13 noiembrie, 2012

Un terorist de 32 de ani cu o revendicare ciudată

(In șoaptă, despre ne-modernizarea României)

 In penultima zi a lunii octombrie, încă de dimineață, presa noastră începuse pregătirea de artilerie pentru a trata cum se cuvine primul atac terorist din România. Galbenul urma să umple ecranele, deja mutrele grave erau pregatite, iar politicienii și jurnaliști se pregateau să întrebe unde sunt serviciile secrete, unde este armata, ce face Băsescu, ce face Ponta? Galbenul deja umpluse ecranele, editorii cautau metafore pentru dezastru, un 11 septembrie românesc era pe cale să blocheze toată media. Primul terorist român sau intrarea într-o nouă eră a (in)securițătii nationale și individuale erau deja titurile savante ale analiștilor militari care răsar ca din pământ cu asemenea ocazii.

Dar totul s-a dezumflat repede, teroristul din oficiul postal 36, din București,  i-a dezamăgit pe toți. Nu era așa de feroce cum îl dorea lumea setoasă de senzațional. Pâna și babele ce așteptau pensia l-au împins și au fugit afară pe langă el. Au rămas doar trei casiere care trebuiau să-și păzească banii din sertare sau timbrele fiscale. Deznădăjduit că nu prea era lumea speriată de toporul de șnitele și nici de cuțitașul lui de tăiat slănină sau telemea, bietul terorist s-a proțăpit în ușă și a chemat presa. Insă fiindcă presa nu se grăbea și au venit doar puțini trecători și polițiști sub acoperire a început să-și citească revendicările în fața unui grup de gură-cască care au ținut loc de jurnaliști. Au venit și jurnaliștii, dar nu au înțeles nimic din ce a zis omul, așa că trupele antitero s-au aruncat pe el și l-au umflat. Omul apucase să spună cateva cuvinte apoi a fost lovit năpraznic de băieții solizi de la SPIR și a fost băgat într-o dubă.

Dar nu despre penibilitatea primul atac terorist de la noi vreau să scriu. Intr-o societate care se degradează accelerat derizoriul devine regulă și bancul acela cu deltaplanul care loveste un bloc turn din cartierul Manastur din Cluj este emblematic. Am fost șocat de reportajele pe care le-am vazut seara pe la diferite televiziuni.  In cadrul majorității reportajelor, imaginile erau destul de puține, doar unul dintre posturi (Digi 24) avea imaginile de la camerele interne de supraveghere ce arătau penibilitatea situației și inofensivitatea individului cu ciocanul de bătut șnițele. Am căutat motivatia omului, a primului terorist, discursul sau revendicarile. Am aflat doar că avea niște revendicari neclare sau de ”neînțeles”, cum spunea un post. Cel mai clar motivul transpărea din declarația unui purtător de cuvânt al politiției sau jandarmeriei (aici nu îmi aduc bine aminte) care a spus că avea niste ”revendicări ciudate”, ceva  de genul „modernizarea României”. La alt post de televiziune un al purtător de cuvant instituțional a vorbit tot de niste revendicari neinteligibile ca ”taxe ca în Italia” și ”unirea României cu Basarabia”.

Am ramas șocat, cum poți spune că modernizarea României este o revendicare ciudată, neinteligibilă? Am stat ca ardeleanul, scărpinindu-mă după ureche vreo două ore până a reapărut politistul ala iar l-a jurnal și i-am revăzut declarația. Da, spunea exact asta, o revendicare ciudată: modernizarea României. Nu-l bănuiesc tânărul jandarm sau polițist de postmodernism sau tratare ironică a temei. Pur și simplu, el nu mai aude pe nimeni vorbind despre asta, modernizare nici măcar nu mai este o temă de dezbatere publică, nici în campanie electorală măcar. S-a tocit în discursurile de după 90 când fiecare guvern a prevestit ieșirea din tunel, încât modernizarea a devenit o Luminița care s-a pierdut în peisaj. Visul modernizarii României a îmbătrânit și el odată cu generația în capul căreia a răsărit pe moment, dar pentru care nu a constituit niciodată proiect sau obsesie.

 In aceleași zile a trecut neobservată o știre dintr-o statistică internațională care consemna că averea populatiei României a scăzut între iulie 2011 și iunie 2012 cu 36 la sută, loc cu care suntem deja campioni mondiali la sărăcire accelerată.  Ocupăm locul 131 din 142 la exodul creierelor. Avem doar 30% dintre drumuri modernizate, iar dintre cele modernizate doar 0,3% au trei benzi de circulație și 1,6% au 4 benzi de circulație. Intre 2008 si 2011 am regresat zeci de locuri la multe capitole din Indexul competitivității globale. Am pus în anexă niste  bucăți din locul României în topul competitivătății globale, ediția 2011-2012, dar sunt sigur că n-o să intereseze pe mulți cititori.

Degeaba scriu chiar acum despre acestă consternare a mea, vor fi foarte puțini interesați de aceste lucruri. Parcă-l văd pe un prieten bun al meu, un om responsabil, dar care se grăbeste mereu în ultima vreme spunându-mi: lasă asta, e filosofie, să vedem ce trebuie să facem din treaba noastră ...

Dar dacă ne uităm în anexa de la acest text am putea să ne infiorăm, iar dacă am fi oameni normali nu am mai avea cum să adormim noaptea de îngrijorare. Suntem într-o fundătură a istoriei și noi dormim, cum ar spune personajul lui nenea Iancu. Majoritatea politicieniilor ar fi cazul să se ascundă și să nu candideze în vecii vecilor, iar CSAT să se adune de urgentă. Ar fi normal să decretăm stare de necesitate și să nu ieșim din alarmă până nu facem un plan de modernizare și salvare a Romaniei. Dar nu, nu se va intampla nimic! Deși este campanie electorală, nici un politician nu va vorbi aplicat despre modernizarea României. Nici măcar promisiuni nu se mai fac pe tema asta, s-a tocit de tot expresia, tema moderrnizarii nu mai este bună nici măcar pentru cerșit voturi și nici pentru minciună. A fost abandonată ca un vis bolund lăsat la vatră odată cu maturizarea postadolescentină. Nici un utopist nu mai are curajul să propună măsuri de modernizare și nici măcar radicalii nu mai speră că mitraliera ar putea trezi la realitate vreo constiinta natională profund adormită de capitalul străin sau de visele consumeriste. Nici intelectualii nu mai visează scenarii și nu mai fac planuri din ”cuție și pahară”. Parcă este o țară care a murit, care nu mai visează, care nu mai gândește viitorul. O țară care visează să-și exporte puștimea în Occident și unde sute de mii de mame au plecat in Europa și își uită copiii acasă, iar copii se sinucid de dorul părinților.

De ce nu mai însemnă nimic ”modernizarea României”, de ce nu mai tresare nimeni la acestă ambiție pe care ar trebui s-o aibă un popor european normal?  A murit speranța modernizării ucisă de politicieni fără viziune sau de intelectuali falși preocupați doar de oglindiri narcisiste și băi de mulțime. Chiar și expresia lingvistică s-a sufocat în demagogia ieftină a celor 22 de ani de campanii electorale pline de ură, de hoții și smenuri electorale.

Nu masele sunt cele care plămădesc marile vise, nu oamenii simpli sunt cei care trebuie să nască proiectele serioase, ci o elită care le-a lipsit românilor.  Trădarea intelectualilor, sintagma celebra a lui J. Benda, este  cauza principală a dezorientarii și confuziei generale. Intelectualii nostri s-au grăbit să devină anticomuniști după ce comunismul a murit, iar in postsocialismul sălbatic si politicianismul abject din aceste două decenii elita intelectuală si mare parte din cea bisericească, spirituală, au întors spatele României și locuitorilor ei. Demoralizați, fără orizont, cohortele de muncitori abandonați după falimentul comunismului nu au cum să plămădească un ideal de modernizare. Intelectualii unei tări ar trebui să facă în fiecare zi pledoarii pentru justiție si adevăr, pentru dreptate socială sau promovarea valorilor. In loc să caute mereu sinecuri politice, din care nu ar vrea ca nimeni să-i miste vreodată, acești ”boieri ai minții” din România, cum inspirat i-a numit Sorin Adam Matei, într-o carte pe nedrept ignorată în cultura noastră, reprezintă adevăratul faliment al României. Nu vreau să fiu nedrept, mai există luptători singuratici care caută să țină steagul sus militand pentru transparență, anticoruptie,democrație sau pentru a promova excelența în educatie sau administrație. Dar sunt tot mai puțini, tot mai singuri, tot mai izolați și deznădăjduiți.

Bietul polițist avea dreptate, până la urmă, un om care vorbește despre modernizarea României este un ciudat, un ins pe care-l putem numi chiar și terorist. De fapt este terorist nu pentru toporul de șnitele pe care l-a agitat, ci pentru că, nebunul de el, ne-a trezit din somnul rațiunii noastre cu un concept pe care nu-l mai înțelegem și de care fugim ca și de o boală: modernizarea . Modernizarea unei țări care moare încet, încet, în somn.  

 PS.
1.  Chiar și eu, scriind acest text, de frică să nu fie tratat cu maximă indiferență de cititori, am schimbat titlul care vorbea despre modernizare, cu subtitlul inițial care conţine cuvantul terorist, mai ofertant.

2. Imi cer scuze cititorilor mei cu care facem dese corepondente pe aceasta temă.   Incă nu reprezentăm o masă critică pentru a impune necesitatea acestei dezbateri. Ca să fiu sincer, parcă și noi ne-am pierdut speranța că va avea cineva nevoie de reflecțiile noastre.

 
ANEXA

LOCUL ROMANIEI IN CADRUL RAPORTULUI GLOBAL AL COMPETITIVITATII 2011 – 2012, INTOCMIT DE WORLD ECONOMIC FORUM

INDEXUL COMPETITIVITATII IN DETALIU

1. Institutii
1.01. Dreptul la proprietate – scor 3,9 din 7 – loc 85 din 142 de tari
1.02. Drepturi intelectuale – scor 3,0 din 7 – loc 98
1.03. Diversitatea fondurilor publice – scor 2,8 din 7 – loc 96
1.04. INCREDEREA PUBLICA IN POLITICIENI – SCOR 1,9 – LOC 119
1.05. Mita si spaga – scor 4,0 din 7 – loc 67
1.06. Independenta justitiei – scor 3,1 din 7 – loc 94
1.07. Favoritism in decizii politice – scor 2,5 din 7 – loc 115
1.08. Cheltuieli guvernamentale irationale – scor 2,7 din 7 – loc 107
1.09. Povara obligatiilor fiscale – 2,8 din 7 – loc 105
1.10. Eficienta cadrului legal in solutionarea proceselor – 2,8 – loc 122
1.11. Transparenta politica – 2,9 – loc 140
1.12. Conduita etica a companiilor – 3,4 – loc 103
1.13. Integritatea standardelor de audit – 4,3 – loc 91
1.14. Eficienta boardurilor executive – 4,3 – loc 98
1.15. Protejarea intereselor actionarilor minoritari – 3,8 – loc 98
1.16. Nivelul protectiei pentru investitori (0 (cel mai prost)-10 (cel mai bun)) – 6,0 – loc 36

2. Infrastructura
2.01. Calitatea infrastructurii in ansamblu – 2,3 – loc 139 din 142 (ne situam foarte jos)
2.02. Calitatea drumurilor – 2,1 – loc 137
2.03. Calitatea cailor ferate – 2,4 – loc 78
2.04. Calitatea infrastructurii portuare – 2,8 – loc 128
2.05. Calitatea infrastructurii de transport aerian – 3,6 – loc 113
2.06. Calitatea furnizarii de energie electrica – 4,5 – loc 77
2.07. Abonamente telefonie fixa/100 locuitori – 20,9 – loc 60
2.08. Abonamente telefonie mobila/100 locuitori – 114,7 – loc 49

3. Eficienta pietei bunurilor
3.01. Intensitatea concurentei locale – 4,5 din 7 – loc 97 din 142 de state
3.02. Eficienta politicilor anti-monopol – 3,7 – loc 93
3.03. Efectele taxelor si impozitelor – 2,5 – loc 135
3.04. Numar de proceduri pentru a demara o afacere – 6 – loc 34
3.05. NUMAR DE ZILE necesare demararii unei afaceri – 10 – loc 40
3.06. Povara procedurilor fiscale – 3,3 (0 (cea mai mare) – 7 (cea mai mica) – loc 121
3.07. Prevalenta detinerilor straine de firme – 4,5 – loc 84
3.08. Complexitatea cumparatorilor – 3,2 – loc 83

4. Eficienta pietei muncii
4.01. Colaborarea in relatia angajat – angajator – 3,3 – loc 137
4.02. Practicile de angajare/concediere – 3,6 – loc 91
4.03. Salarizare si productivitate – 4,1 – loc 55
4.04. Utilizarea managementului profesional – 3,9 – loc 84
4.05. Femeile in volumul fortei de munca, fata de barbati – 0,79 – loc 65

5. Dezvoltarea PIETEI FINANCIARE
5.01. In privinta disponibilitatii serviciilor financiare, stam relativ slab – scor 3,9 din 7 – loc 104 din 142 de tari
5.02. Ne permitem serviciile financiare? Nu prea – scor 3,6 – loc 106
5.03. Accesul facil la creditare – scor 2,6 – loc 82

6. Suntem deschisi in fata noilor tehnologii?
6.01. Accesul la ultimele tehnologii – scor 4,2 din 7 – loc 115 din 142 de tari
6.02. Gradul de absorbtie a noilor tehnologii in companii – 4,1 – loc 117
6.03. Utilizatori de internet/100 locuitori – 39,9 – loc 63
6.04. Abonamente de internet/100 locuitori – 14.0 – loc 42
6.05. Latime de banda internet/kilobiti per capita – 20,5 – loc 33

7. Dimensiunea pietei
7.01. Dimensiunea pietei interne (1 – 7 ( cea mai mare) – 4,2 – loc 42 din 142 state
7.02. Dimensiunea pietei externe – 4,9 – loc 46

8. COMPLEXITATEA MEDIULUI DE AFACERI
8.01. Cantitatea furnizorilor locali – 4,4 – loc 100
8.02. Calitatea furnizorilor locali – 4,0 – loc 104
8.03. Dezvoltarea marketingului – 3,8 – loc 86
8.04. Disponibilitatea de a delega autoritatea – 3,3 – loc 96

9. INOVATIE
9.01. Capacitatea de a inova – 2,9 din 7 – loc 78 din 142 de tari
9.02. Calitatea institutelor de cercetare – 3,2 – loc 91
9.03. Cheltuielile companiilor in cercetare si dezvoltare – 2,9 – loc 87
9.04. Colaborarea universitatilor cu industriile in scopul cercetarii si dezvoltarii – 3,0 – loc 115
9.05. Guvernul nu prea cumpara echipamente tehnologice avansate – scor 3,1 din 7 – loc 111
9.06. Disponibilitatea cercetatorilor si tehnicienilor – 4,2 – 59
9.07. Patente/un milion locuitori – 0,8 – 62

In privinta independentei justitiei, ROMANIA se situeaza pe pozitia 94 din 142 de tari, cu un scor de 3,1. Bulgaria se afla pe locul 104, Moldova – 132 si Venezuela – 142. Cea mai independenta justitie se intalneste, potrivit studiului WEF 2011 – 2012, in Noua Zeelanda (scor 6,7)

ALTE STATISTICI DIN RAPORTUL COMPETITIVITATII REFERITOARE LA ROMANIA (2011 – 2012)

Accesul la internet in scoli – locul 58 din 142 de tari
Existenta pe plan local a serviciilor specializate de research si instruire – locul 112 din 142 de tari
Extinderea instruirii in randul membrilor staff-ului – locul 79 din 142 de tari
Intensitatea concurentei in plan local – locul 97
Eficienta politicilor anti-monopol – locul 93
Efectele impozitarii – locul 139
Numarul procedurilor necesare demararii unui business – locul 34
Timpul necesar demararii unui business – locul 40 (ne situam la acelasi nivel cu Moldova)
Prevalenta detinerilor straine de firme – locul 84
Povara procedurilor fiscale – 121 (ne situam destul de rau)
Importurile de bunuri si servicii ca procent din PIB – locul 68 – 44,0
Complexitatea cumparatorului (1 – se bazeaza doar pe cel mai mic pret; 7 – se bazeaza pe o analiza sofisticata a performantei) – locul 83 – scor 3,2. Moldova se afla pe locul 106.

DATE PRIVIND EFICIENTA IN MUNCA – ROMANIA
Colaborarea in relatia angajat – angajator – loc 137 din 142 de tari
Practicile privind angajarile/concedierile – loc 91, scor 3,6 (1 – reglementate de lege; 7 – determinate de angajatori)
Salarizarea si productivitatea – loc 55
Utilizarea managementului profesional – locul 84

DEZVOLTAREA SERVICIILOR FINANCIARE
Accesul la servicii financiare – loc 104 din 142 de tari
Isi permit afaceristii sa cumpere servicii financiare? Nu prea – ocupam locul 106 din 142 tari in aceasta directie
In privinta accesului la credite, ne situam ceva mai bine, pe locul 82 din 142

CAT DE PREGATITI SUNT ROMANII PENTRU NOILE TEHNOLOGII? IATA CE RELEVA RAPORTUL COMPETITIVITATII 2011 – 2012
Accesul la cele mai noi tehnologii – loc 115 din 142 de tari (ciudat, credeam ca ne situam mai bine…)
Absorbtia tehnologica in cadrul firmelor – loc 117
Procentul celor care utilizau internetul in 2010 – loc 63 – 39,9%. Moldova se situeaza inaintea noastra, cu 40%. Surclasam insa China (34,3% utilizatori de internet)
Numarul de abonamente de internet la 100 locuitori in 2010 – locul 42, cu 14,0 abonamente/100 loc.
Numar de kilobiti per capita in 2010 – locul 33, cu 20,5 kb/pe cap de locuitor

DIMENSIUNILE PIETEI
In privinta DMSI (domestic market size index), Romania ocupa locul 42, surclasand tari precum Norvegia, Danemarca si Singapore. In privinta FMSI (foreign market size index), ocupam locul 46, inaintea unor tari precum Tunisia, Maroc si Noua Zeelanda.

COMPLEXITATEA MEDIULUI BUSINESS
Cantitatea furnizorilor locali – loc 100 din 142 de tari
Calitatea furnizorilor locali – loc 104 din 142 de tari – ne devanseaza pana si Rwanda (101)
Complexitatea procesului de fabricatie – loc 91

ROMANII SI INOVATIA
Capacitatea de a inova – loc 78 din 142 de tari
Calitatea institutelor de cercetare – loc 91
Cheltuielile companiilor pentru cercetare si dezvoltare – loc 87
Colaborarea dintre universitati si industrii in scopul cercetarii si dezvoltarii – loc 115
Investitiile guvernamentale in echipamente tehnologice avansate – loc 111


(http://www.manager.ro/articole/analize/analiza:-raportul-global-al-competitivitatii-unde-se-situeaza-romania-12137.html)

10 comentarii:

  1. Am impresia ca noi toti am uitat ca exista in romaneste cuvantul "intru" despre care Constantin Noica spunea, cred, ca face cat o filozofie. Ma gandesc ca daca fiecare dintre noi stam putin si ne intrebam ce inseamna acest cuvant pentru persoana proprie, vom face mai putine compromisuri si vom participa la modernizarea (sau propasirea) Romaniei. Incepand la Cluj?

    RăspundețiȘtergere
  2. Bine v-am regasit Domnule Profesor
    Din pacate, pentru viitorul acestei tari, aveti iarasi dreptate. Modernizarea Romaniei a fost din nou ratata. Nu mai departe de acum 10 luni, inca speram ca pasii marunti si sfiosi facuti in unele domenii (noua lege a invatamantului cu toate minusurile ei, legea salarizarii unice, rezultatele vizibile in justitie) vor fi urmati de pasi mari si consistenti (modificarea constitutiei si o noua organizare administrativ teritoriala). Speram ca descentralizarea reala sa inlature numirile politice in institutiile descentralizate si astfel sa dispara clientelismul si dezinteresul pentru functionarea eficianta a acestor institutii. Sunt schimbari esentiale, fara de care nu avem nici o sansa sa modernizam Romania. Poate sa fie cel mai eficient manager, daca este numit politic va fi constrans sa faca ceea ce i se impune si nu ceea ce crede el ca ar trebui facut.
    Cred ca nu avem un deziderat national si nici personalitati care sa impuna si sa lupte pentru un astfel de deziderat. Modernizarea Romaniei a inceput in secolul XIX cu generatia pasoptista, generatie care avea un ideal, eliberarea si unitatea nationala. Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu,C. A.Rosseti, I.C.Brătianu,Ion Heliade Rădulescu, Avram Iancu, Simion Barnaţiu, Gheorghe Bariţiu sunt cei care au impus, au luptat si s-au sacrificat pentru acest ideal. E interesant cum aceasta idee a reusit sa patrunda in constiinta tuturor romanilor intr-o epoca in care diseminarea informatiei, a ideilor, se facea intr-un ritm care raportat la zilele noastre pare ca viteza melcului pe langa un supersonic. Cum au reusit aceste personalitati sa impuna un ideal unei populatii in mare parte analfabete?!
    Nu avem un ideal, sau avem prea multe si ne pierdem in ele?! Cred ca nu avem un ideal national comun, pe termen mediu si lung,la care sa coagulam toti romanii constienti fiind ca acesta ar insemna binele tuturor. Ne pierdem in idealuri individuale sau de grup, meschine si egoiste. Nu mai stim sa ne gandim la ceilalti. Doar noi si grupul nostru. In rest nimic nu conteaza. Imi place sa zic ca daca nu poti face un bine, macar nu face un rau, gandeste-te si la semenii tai cand faci ceva, la consecintele actiunilor tale.
    Inchei cu o mica intamplare, care sunt convins ca ati trait-o si dumneavoastra. Intr-una din seri ma plimbam cu baietelul meu. La un moment dat a trebuit sa traversez o trecere de pietoni, m-am asigurat, si in momentul in care am dat sa fac primul pas, m-am trezit cu o masina in viteza care a parcat exact in fata mea, pe trecerea de pietoni. Din masina s-a dat jos un individ care a inceput sa povesteasca cu o alta persoana de pe trotuar. Nu m-am putut abtine si l-am intrebat de ce a parcat pe trecere si nu s-a dus doi metri mai in fata. S-a uitat la mine nervos si mirat in acelasi timp, m-a injurat si i-a spus celuilalt "ia ui ma la asta, nu poate ocoli masina"! Pana nu vom invata sa fim din nou oameni, sa ne gandim si la altii, nu avem cum sa schimbam ceva. Binele nu se face cu forta, decat in situatii exceptionale. Suntem oare intr-o situatie exceptionala?!

    RăspundețiȘtergere
  3. mai sintem unii , cred ca putini (dvs apreciati mai bine ca sociolog) , ascunsi in spatele propriilor noastre usi inchise , ca dupa un cataclism abatut asupra Pamintului ca in filmele americane, care simt si gindesc ca dvs.
    Am vazut si eu episodul si marturisesc ca si eu am gindit ca insul acela trebuie sa fie nebun! dar simbolistica evenimentului merita macar aceste rinduri , daca nu o dezbatere sincera intre intelectualii care , da , ne-au tradat pe toti. Bine ati spus , cei care ar trebui sa 'poarte stindardul' se gindesc doar la persoana proprie si la viata lor care merita traita cit mai indestulator trupului si ego-ului , nimeni nu mai are idealuri marete , nu mai are chef de sacrificii , curajul a murit si noi o data cu el. Ne ducem vietile noastre mai mult sau mai putin jalnice. Trebuie sa supravietuim , sa lasam nebunii sa spuna ce spuneau elitele in alte vremuri pe care din ce in ce mai mult le vom contempla ca pe ceva curios si ciudat. Poate ca americanii si englezii si altii ca ei sa-si permita asa postmodernism , dar noi? pe noi care traim inca scene de ev mediu , cine ne mai salveaza ?
    Despera

    RăspundețiȘtergere
  4. Domnu profesor,
    am sters de cateva ori prima fraza,am rescris de tot atatea ori, primul dumnevoastra PS m-a facut sa tresar pe bune.
    Restul textului pastreaza savoarea dumneavoastra fina
    Onoare si respect

    RăspundețiȘtergere
  5. Dle Dancu! Este o UTOPIE sa vorbiti de planuri de modernizare si salvare a Romaniei in conditiile actualei "politici pentru Ciolan"! Un asemenea plan va fi posibil doar atunci cand in Romania se va trece de la "politica pentru Ciolan", la "politica pentru Patrie"!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. iti este clar ca acest lucru se va intampla peste cel putin 20 de ani sau poate chiar niciodata . oricum nu o sa prindem noi acele vremuri

      Ștergere
  6. GANDURI si ACTIUNI pentru VIITORUL ROMANIEI si al POPORULUI ROMAN!

    APEL, catre romanii INTELIGENTI si PATRIOTI!
    (Cei care nu intrunesc cele doua calitati sa nu citeasca acest text.)

    DRAGI ROMANI! Avem DATORIA fata de Tara, si fata de urmasi, sa facem orice efort va fi necesar in actiunea de a inlocui, cat mai URGENT, actuala “politica pentru Ciolan” (care ne-a prabusit generalizat), cu “politicapentru Patrie”!

    De ce? Pentru ca “politica pentru Ciolan” presupune politicieni si functionari publici Lacomi, Mincinosi, Hoti, Tradatori, Iresponsabili, Nesimtiti, etc., iar votul este bezmetic si manipulat, transformand alegerile in farse electorale, care rezulta din materializarea obsedantei intrebari: “Eu cu cine votez?”
    In cazul “politicii pentru Patrie”, VICIILE de mai sus sunt EXCLUSE!
    …………………………………………………………..
    Ultimul adresant, in acesata chestiune, a fost ION CRISTOIU. Dar ION CRISTOIU fiind prototipul jurnalistului si politicianului MANCURTIZAT, pe care nu-l intereseaza Romania, nu a schitat niciun gest!
    ……………………………………………
    Vezi textul integral pe blogspot “Dreptate pentru toti”!

    RăspundețiȘtergere
  7. Am mai luat-o putin la vale in topul WEF al competitivitatii globale. A aparut acum doua zile, dar zau ca n-am vazut nicio stire in Romania. http://www3.weforum.org/docs/WEF_GlobalCompetitivenessReport_2012-13.pdf

    Unii vor spune ca e o problema de agenda media, de cadraj, de amorsaj. Eu cred ca am ajuns sa avem politicieni atat de pragmatici, incat nimeni nu risca un astfel de mesaj. Pentru ca apoi ar trebui, in etapa doi, sa arate cu ce.

    RăspundețiȘtergere
  8. Cu tot acest topic trist totusi ma bucur ca mai citesc aceste ginduri asemenea alor mele. Poate nu e totul pierdut.

    RăspundețiȘtergere
  9. http://turambarr.blogspot.ro/2012/11/fara-interes-pentru-educatie-deci-o.html

    RăspundețiȘtergere