22 august, 2014

Acum 5 ani, într-un august electoral

(document pentru nostalgici sau pentru cei care cred în regularități)


Acum câteva zile m-am întrebat ce se întâmpla în urmă cu 5 ani, în august. 
Deși am sondat continuu opinia publică, aproape am uitat care erau temele de dezbatere din opinia publică în vara acelui an electoral. Spontan, mi-am adus aminte puține lucruri. Memoria socială este scurtă și uitarea este facultatea cea mai importantă a memoriei. Oare cum era în urmă cu 5 ani, în august, ce teme erau, cum și ce se vorbea în politică, ce motive de ceartă erau? 
Am apelat la baza de date IRES cu sondaje și am descoperit mai multe studii de opinie făcute în acea perioadă. M-au șocat câteva asemănări. Candidatul principal, liderul de atunci,  și-a declarat candidatura mult mai târziu decât se spune că și-o va lansa anul acesta Victor Ponta (și nimeni nu striga, în gura mare, numindu-l fricos). Percepția de învingător era similară cu cea de acum și nimeni nu se dădea de ceasul morții să inventeze altceva. Direcția în care merge țara arăta mai rău decât acum, dar tot dezastru se putea numi. Președintele critica Guvernul în care mai erau și pesediști, iar pentru echipa lui Geoană marea dilema era dacă să iasă ori să rămână la guvernare. Până la urmă PSD a ieșit, este adevărat că mai târziu decât au facut-o liberalii din USL, în 2014. Pe-atunci nu era Monica Macovei, dar își anunțase candidatura Radu Duda. Încă din mai 2009 se înscrisese în cursă Nati Meir, la lansarea căruia Monica Columbeanu a lansat celebra frază: Republica este spațiu public și o vom da uitării în forma sa de funcționare, complet eronată, de până acum, și o vom înlocui cu o societate de-adevăratelea, condusă de Nati Meir, pe care, cu siguranță ni-l vom aminti mereu și-l vom vota". Din nefericire, în vara respectivă, sondajele nu îl puteau prinde pe Meir în tabloul principal deoarece era nevotat cu toate că filosofa cu Columbeanca despre Res publica.
Și deosebiri sunt destule față de situația de atunci.  PSD se lupta atunci cap la cap cu PDL, iar liberalii erau la locul lor. Politicienii avea cote de încredere mai solide decât cele de acum, cu toate că eram în plină criza și puțini cetățeni mai credeau că politicienii ar putea scoate țara din criză. Oamenii intuiau corect cine va ajunge în turul al doilea. În anticiparea bătăliei de la televizor, Traian Băsescu era considerat favorit, dar în realitate nu s-a întâmplat chiar așa. Ce-i drept, au fost doar două dezbateri complete, cea de la Cluj a fost doar o încălzire cu doi candidați. În fine, localitățile cu primari PSD, PDL și PNL reproduceau structura puterii existente la nivel local, chiar dacă 21% dintre respondenți nici măcar nu cunoșteau apartenența politică a primarului.
În septembrie 2009, deja lucrurile s-au accelerat radical și au apărut modificări mari. Dar despre asta, ÎN EPISODUL URMĂTOR … dacă îmi va mai rămâne nostalgia și cheful.








Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Nu striga niciodată ajutor

Am regăsit azi într-o librărie un volum apărut în pandemie, scris de Mircea Cărtărescu. Mi-am dat seama că m-a ajutat în pandemie pentru că ...