08 mai, 2016

Lucrurile pe care nu vrem să le vedem pot ucide



De peste două decenii echipele de cercetare pe care le-am condus pînă anul trecut  pun la dispoziţie opiniei publice date despre viaţa noastră, despre instituţii, despre societate și altele. Obsesia mea a fost dintotdeauna ca aceste date să îi sprijine pe cei care se află la diferite etaje ale administraţiei sau ale managementului social pentru ca ei să înţeleagă ce se întâmplă și a căuta soluţii. Sondajele de opinie se bazează pe percepţii şi reprezentări, nu sunt intrumente infailibile, dar pot oferi date pe care le putem aprofunda prin alte metode. De cele mai multe ori, ele pot fi nişte semnale de alarmă despre modul în care sunt tratate anumite chestiuni sociale.

În ultimii 7 ani, IRES, institutul pe ce l-am condus până anul trecut, s-a centrat pe chestionarea populaţiei cu privire la calitatea serviciilor publice oferite cetăţenilor: administraţie, sănătate, educaţie ş.a. Speranţa noastră era legată de faptul că oferind un feed-back echipelor care conduc Guvernul României, aceste echipe vor putea să-și dirijeze mai bine eforturile spre oferirea unor servicii mai bune oamenilor. Studiile din ultimii ani, în cadrul unui proiect pe care l-am numit  ”Agenda publică”, au fost realizate din fondurile proprii ale Institutului şi, în multe cazuri, au avut o bună mediatizare, generând sute sau mii de articole sau menţiuni. În foarte puţine cazuri însă, s-a întâmplat să fim sunaţi de vreun responsabil dintr-un minister pentru a ne cere detalii sau analize suplimentare. Ca să fiu sincer, uneori s-a mai întâmplat şi asta, dar cazurile sunt foarte rare. De cele mai multe ori, faptul că un sfert, o treime sau chiar jumătate din populaţia studiată de noi era nemulţumită de starea lucrurilor dintr-un domeniu nu a sensibilizat vreun demnitar sau vreun înalt funcţionar public şi nici echipele lor. Aceste date au rămas ca o mică suferință a echipelor noastre de cercetare, dar noi am ramas consecvenți, am continuat să publicăm datele sau să scriem despre ele în numere speciale ale revistei SINTEZA ori în alte locuri.

Astăzi, deputatul Laszlo Atilla, medic de profesie, şi unul dintre cei mai atenţi cititori pentru sondajele şi studiile noastre, mi-a adus aminte de un studiu IRES de acum șase ani. Cred că am proiectat acest studiu cu ajutorul şi la sugestia Domniei sale şi l-am repetat după câteva luni pentru a vedea stabilitatea percepției.  În acest studiu de percepţie asupra sistemului de sănătate din România, peste 25% dintre beneficiarii actului medical se plângeau de curăţenia din spitale şi peste o treime (35%) erau nemulţumiţi de igiena din spitale. Ţin minte că televiziunile şi ziarele au acordat spaţii largi rezultatelor, hotnews.ro a publicat in extenso rezultatele, cum face de obicei, dar nimic nu s-a mişcat în sistemul medical. Ori poate s-a mişcat și nu ştim noi.

Vroiam prin acest studiu să convingem clasa politică să impună prin lege necesitatea evaluării serviciilor de sănătate de către beneficiari, iar aceste evaluări să fie luate în considerare în calcularea calificativului pe care îl primesc spitalele, secțiile sau personalul acestora. Cred că nu am reușit atunci, bănuiesc că nici până astăzi nu s-a codificat prin lege acest lucru. De acord cu necesitatea evaluării serviciilor medicale şi de către bolnavi s-a declarat 52% din populaţie, o proporţie care niciunde în lume nu ar fi fost ignorată de către lumea celor care conduc societatea. Tot în acel studiu de percepţie, doar 3% dintre cei chestionați erau foarte mulţumiţi de raportul dintre banii plătiţi pentru asigurarea servicii medicale şi calitatea furnizată bolnavilor, iar 67% erau nemultumiți.  Iată două mostre din studiul de acum 6 ani: 





Şi aici despre igiena din spitale :




Nu ştiu ce rezultate am avea acum, dar nu cred că sunt radical diferite. S-ar putea să fie o percepție chiar mai rea. Dar atunci când este vorba despre lucrurile importante ale vieții noastre, am senzația că întoarcem capul, sunt lucruri pe care nu vrem să le vedem. Iar lucrurile pe care nu vrem să le vedem pot ucide!


Mai jos găsiţi studiul IRES din 2010 și analiza realizată, la acel moment, pe baza rezultatelor studiului. 



Un comentariu:

  1. In anul 2012, pe materialul de pe blogul d-lui Dorin Tudoran “Despre logică sau câți ani mai durează ziua de 29 iulie 2012”, aparut in data de 31.07.2012, am transcris comentariul de mai jos ( partial preluat acum ). Au urmat apoi multe alte relationari ale mele pe aceasta directie…. pana cand “sistemul” s-a linistit….Vineri 20 mai a.c. voi participa la o “Dezbatere publica” despre Spitalul Judetean Constanta la care voi face o referire la aceasta postare de pe blogul dvs. d-le Vasile Dancu. Nu cred ca reforma poate fi promovata doar de sus in jos si nici fara un nivel minim de cunoastere/solidaritate a “actorilor”…. :

    Functionalizarea unui sistem post-modern, “original”.
    Denumire completa Subiect : Functionalizarea unui sistem in care interesele partilor implicate vor fi consonante cu interesul national, in sens-postmodern.
    Comentariul MS 1 Forum ( 2 iul 2012 )
    ……Prin interventia mea de acum incerc sa prezint doua elemente principale de coeziune logica a participarii mele la acest forum :
    1. PRINCIPALA TEMA abordata de mine, tinand cont de competentele si autoritatea detinuta, va fi legata de consonanta intereselor partilor implicate in functionarea viitoare a sistemului, parti pe care le prezint mai jos alaturi de ceea ce voi analiza in mod special :
    - Asiguratorii : mutuali, privati…., si modul in care acestia vor fi mai performanti sau nu in functie de tipul de actionariat pe care-l vor detine.
    - Structurile medicale existente ce vor reprezenta osatura pe care va fi construit sistemul, si modul in care acestea pot devenI mai performante daca sistemul de asigurari, “viitorul” client-patron…, va fi mult mai flexibil si mai adaptabil la nevoile sale.
    - Asiguratii, aflati in diferite ipostaze, de pacienti, utilizatori ocazionali ai sistemului, etc…, si modul in care pot ei influenta institutional functionarea sistemului
    - Pietele adiacente sistemului, gen piata Pharma…, si felul in care acestea vor consona cu functionalizarea sistemului si cu interesul public….
    2. Pentru alegerea solutiilor optime de functionalizare a sistemului ( vizand inclusiv faza de restructurare a formei actualei legi daca va fi cazul, dar, mai ales, modalitatile optime de punere a in practica a formarii entitatilor asociate sistemului ), cred ca e necesar de a formaliza si mai mult comunicarea ref.la promovarea Noii legi a sanatatii.…Atasez la final, pentru detalii, un studiu al lui Paul Krugman, preluat de pe CriticAtac. …
    …Pot afirma ca daca nu se va lua ca reper INTERESUL PUBLIC, nici prezenta “proprietarului” nu va optimiza functionarea viitorului sistem ( statul si privatii , iar formulele mutuale vor oscila intre…, vor detine limitele care vor polariza sistemul, respectiv controlul total si reversul lui, ultraliberalismul ) si nici nu se va reusi ca bugetul asigurarilor de sanatate sa devina din nou independent de bugetul de stat. Sau daca se va reusi, in scurt timp se va renunta la independenta sa la prima constrangere bugetara majora, si la interventia primului lider politic “macho” care s-ar afla prin zona de decizie atunci. Avem exemplul edificator al pietei pensilor private de pensii…Si avem si exemplul Ungariei…
    NOTA FINALA : Notiunea de post-modern, in context, poate deruta…Tarile mari, dupa atata modernitate manifesta si generatoare de progres, isi permit strategii “post-””…La un moment dat, isi imaginau si “sfarsitul istoriei””… Materialul atasat, al lui Paul Krugman, este un exemplu de post-modernism american posibil de preluat de noi, “fara comentarii”, la inceputul anului 2012 ….Romanii din strada din acele momente insa, au preferat un fel de “a doua modernitate” romaneasca, decat un post-modernism “de stransura”, oferit cu generozitate de altii….Daca poate deruta preluarea de pe CrirticAtac, promit ca in viitor voi veni si cu idei de pe Contributors….Deocamdata acolo am gasit idei mai de Stanga, dar, e drept, cu focalizare mai decisa pe “interesul national”…O notiune care nu prea suna bine din Est…In Vest, nu-i problema…


    RăspundețiȘtergere