-a dovedit ca PNL a trădat in seara alegerilor, dar memoria scurtă a celor obisnuiti doar să pupe, a inregistrat doar spaima de PDL.

Am spus apoi că rezultatele viitoarelor alegeri vor face posibilă si probabilă o coalitie dintre PSD si PDL. Toti au spus că nu este aşa, căci bine a zis Domnul Iliescu, liberalii sunt pentru noi adversari tactici, deci ne pot fi prieteni, pedistii lui Băsescu sunt adversarii strategici, ideologici, dusmanii de moarte. Au venit alegerile si s-au răsucit peste noapte toti adepţii teoriilor despre adversarii tactici si cei strategici. S-au dus toti la Băsescu să bată palma, in schimbul funcţiilor. Evident, pentru Romania si in numele crizei. Noi, de la Cluj, ne uităm la televizor , nu vrem funcţii, nu vrem nici macar să se recunoască faptul că am avut dreptate.

Am mai spus atunci că trebuie sa se gândeasca bine PSD-ul, să nu regrete apoi Alianta cu PDL, căci sacrificiul este destul de mare, e greu să fii in acelasi timp şi prieten si dusman, un partid mare ca PSD ul va putea aborda greu alegerile prezidentiale fiind in coalitie cu Traian Basescu. Nimeni nu m-a băgat in seamă, câţiva colegi s-au strâmbat la mine iar unul mi-a zis: Ma, tu chiar esti Gică Contra, vrei să strici coalitia cu PDL? Peste câteva zile început opozitia in PSD la proiectul cu PDL, unii văzând că s-au pripit.

Ca o consecinţă a faptului că am avut dreptate de mai multe ori, am fost impinsi usor spre ieşire. Am acceptat să plecăm. Să ne vedem de meseriile noastre, să ne reintâlnim cu viaţa, cu cărtile, cu familiile si prietenii. Cateodată imi vine să le dau telefon unora din cei care au vrut să scape de noi şi să le spun un sincer multumesc. Sunt fericit să mă reintâlnesc cu viata mea cea normală si simplă, iar Ioan Rus imi confirma acelaşi sentiment.
Dar nici aşa nu este bine, vin unii iar să ne facă proiecte politice de luptă pentru Primaria Cluj, sau alte năzbâtii. Dacă vreau să-mi fac meseria de dascal si să sa joc fotbal cu baiatul meu si nu mă interesează nici o functie publica, însemna că am o strategie cu Traian Băsescu? Dacă ne-am săturat de moluştele care se ascundeau după noi sau de pupincuristii care visau în spatele nostru la ziua când vor avea si ei pupincuristii lor, este un semn că vrem să rupem partidul? Este normal ca de la masa cu PDL unii să ne critice că nu luptăm activ cu pedeliştii?

Multi au început să moară de grija PSD Cluj, după ce ani şi ani au ridicat osanale greţoase lui Boc sau Nicoară. Am o colectie de câteva sute de articole şi ode închinate lui Boc de oameni care acum critică organizatia PSD că nu face opozitia pe care o vor ei. Mă gândesc chiar să public o antologie cu deontologi, cum le spune prietenul meu Mircea Badea. E adevarat, poate nu am avut destui bani să ne putem promova ideile iar in campanii, dacă atacam primaria in conferinta de presă, erau mereu si jurnalisti care ne răspundeau pe loc, in numele primarului, absent din Cluj. Am avut multi prieteni din media care ne-au sprijinit mereu, pe gratis, deontologic, dar in lupta cu Bucurestiul, pentru descentralizare sau reforma partidului, dar in lupta locală resursele judetene si municipale ale Aliantei DA au fost mai tari decât noi si proiectele noastre.

Mă tot intreb, oare dacă PSD ar face ce spun ei, partidul va plăti mai putin in campanie? Sau dacă respectă indicatiile analistilor, celor de la PSD nu o să li se mai ceară 1500 de euro pe aparitie tv, zeci de mii de euro pe advertoriale si stiri in ziare, zeci de mii de euro pentru outdoor? Cred ca actuala conducere a PSD Cluj ştie ce are de făcut, s-au retras doar doi oameni, cantitate neglijabilă, iar cei care vor să-i ajute s-o facă direct, nu prin invăluire. Să le publice ideile, să ajute cu bani sau cu participare la activităţi militante, să promoveze candidatii, să se arunce în lupta politică anunţindu-şi candidature când este cazul.

Pe cei care sunt pupincuristi prin vocaţie, talent sau vointa de a parveni, îi sfătuiesc să adopte pupincurismul concurential, dinamic. Adică să spună direct ce vor, să candideze, să se exprime in spatiul public, să-şi asume un destin politic, să lupte cu cine cred ei că trebuie luptat. Să renunţe la a face proiecte pentru alţii, sau a critica aluziv doar, doar s-o prinde Domnu cutare, asteptand poate să fie promovati. Pupincuristii melancolici (ah, melancolia este fericirea de a fi trist) sunt niste jalnice limbi umblătoare şi lor le prefer duşmanii autentici. Tristeţea frustrată a pupincuristului melancolic mă deprimă si imi taie până şi pofta de a scrie despre el, intr-o tară unde un neamţ celebru, ajuns la Bucuresti, spunea că este dezgustator faptul in Romania nu poti avea nici măcar dusmani, a doua zi îţi devin prieteni.

Vasile Dâncu

PS. Acest articol nu face referire la intelectualii, jurnalistii sau reprezentantii unor partide sau sindicate care mi-au propus să candidez independent sau sub sigla lor la primaria Cluj. Lor le multumesc pentru că vroiau să se implice activ într-un proiect de schimbare, nu făceau proiecte pentru altii. Sper că nu va trece mult timp până să ne intâlnim, cu toţii, intr-un proiect de schimbare a Clujului.

12 comentarii:

  1. Un articol plin ca informatie si reusit ca stil. Parerea mea e ca vine cam tarziu. Dar poate ca "tarziul" de acum e numai bun pentru "prea devremele" de atunci: un alt/nou partid social-democrat.

    Ce parere aveti de venirea lui Vanghelie la Cluj-Napoca, la lansarea lui Pop-Puscas? Nu e asta un act necugetat (sa nu ii spun o jignire) la adresa Clujului universitar?

    RăspundețiȘtergere
  2. Foarte bine punctat! Am asteptat de mult timp aceasta reactie a dumneavoastra, care sa explice tot ce s-a intamplat de fapt si cum v-ati pozitionat in diferitele evenimente politice de pana acum. Desi vad ca articolul e in mod clar orientat spre ziaristi, analisti sau importanti colegi de partid care vau criticat, ma bucur ca face un pas inainte in a explica cateva dileme.
    Eu, de exemplu, ma bucur ca ori de cate ori am avut ocazia, v-am impins spre a zice aceste lucruri pentru ca vroiam sa inteleg mai bine ce se intampla.
    Tocmai le-am transmis unora care v-au facut agenda pe urmatoarele luni propunandu-va sa va ocupati de alegerile locale, ca ar fi extraordinar daca si-ar defini propria agenda in privinta prezidentialelor.
    Inchei prin a va repeta ca e foarte bine scris articolul si departe de a fi si eu pupincurist, va recomand sa publicati la un moment dat aceasta colectie de postari.

    RăspundețiȘtergere
  3. Noi sincer speram in aceasta schimbare la cluj. Dar cum sa ne luptam cu portocalele in capitala lor pe post de aliati la guvernare???

    Multa bafta in viata personala ;)

    RăspundețiȘtergere
  4. In sfarsit o rabufnire. Ma intreb daca o sa fie foc de paie, sau un inceput adevarat. Probabil ca e mai elegant, mai intelept si mai putin "daunator" sa nu ai astfel de rabufniri, dar la noi, la ROMANI daca nu mai urlii din cand in cand, nimeni nu o sa inteleaga ce e in spatele soaptelor

    RăspundețiȘtergere
  5. Este suficient sa te uiti la actualul "purtator de cuvant" al PSD, Marian Vanghelie, ca sa intelegi actuala linie ideologica a partidului. Este foarte interesanta si colaborarea Geoana-Vanghelie, mai ales ca Geoana e personajul secundar. Vreti sa va amintesc si despre "dama de companie" a lui Geoana, manechinul Oprisan? Stau si ma intreb care mai este locul Dvs. in acest partid? Cred ca niciodata nu ati fost perfect integrat in PSD, ci mai degraba ati fost atasat de cativa oameni de valoare, care insa acum stau, ca si dvs., departe de eVanghelistii care conduc partidul. Ce va opreste acum sa va ganditi la un alt proiect politic? Un proiect politic la care sa va puteti gandi liber, fara sa va mai puneti intrebari daca se incadreaza in ideologia PSD, mai ales ca acest partid nu a avut niciodata o ideologie clara. Parrrrca totusi acum are... deci FUGIIIIIITI!!!!

    RăspundețiȘtergere
  6. Interesant articol si din pacate adevarat.PSD nu constientizeaza cat a pierdut prin retragerea dvs si a domnului RUS.Indiferent de pozitia pe care o vei avea, noi va ramanem prieteni!

    RăspundețiȘtergere
  7. Un cunoscut a fost invitat, nu demult, la o receptie la Palatul Cotroceni. Ingretosat, imi relata cum pupincuristii se monitorizau reciproc si isi masurau performanta dupa secundele sau minutele pretioase in care E. Udrea sau T Basescu se osteneau sa ii priveasca sau sa le vorbeasca. Si, zicea el, cu cat reuseau sa stea mai mult in atentia mai-marilor zilei, cu atat mai mult pareau sa fie mai respectati si mai temuti de catre cei din jur. Daca diva zilei ti-a vorbit, poti sa fii linistit: se rezolva un post caldut, bine platit si sigur, iar ceilalti nu vor avea niciodata curajul sa se atinga de tine. Doar doua minute de exersare a limbii pe curul rotund si voluptos al Lenutei si esti aranjat! Asta e Romania! Nu competenta, nu rezultatele, nu potentialul, ci pupincursimul exhibitionsit este cel care iti garanteaza succesul. Si atunci nu avea dreptate Eminescu, cand vorbea de "patura superpusa", de adunatura de impostori, cioflingari si pupincuristi care au luat in stapanire statul si tot ce e functie platita din bani publici? Cand Bush si-a predat mandatul a spus ca a fost o onoare pentru el sa serveasca poporul american. Oare cand vor ajunge si pupincuristii nostri sa serveasca poporul roman?

    RăspundețiȘtergere
  8. D-voastra vorbiti de pupincurism la nivel inalt, pupincurism care curge pana jos de tot. Un post de simplu sef de formatie de lucru cica se clatina pentru simplu fapt ca alt partid e la putere...(caz real). Pe femeia de serviciu oare nu o schimba?

    RăspundețiȘtergere
  9. Nu v-am văzut niciodată cu ochii cu care vă văd acum. Sunteti un om tare cumsecade. Spor şi sănătate!

    RăspundețiȘtergere
  10. E incurcata treaba cu politichia, tudore.

    RăspundețiȘtergere
  11. Dom' profesor, citind "articolul", imi intariti opinia ca pupincurismul este inscris in codul genetic al poporului roman si incepe sa semene cu folclorul transmis generatiilor viitoare. Ca reprezentant al celor "tineri", ma vad nevoit sa trec in tabara veteranilor "harnicuti" (vorba unui prieten comun) intrucat si noi, ca generatie, am asimilat repede aceste tehnici pe care le promovam pentru a fi promovati. Mai mult, le si imbunatatim, extinzand sfera de exercitiu, exponential pentru ca nu stim niciodata cine ne poate rasplati pentru eforturi. Personal, cred ca ne-am nascut prea devreme sau prea tarziu dar niciodata cand trebuia...
    Un prieten al dvs. si al "fratelui mai mare" pe care l-ati descoperit dupa 30 de ani.

    RăspundețiȘtergere
  12. vorbeati la un momenta dat, prin toamna lui 2008 daca nu am insel, depre un proiect ptr Cluj, ptr Transilvania? la ce pct se afla?in ce anume consta? tot nu inteleg cum de nu se poate realiza un program coerent administrativ, social si economic ptr Transilvania?

    RăspundețiȘtergere