Vasile Dâncu: "USL este un vis care nu va mai deveni realitate!"
Prin controversatul mesaj postat pe Facebook - care s-a dovedit a fi cel mai citit text politic din ultimul deceniu -, Victor Ponta a câștigat câteva procente în plus, în ceea ce privește încrederea și intenția de vot, afirmă directorul IRES, sociologul Vasile Dâncu, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru ZIUAnews.
Totodată, fostul ideolog al PSD susține că USL este "un vis care nu va mai deveni realitate", și explică de ce, cel mai probabil, dreapta românească va reuși să devină mai coerentă abia în 2016, și va ataca alegerile prezidențiale, cu șanse, doar în 2019.
ZIUAnews: E limpede că ideea refacerii USL - susținută în repetate rânduri de Victor Ponta - vizează, în subsidiar, dinamitarea proiectului cotrocenist de unificare a dreptei. Din pricina acestei unificări - dar și a unor trădări din teritoriu - au eșuat atât Adrian Năstase, cât și Mircea Geoană... Ce se întâmplă dacă, după europarlamentare, USL se dovedește imposibil de resuscitat? Care sunt soluțiile PSD?
Vasile Dâncu: În primul rând, PSD trebuie să atingă la alegeri cel puțin 40% pentru a putea pregăti, de pe o altă poziție, alegerile prezidențiale. Devine partidul dominant care alege partenerul pentru viitoarea coaliție, care va propulsa candidatul la prezidențiale. Dacă niciunul dintre cele două urmăritoare PNL și PDL nu ajunge la peste 20%, ceea ce este previzibil, acumularea până la 50% +1 este deja facilă. Apare deja o atracție naturală spre câștigător și electoratul celorlalte partide se demobilizează, și nu ar fi absurd ca un candidat al PSD și al unei mici coaliții să câștige chiar din primul tur. Sigur, este un scenariu ideal, pe care îl prezint doar ca mecanism, deoarece, în realitate, cu niște liste electorale care au pe ele peste două milioane de români plecați, și cu demobilizarea dreptei, acest scenariu nu este probabil.
O refacere imposibilă
Pe de altă parte, USL este un vis, nu cred că va mai deveni realitate. Tăriceanu nu poate convinge PNL să-l ejecteze pe Crin Antonescu pentru a se reface USL, iar dacă, prin absurd, Crin ar reveni alături de Ponta, USL ar fi taxat pentru ipocrizie și nu ar obține punctajul maxim. PSD trebuie să joace cu toate forțele și cu încredere pentru că are singurul electorat disciplinat și optimist în acest moment.
ZIUAnews: Victor Ponta a anunțat pe Facebook că ia în calcul retragerea din politică. Dincolo de explicațiile "light" pe care le-a oferit deja premierul, un astfel de anunț nu se face "gratuit", într-un an cu astfel de mize electorale. Care credeți că este mesajul din spatele mesajului?
Vasile Dâncu: Este mult mai complicat. Eu cred că Ponta nu a făcut o strategie, chiar dacă emoționând electoratul propriu a câștigat niște procente bune de mobilizare și intenție de vot. Eu cred că Ponta a fost sincer, deoarece, Facebook-ul are o mare influență asupra politicienilor, influență pe care nu am analizat-o până acum. Odată cu Facebook, dispare politica tradițională, cea în care liderul este mereu asistat de experți, comunică oficial și strategic sau tactic, anulează subiectivitatea. Politica de pe Facebook începe să aibă o viață proprie, o anumită autonomie. Liderul are acolo fanii lui, diferiți de cetățenii care se uită doar la televizor, la talk show-uri sau alte emisiuni. Aici comunicarea este directă, instantanee, emoțională. Liderul îi anunță prima dată pe cei din rețeaua lui, uneori intenționat, înaintea presei.
"Cel mai citit text politic din ultimii 10 ani!"
Acești oameni îi asigură un confort afectiv, iar liderul tinde să-i răsplătească, devine sensibil și, în ocazii de cumpănă, caută să fie sincer cu ei, să le testeze reacția. Pe Facebook se fac noile băi de mulțime, iar politicianul este deja alt om. Uneori, vrea să arate că este altul, că adevărata lui esență nu este dorința de putere, ci umanitatea trăită plenar. Textul lui Ponta este unul foarte simplu, dar rotund, l-a scris el - niciunul dintre consilierii lui nu l-ar fi scris așa! -, și cred că a fost cel mai citit text politic din ultimii 10 ani. La prima vedere, văzut din perspectiva politicii clasice, am putea spune că este o gafă, o ocazie de a demobiliza care arăta slăbiciune sau ezitare, ceea ce nu e bine înainte de alegeri. Unii analiști au mers mai departe, au calificat acest text ca unul de maximă strategie, un mesaj subtil către baronii PSD, un fel de șantaj pentru mobilizare. Nici prima, nici cea de-a doua interpretare nu sunt corecte, sunt doar clasice, ca să spun așa.
"Ponta a câștigat procente"
Aici este vorba de altceva: un mesaj sincer care arată că liderul alege să se retragă în familie și, în același timp, alături de comunitatea sa de prieteni și fani - adică, sutele de mii de fani de pe Facebook care îl înțeleg, și care se bucură pentru acest favor și această exclusivitate. Când spune asta, liderul poate nu s-a gândit tactic la acest lucru, ori poate doar a simțit, dar ecoul a fost senzațional. A dinamizat rețeaua, a cimentat relații cu fanii, iar acest lucru s-a văzut imediat, prin câteva procente în plus la încredere sau intenție de vot. Dar mai mult, a crescut printre votanții săi dorința de a merge la vot, lucru foarte important.
Subconștientul politicianului pragmatic
A fost un act de viață, sunt sigur că a fost "act gratuit", dacă nu cumva subconștientul de politician pragmatic i-a dictat lui Ponta acest sentiment comunicat. Gândiți-vă la text, el merge până la un punct alături de sentimentul de neputință al publicului. În prima parte, premierul împărtășește descurajarea oamenilor, pare învins. Pe de altă parte, transformă dorința de a se retrage în victoria unei generații noi. Spune în subconștient: voi câștiga, dar nu voi păstra victoria pentru mine, o dau tinerilor, v-o dau vouă, o nouă generație. Atunci când câștigătorul refuză prada de război, când "învingătorul nu ia nimic", efectul este maxim. Publicul nu poate decât să se mobilizeze, fiecare membru al comunității caută să urmeze exemplul premierului, adică să sacrifice ceva.
"Efectul de Facebook deschide o nouă eră politică!"
Avem un adevărat catharsis, o reacție de transfer emoțional reciproc între politician și fani, moment în care cele două părți se recunosc una pe alta ca similare, ca și făcând parte din aceeași lume, constituite din același aluat. Acest efect de Facebook deschide o nouă eră politică, elimină mult mediatorii tradiționali de pe traseul "fabricării" liderului sau câștigării de voturi. Presa tradițională pierde mult din rol - de altfel, vedem că, la segmentele de vârstă care au peste 30% implicați pe rețele de socializare, scade drastic audiența la TV. Politicienii care știu să comunice direct - care au curajul să se dezvăluie, sau să posteze ca oameni reali și vulnerabili - încep să câștige tot mai mult. Cei care vor putea să-și valorifice asemenea tipuri de "spontaneități", vor câștiga în viitor.
ZIUAnews: Vă propun următorul scenariu: să presupunem că, așa cum avertizează toate sondajele de opinie, PNL nu atinge pragul dorit (de 20%) la europarlamentare, și Crin Antonescu își dă demisia sau, oricum, e nevoit să facă pasul înapoi. Ar putea el să-și "gestioneze" debarcarea, prin propulsarea lui Klaus Iohannis în fruntea PNL, în defavoarea unui liberal care vrea refacerea USL?
Vasile Dâncu: Este scenariul cel mai inteligent pe care l-ar putea pune în practică actualul președinte al PNL, în caz că se întâmplă acest lucru, și în situația în care partidul său reacționează contra sa. În acel ipotetic moment, este adevărat că Iohannis ar deveni soluția de avarie. Totuși, cred că Antonescu controlează destul de bine un partid pe care și l-a supus, în ultima vreme, prin metode destul de autoritare, iar Tăriceanu nu mai este liderul care a fost. Este mai mult imagine, destul de obosit și destul de izolat.
Iohannis, greu de asimilat în PNL
Să nu uităm un lucru: Iohannis nu ar fi ușor de asimilat, chiar de către peneliști. A fost adus de Crin pentru că avea încredere mare și imagine bună, nu pentru că ar fi dus bătălii liberale de două decenii. Dacă se va ajunge la scandal și ar fi debarcat Crin, Iohannis ar putea avea același destin. La pierdere, bătălia este irațională și se dă pe găști, iar răzbunarea este un mecanism care funcționează destul de frecvent ca formă de a resorbi o tensiune acumulată.
ZIUAnews: Care sunt plusurile și minusurile lui Iohannis?
Vasile Dâncu: Iohannis nu a trecut testul politicii mari, a politicii bucureștene, cred că de asta și încearcă să vină la București. Este respectat pentru că Sibiul arată bine, iar el este votat masiv, dar până să ajungi politician central este o cale destul de lungă. Cred că are calități, dar vine un pic cam târziu în București. A realizat ceva la Sibiu și nu cred că mai are energia de a se lupta pentru a câștiga acest rol național. Ca să câștigi România - nu Sibiul! - prin alegeri, în lupta electorală dură și murdară, de multe ori, îți trebuie o mare voință de putere. Este un administrator bun, dar nu cred că știe să lucreze în condiții de fragmentare a puterii, boicot și luptă cu opoziția internă și externă partidului său. Este un om serios dar, pentru politica dâmbovițeană, aceasta nu este o valoare. Nu te respecta nimeni pentru aceasta, ba chiar asta ar putea deveni un handicap. Nu știu dacă știe să facă echipe, și nici dacă poate mobiliza un partid care nu este ușor de pus în rețea, atât activiști, cât și militanți.
ZIUAnews: Dar ale lui Victor Ponta?
Vasile Dâncu: Ponta este atât de cunoscut, încât orice aș spune nu ar fi nou. Să-l laud nu se face, ne cunoaștem de 15 ani, și am luptat împreună când făceam politică, iar acum avem o relație foarte bună. Să-l critic, ar fi și mai absurd, este atacat din toate părțile pentru orice, pentru fiecare pas, gest sau respirație. Ba, aș putea spune totuși un lucru: trece printr-o mare transformare acum, una în bine. Face trecerea de la luptătorul singuratic care vrea să câștige fără să rămână dator nimănui, la omul care caută motivarea echipei pentru ultima luptă. Cred că a trecut prin momente de deznădejde care i-au subțiat timiditatea și orgoliul prin care încerca să scape de ideea că a cere ajutorul este o slăbiciune.
ZIUAnews: De ce se încăpățânează Traian Băsescu să joace cărți politice importante pe mâna Elenei Udrea? Cramponarea de Udrea poate avea și o explicație sociologică?
Vasile Dâncu: Nu cred că Traian Băsescu face asta. Este doar o fațetă a relației cu Elena Udrea. Nu cred că știm ce gândește președintele cu privire la viitorul PMP și la devenirea sa politică. Președintele știe bine că nu este așa de ușor să spargi stereotipurile dintr-o societate tradițională ca a noastră. Însă mai este un lucru: Traian Băsescu face ce poate cu materialul pe care îl are la dispoziție. Cred că se gândește la un parteneriat cu cineva pe care să-l lase ca urmaș și continuator al programului său, dar nu este plin de bărbați politici pe toate drumurile
Razvan Gheorghe
