27 iunie, 2014

SCANDALUL BERCEA MONDIAL MODIFICĂ PERCEPŢIA RELAŢIILOR INTERETNICE (sondaj IRES pentru DIGI24)


Ultimele scandaluri legate de clanul Bercea Mondial şi promovarea lor pe televiziuni deteriorează percepţia relaţiilor interetnice din România. Astfel, indicatorii care măsoară percepţia despre discriminare s-au modificat drastic faţă de anul trecut, iar acceptabilitatea romilor a scăzut în ultimele zile. Creşte astfel nivelul de intoleranţă faţă de romi, dar și acceptarea unor proiecte de discriminare pozitivă sau a politicilor de asistență socială. Sunt principalele concluzii ale unui studiu realizat de Institutul Român de Evaluare şi Strategie – IRES cu privire la raportarea românilor la minoritatea romilor, dar şi la delicvenţa clanurilor infracţionale existente în România.



PERCEPŢII CU PRIVIRE LA FENOMENUL DE DISCRIMINARE FAŢĂ DE ROMI

                În general, românii cred că discriminarea romilor în România are un nivel moderat. Dacă 43% dintre participanţii la studiul IRES cred că romii sunt mult şi foarte mult discriminaţi,  55%  susţin că nivelul discriminării este unul mai degrabă redus. Tendinţa cu privire la nivelul discriminării este în scădere faţă de 2013, când IRES a efectuat un studiu cu privire la fenomenul discriminării pentru Consiliul Naţional de Combatere a Discriminării (CNCD).
Respondenţii apreciază că discriminarea cu privire la romi se manifestă mai pregnant în spitale (44%) şi locuri publice (43%), urmate de şcoală (37%) sau locul de muncă (31%). În toate aceste domenii,  compasiunea si interpretarea unei situații de discriminare  a scăzut față de studiul realizat de IRES pentru CNCD în 2013, scădere generată de impactul mediatizării scandalului Bercea Mondial. Acest scandal intens mediatizat deteriorează percepţia privind discriminarea romilor, aproape jumătate dintre cei care considerau, în 2013, că romii sunt discriminaţi în Romania şi-au schimbat această părere, o scădere drastică asociată cu creşterea intoleranţei faţă de această etnie. 


 PERCEPŢIA ASUPRA CLANURILOR MAFIOTE SAU DE CRIMĂ ORGANIZATĂ ŞI IMPACTUL ACESTORA ASUPRA POPULAŢIEI

                În contextul mediatizării frecvente a unor evenimente în centrul cărora se află grupări de crimă organizată sau aşa-numitele clanuri mafiote, Institutul Român de Evaluare şi Strategie – IRES a investigat raportarea românilor la aceste grupări şi impactul acţiunii acestora asupra oamenilor.
                Aproximativ o cincime dintre români spun că în localitatea în care locuiesc există clanuri mafiote/de crimă organizată (23%) sau grupări de romi cu afaceri ilegale sau care terorizează populaţia (26%). 
De existenţa clanurilor mafiote/de crimă organizată în localitatea lor ştiu cu precădere:  bărbaţii, tinerii între 18 şi 35 de ani, cei cu studii superioare, respondenţii rezidenţi în mediul urban, din regiunea de Sud a ţării.
Cu privire la existenţa grupărilor de romi cu afaceri ilegale sau care terorizează populaţia, respondenţii bărbaţi, între 18 şi 35 de ani, cu studii superioare, din mediul urban şi din regiunea de Sud a ţării sunt cei care susţin cu cea mai mare intensitate că în localităţile în care locuiesc există astfel de grupări.

În aceiaşi parametri cantitativi se situează şi evaluarea problemelor create de aceste grupări în comunitatea din care provin respondenţii, 24% dintre cei chestionaţi spun că în localitatea lor au existat probleme din cauza acţiunilor unei astfel de grupări. Problemele din localitate provocate de astfel de grupări sunt sesizate în mai mare măsură de bărbaţi, tineri între 19 şi 35 de ani, respondenţi cu studii superioare, din mediul urban şi care locuiesc în regiunea de Sud a ţării.
                Reacţia autorităţilor este evaluată mai degrabă pozitiv în ceea ce privesc măsurile pe care acestea le-au luat pentru rezolvarea problemelor create de astfel de grupări: 56% dintre respondenţi spun că autorităţile iau măsuri în acest sens. Percepţia gradului de implicare a autorităţilor este mai ridicată la femei, la respondenţi peste 35 de ani, cu studii elementare şi medii, din mediul rural şi cu rezidenţa în Transilvania+Banat.
Însă eficienţa măsurilor devine problematică, doar 38% dintre participanţii la studiu spun că autorităţile îşi fac treaba pentru a soluţiona aceste probleme.  Favorabilitatea cu privire la reacţia autorităţilor în cazuri de acest gen este mai ridicată în rândul respondenţilor bărbaţi, cu studii mediii, din Transilvania+Banat şi din mediul urban.

Studiul arată că există o tendinţă de distanţare socială a celor intervievaţi pe măsură ce ei sunt puşi în situaţia de a recunoaşte interacţiunea directă cu aceste grupări. Doar 5% dintre cei intervievaţi recunosc că au interacţionat cu astfel de grupări. Interacţiunea este mai ridicată în rândul bărbaţilor, a tinerilor a celor cu studii superioare, din mediul urban şi din localităţi din regiunea Moldovei.
Doar 1 din 10 respondenţi spun că au avut personal de suferit din cauza acţiunilor unor astfel de grupări. În această categorie, se regăsesc mai mult bărbaţii şi respondenţii cu rezidenţe în Sudul ţării şi în Moldova.

SENTIMENTUL DE TEAMĂ ŞI INSECURITATE

  În acelaşi timp, sentimentul de frică provocat de existenţa acestor tipuri de grupări este ridicat, 60% dintre români declară acest sentiment, adică 6 din  10 participanţi la studiu spun că se tem de astfel de grupări.  Sentimentul de frică este mai acut în rândul femeilor, în rândul respondenţilor cu studii medii şi elementare şi cu rezidenţa în regiunea de Sud a ţării şi a Moldovei. Persoanele în vârstă sunt cele mai afectate de acest sentiment în timp ce romanii cu studii superioare gestionează cel mai bine acest sentiment de insecuritate. În Transilvania şi Banat, percepţia insecurității generate de criminalitatea romilor este cu 10% mai mică decât în celelalte regiuni.


Caracteristicile cercetării:

Volumul eșantionului: 1.221 indivizi de 18 ani și peste
Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,9%
Metoda: CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)
Perioada anchetei: 26 iunie 2014


Beneficiar: DIGI24 HD

Raportul de cercetare integral poate fi consultat aici.

Un comentariu:

  1. Interesant studiu... În acest context o reacţie firească, nimic surprinzător! Mă-ntreb şi chiar întreb (aşa, retoric): oare dacă s-ar intensifica cercetările obiective şi bine intenţionate asupra cauzelor care fac din rromi o etnie, precum se vede, intolerabilă, oare unde ar ajunge procentele afişate aici/acum?! Să fim serioşi: motivaţia aceea în care mereu invocă faptul că nu au ce să le dea puradeilor să mănînce, asta nu poate sta în picioare pentru a le servi mereu de scuză la găinăriile mărunte ale căror victime sunt majoritarii, asta ca să nu mergem mai departe la găşti, clanuri şi ce... forme de asociere mai au ei, dealtfel evidente în mediul social! Aaaaaaaa, că televiuziunea, mass media, în general, le face, poate, să pară mai umflate, nop, asta se-ntîmplă şi cu înfăptuirile ziditoare care puse mereu în fruntea agendei informaţionale capătă o consistenţă mai pregnantă, de unde şi o concluzie, dacă-mi este permis: de făcut fapte bune şi toată lumea se îmblînzeşte şi devine nu doar tolerantă ci chiar prietenoasă, ce este aşa de greu de priceput!? :)

    RăspundețiȘtergere