Percepţiile negative despre romi se menţin în România, iar mediatizarea excesivă contribuie la acest fenomen. Este una din principalele concluzii ale unui studiu cu privire la atitudinile şi percepţiile românilor cu privire la mediatizarea recentă a decesului celui autointitulat rege al ţiganilor, Florin Cioabă.
Decesul lui Florin Cioabă a fost un fapt social cunoscut unui procent semnificativ de oameni, astfel că 96% dintre subiecții intervievați în cadrul unui sondaj realizat de către Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), la începutul lunii septembrie, au declarat că au auzit despre nefericitul eveniment. O analiză a notorietății evenimentului, în raport cu câteva întrebări socio-demografice, nu relevă discrepanțe majore între categoriile acelor variabile, astfel că de moartea lui Florin Cioabă au auzit, în procente relativ egale, atât persoane de genul masculin (97,2), cât și de gen feminin (95,4). De asemenea, de respectivul eveniment au avut cunoștință atât persoane din mediul urban (97,3%), dar și din mediul rural (95,1%), iar distribuția în funcție de regiunea geografică a fost următoarea: Transilvania și Banat (96,2%), Sud, București și Dobrogea (95,9%), iar Moldova (97,6%). Persoanele cu vârsta între 51-65 de ani sunt cele care tind într-o măsură mai mare să fi auzit de moartea lui Florin Cioabă (98,3%), însă și persoanele cuprinse între 36-50 de ani și cele de peste 65 de ani au cunoștință despre acest eveniment într-o pondere ridicată (97,9, respectiv 96,3). Dintre respondenții cu vârsta între 18-35 de ani, 90,9% declară că au auzit de moartea lui Cioabă, iar raportat la școlaritatea intervievaților, cei care au auzit că regele autointitulat al romilor a decedat fac parte în mai mare măsură din categoria celor cu studii superioare (97,2%), urmați de cei cu studii medii (96,7%) și apoi de cei cu studii elementare (93,2%).
Deși la nivel declarativ 94% dintre respondenți știau cine a fost Florin Cioabă, doar 84% dintre aceștia au făcut o identificare exactă a titulaturii deținute de defunct – rege al romilor. 7% dintre subiecți intervievați au menționat că Florin Cioabă a fost un cetățean de etnie romă, iar în procente mai mici, acesta a fost descris ca împărat al romilor (3%) sau ca bulibașă / șef al romilor (1%).
Ca și în situația descrisă anterior, poziția în societate a lui Florin Cioabă este cunoscută în mai mare măsură bărbaților decât femeilor (95,6% vs. 92,4%), persoanelor din mediul urban (94,8% vs. 93%) și celor de vârstă cuprinsă între 51-65 de ani (96%). Persoanele chestionate care au spus că au cunoștință despre cine era Florin Cioabă fac parte într-o măsură mai mare din regiunea Transilvania și Banat (95,1%), comparativ cu Sudul țării, București și Dobrogea (94%) sau cu Moldova (91,5%). Sub aspectul școlarității, analiza efectuată a evidențiat faptul că subiecții cu studii medii (95%) au fost cei care au declarat într-o măsură mai mare că știu cine a fost Florin Cioabă.
Mediatizarea evenimentului este considerată excesivă, dar, în acelaşi timp, aspectele din viaţa conducătorilor romilor sunt interesante
Oamenii au fost, în general, interesați de a afla aspecte din viața familiilor de conducători ai țiganilor, astfel că 76% dintre subiecții cercetării sociologice derulate de IRES au spus că au urmărit la televizor asemenea transmisiuni, posturile cele mai vizionate în acest sens fiind ProTv (21%), Realitatea Tv și Antena 3 (câte 13% fiecare), România TV și Antena 1 (câte 11% fiecare) sau B1 Tv (8%). Aspecte generale despre subiectul morții lui Florin Cioabă au fost urmărite de către cei mai multe persoane chestionate tot la ProTv (19%), clasamentul fiind continuat de Antena 3 (15%), România Tv și Realitatea Tv (câte 13% fiecare) sau Antena 1 (10%); alte posturi TV au întrunit sub 10% mențiuni ale respondenților.
Înmormântarea lui Florin Cioabă a fost transmisă la televizor, iar procentul respondenților care au urmărit acest eveniment la posturile TV a fost de 39. Rezultatele studiului nu arată o schimbare în ceea ce privește postul TV cel mai vizionat în ceea ce privește transmiterea înmormântării, astfel că preferințele celor mai mulți dintre români au fost pentru ProTv (19%), România Tv (15%), Realitatea Tv (13%), Antena 3 și Antena 1 (12%, respectiv 11%) sau B1 Tv (10%).
Patru din cinci români consideră că evenimentele legate de decesul și înmormântarea regelui Cioabă au fost prezentate în mod excesiv. Această impresie este mai răspândită în rândul persoanelor din mediul urban și a absolvenților de studii superioare. În plus, doar unul din cinci consideră că aspectele prezentate din viața conducătorilor romilor au fost interesante pentru publicul larg, și chiar mai puțini, 15%, le consideră interesate pentru propria persoană. Interesul personal este mai ridicat în rândul vârstnicilor (trecuți de 65 de ani) și în rândul celor cu studii elementare.
Propunerea grupului de parlamentari condus de Mădălin Voicu, de a interzice prin lege folosirea titulaturilor de rege sau împărat de către conducătorii romilor, este întâmpinată cu susținere de către populație, 58% spunând că sunt de acord cu aceasta. Acordul este mai răspândit în proporție mai mare în rândul bărbaților (64%) și a locuitorilor din mediul urban (64%), însă este mai scăzut în rândul celor cu studii elementare (48%).
Maniera în care a fost mediatizată etnia romilor în ultimele săptămâni are un efect negativ asupra imaginii acestei etnii, consideră 60% dintre respondenți.
Această idee este mai pregnantă în rândul bărbaților (67%), a celor din mediul urban (63%), a persoanelor de peste cu vârsta 50 de ani (peste 64%) și în rândul celor cu studii superioare (69%). În schimb, locuitorii Moldovei consideră în proporție de 30% că imaginea creată este una pozitivă.
Mai mult de două treimi dintre respondenți (72%) sunt de acord cu afirmația potrivit căreia romii sunt săraci pentru că nu vor să muncească, iar 61% consideră că majoritatea romilor sunt delicvenți. Cu toate acestea, 87% dintre respondenți susțin că romii sunt cetățeni români cu drepturi egale cu cele ale întregii populații și doar 38% consideră că romii trebuie sprijiniți mai mult de statul român.
Dintre respondenți, 39% spun că au încredere în persoanele de etnie romă, în timp ce 57% spun că nu au încredere. Sentimentul de încredere este mai puternic în rândul bărbaților (44%) și în rândul persoanelor cu studii superioare (51%). Neîncrederea, în schimb, este mai acută în rândul următoarelor categorii: locuitorii Moldovei (71% neîncredere), vârstnici (64% neîncredere) și persoane cu studii elementare (70% neîncredere).
69% dintre respondenți răspund afirmativ când sunt întrebați dacă au printre cunoștințe persoane de etnie romă. Bărbații (75%), locuitorii Transilvaniei și Banatului (76%), tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani (84%) și persoanele cu studii superioare (80%) sunt categoriile care susțin în mai mare măsură că au printre cunoștințe persoane de etnie romă. Părerea despre cunoștințele de etnie romă tinde să fie pozitivă (un cumul de 44% au o părere bună sau foarte bună, spre deosebire de 19% care au o părere proastă sau foarte proastă). O treime dintre respondenți susțin că părerea oscilează de la individ la individ (32%), iar 3% spun se declară neutri, susținând că nu au nici o părere bună, nici o părere proastă. Analiza pe categorii de populație arată că există diferențe scăzute în ceea ce privește părerea în funcție de caracteristicile socio-demografice, însă se observă că proporția celor care au o părere foarte bună despre cunoștințele de etnie romă este mai ridicată în zona de sud a țării (19%) și în rândul tinerilor (19% dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani), în timp ce în rândul persoanelor cu studii superioare se întâlnim cea mai ridicată proporție de păreri mixte: 40% spun că părerea lor este și bună, și proastă, în funcție de individ.
Când vine vorba despre posibilitatea renunțării la denumirea de „rom” și revenirea la cea de „țigan”, 64% dintre cei intervievați susțin această decizie. Pro-renunțare se declară în mai mare măsură bărbații (70%), persoanele din mediul urban (72%), persoanele trecute de 50 de ani (peste 73%) și absolvenții de studii superioare (73%).
5% dintre respondenți spun că au persoane de etnie romă în familie, iar procentul este mai ridicat în rândul celor cu studii elementare (8%) decât în rândul celor cu studii superioare (4%).
Aproape un sfert dintre respondenți susțin că au colegi de serviciu de etnie romă, însă șansele ca acest lucru să se întâmple este mai mare în cazul bărbaților (32%), a locuitorilor din mediul urban (28%) și este mai scăzut în rândul moldovenilor (15%) și în rândul celor cu studii elementare (18%).
Un total de 17% dintre persoanele intervievate declară că au prieteni de etnie romă cu care se vizitează reciproc, iar proporțiile sunt mai mari rândul persoanelor din mediul rural (20%), în rândul transilvănenilor și bănățenilor (21%), printre persoanele cu vârsta de până în 50 de ani (peste 21%) și în categoria celor cu studii elementare (20%).
38% dintre respondenți spun că romii sunt încă discriminați în România. Această părere este mai puternic răspândită în rândul femeilor (42%), a celor din mediul rural (43%), și printre adulții care au sub 36 de ani (66%).
Telenovela „Inimă de țigan” a fost urmărită de 43% dintre respondenți, însă proporția este mai ridicată în rândul femeilor (46%), a persoanelor din mediul rural (53%) și printre cei cu studii elementare (60%). Proporția celor care au urmărit telenovela este semnificativ mai scăzută în Transilvania și Banat (35%) și în rândul celor cu studii superioare (29%). Dintre cei care au urmărit telenovela, cei mai mulți au o părere bună despre aceasta, un cumul de 64% susținând că le-a plăcut mult sau foarte mult. Diferențele în funcție de categoriile de populație sunt foarte reduse, însă se observă un grad mai ridicat de apreciere în rândul femeilor și în rândul tinerilor cu vârste între 18 și 35 de ani.
Jumătate dintre cei care au răspuns întrebărilor spun le place muzica țigănească, iar proporția este mai ridicată în rândul bărbaților (54%) și a locuitorilor din Transilvania și Banat (53%), respectiv este mai scăzută în rândul absolvenților de studii superioare (41%).
Mai multe date găsiţi în raportul de cercetare şi în analiza acestuia.
Caracteristicile cercetării:
Volumul eșantionului: 1.424 respondenți, peste 18 ani, rezidenţi în România
Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
Reprezentativitate: Eroare maxim tolerată ± 2,6%
Metoda: CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)
Perioada culegerii datelor: 2-3 septembrie 2013
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu