27 august, 2012

Cei 7, 4 milioane

Splendorea și mizeria condiției de alegător
 

Nu s-a scris destul despre mizeria și splendoarea condiției de alegător. Când vin alegerile, alegătorul este rege, cel puțin pentru această perioadă . I se dedică ode și devine fluviu pentru băile de mulțime în care se purifică politicienii, un fel de Iordan care se revarsă din patru în patru ani pe câmpiile arse ale politichiei. I se dedică discursuri pasionale, se plânge de dragul lui și se depun jurăminte de credință. Chiar și cei mai cinici candidați uită că la o bere le spun electorilor ”bizoni care înghit orice” și își aduc aminte brusc că ”electoratul nu este un prost, el este mama ta și soția”. Cetățenii se transformă dintr-o dată în altceva, devin un fel de sfinți, răbdători și atenți la splendorile ascunse ale sufletului de politician mioritic. Verticalitatea și bunătatea electoratului sau înțelepciunea lui devin marile atuuri ale unei întregi națiuni căreia i se spune, ca la ultimul referendum:  "Votaţi fără ură, România vrea dragoste, bunătate, omenie. Votaţi cu sufletul deschis, votaţi de mână cu Dumnezeu şi cu soarta acestei ţări. Nu am nicio îndoială, duminică veţi vedea toţi chipul luminat al României. Aşa să ne ajute Dumnezeu, români".   Nu era vorba de alegerea mitropolitul la această votare ci despre mazilirea președintelui României. Uneori electoratului i se promite, dar cu precădere în ultimii ani electoratul primește direct bani și bunuri pentru votul pe care, uneori, îl scoate la un fel de licitație restrânsă.

Parcă și el, electorul se schimbă la alegeri. Are mai multă încredere în viață și speră. La ce, nici el nu prea știe. Dar vede că i se asfaltează strada cu asfalt slab, de parcare, primarul îi trimite scrisori de ziua lui, aude lucruri pe care aștepta de mult să le audă și atunci nu rezistă, devine optimist de conjunctură.  Și, în fond, de ce să nu creadă, cândva lumea asta a noastră trebuie să se schimbe, să semene cu lumea civilizată. Candidații îi spun că toate lucrurile o să mergă mai bine, că fericirea generală  se află atât de aproape, la distanță de o ștampilă. S-a obișnuit cu faptul că după alegeri nu prea se întamplă mare lucru, dar el, amărâtul de elector, nu poate să nu spere, totul vine reflex, ca o aripă care ți-a crescut peste noapte, dar cum cu o singură aripă nu se poate zbura el este obligat să aștepte, în fiecare noapte, să-i crească și cealaltă aripă. Pe cea crescută nu o poți folosi, dar nici nu poți s-o tai, dacă într-o noapte crește cealaltă...

După alegeri, câștigătorul le mulțumește scurt și auster, trebuie trecut imediat la treabă, nu-i așa, iar învinsul îi injură în gând și se plânge, de regulă, că a fost furat.

Odată cu referendumurile care trebuie validate prin cvorum a apărut o problemă nouă. Nu votul în sine, ci prezența lui, cu orice preț, sau lipsa lui de la vot ca și atitudine zisă civică, de refuz suveran, de detașare olimpiană de o altă atitudine cretină și antidemocratică a adversarilor, contează mai mult. Unii vin să-i spună cât de eliberator este dacă nu votează, ceilalți ce mare erou este dacă se duce la vot. Majoritatea electorilor nu prea înțeleg ce este cu asta: cum dracu se face că aceiași oameni ieri îi chemau la vot și azi le spun că este mai bine să stea acasă, în numele acelorași idealuri.

La ultimul referendum au fost 7,4 milioane de votanți care au votat suspendarea Președintelui Băsescu dintre cei aproape opt milioane și jumătate care s-au prezentat la vot. Ce 7,4 milioane au fost sub cvorumul de 50% plus 1 pentru că referendumul să poată fi validat, dar asta nu i-a transformat în învinși. De fapt, au fost un fel de ”reușiți fără loc”, cum erau mulți absolventi de liceu care dădeau la facultate pe vremea împușcatului, care picau cu note de peste cinci.  Dar, fiind totuși atât de mulți, au devenit cel mai important subiect colectiv din istoria recentă a României. Pentru USL cei 7,4 sunt un potențial fantastic pentru toamna electorală și au devenit o țintă perfectă de comunicare. Despre ei toată lumea vorbește în fiecare minut la radio și tv, cum au fost învinși ei de către invadatorii europeni și de slugile lui Băsescu de la CCR. Au venit politicienii să le ceară să se revolte în masă, alții să îi fugărească pe procurorii care au invadat satele ca lăcustele, unii le explică zilnic cât de frustrați trebuie să fie pentru această falsificare a democrației. Jurnaliștii îi sperie că vor fi călcați de DNA, mai rămâne ca să vină cineva cu sloganul vechi al lui Traian Băsescu, de pe vremea când și Domnia Sa invoca Poporul la greu: Nu pot ei ancheta, cât putem noi vota! În spatele meu sunt 7,4 milioane  spune un politician scoțând pieptul, iar un altul din tabăra cealaltă îmi scrie pe mail că, în viziunea sa,  au votat doar tembelii, hoții și fraierii pentru a da jos un președinte (neprihănit, se gândea poate omul).

Pentru jurnaliștii lui Felix și pentru cei mai apropiați guvernului actual, cei 7, 4 milioane sunt, cum recunoștea Badea, un potențial de audiență care aduc venituri și salariu. Clar că trebuie cocoloșiți în fiecare seară și ținuți la cald până la alegerile care sunt aproape.

Evident că pentru tabăra lui Traian Băsescu acești iluminați nu sunt nici pe departe niște eroi sau niște revoluționari. Poate niște needucați cum a  spus cineva, niște victime, au fost duși ca vitele,  am auzit de la alții,  ba chiar se caută dovezi pentru a se concluziona că mulți nici nu au existat, fiind de fapt rezultatul unei fraude masive.

S-ar putea să fie mai multe sau mai puține fraude, însă voința electoratului a fost destul de clară la acest referendum. Lor, celor 7,4 milioane, un propagandist de dreapta le contrapune o forță și mai mare: Mulți politicieni, ziariști și analiști politici îi căineaza și îi plâng pe cei 7,4 milioane care au votat împotriva lui Băsescu. Dar noi, cei 11 milioane, pe noi de ce nu ne băgați în seamă? După  acest mare deștept contemporan absența devine o virtute mai mare decât prezența și exprimarea votului.

Indirect, cei 7,4 milioane de magnifici sunt luați în șuturi și de mulți jurnalisti care îi acuză că nu ies în stradă să dea jos, să se revolte, să-și mai exprime voința încă o dată în Piața Universității...

Va mai dura ceva timp până ce vor fi lasați în pace cei 7,4 miloane de votanți cu DA, dar și cei aproximativ 900 000 care au mers să-l susțină pe Băsescu. La alegerile din toamnă cei 7,4 milioane de români vor fi subiect principal și țintă de comunicare privilegiată și dacă mâine vom întreba daca au votat DA, într-un sondaj cu întrebări retrospective, nu ar trebui să ne mire dacă acești 7,4 milioane or să devină 10 milioane, pe principiul vechi, ilegalist: puțini am fost, mulți am rămas.

Ceea ce descriam până aici este până la urmă normal să se întâmple în democrații, originale sau nu, cu exagerări sau fără, polemica este preferabilă bâtei miliției și libertatea de a înjura pe oricine la televizor este totuți mai bună decât cele două ore de televiziune cenzurată pe zi. Nu este normal însă faptul că nimeni nu a încercat măcar să se întrebe cine sunt cei 7,4 milioane de români înainte de a-i lua în brațe sau de a-i înjura ca inculți manipulați. Deși s-au facut sondaje continuu, nici un sociolog nu a fost întrebat cine sunt aceștia și ce fac ei, parcă pe nimeni nu a înteresat altceva decât votul și faptul că s-au dus la vot. 

Conștient că este important să răspunzi mai ales la întrebări pe care nu ți le pune nimeni, cu riscul de a mă înjura cei care vroiau ca să nu știm nimic despre ei, încerc să schițez câteva linii, pe baza unor cercetări făcute în această perioadă și mai ales pe baza unui studiu realizat în ziua votului pe un eșantion de peste 6000 de subiecți reprezentativ la nivel național.

Ne vom întreba dacă acest electorat, unul obișnuit sau unul special,  a apărut peste noapte sau el a mai existat în spațiul public, dar nu a fost băgat în seamă.
 
Prima surpriză: cei 7,4 milioane sunt alegătorii cei mai conștiincioși.

La o întrebare legată de participarea la celelalte referendumuri și alegeri din ultimii 5 ani, peste 65% dintre ce 7,4 milioane declară că au fost la vot la celelalte alegeri, deci sunt oameni care votează frecvent. Dacă nu ar fi fost boicotul PDL acest procent era mai mare, cu siguranță.

Dacă majoritatea celor 7, 4 milioane este nucleul de votanti frecvenți, deci disciplinați, atunci haideți să vedem ce s-a întâmplat le celelalte referendumuri din ultimii cinci ani, majoritatea politicienilor fiind interesați mai mult să uite de aceste două evenimente electorale, decât să vedem ce s-a întâmplat cu alte ocazii.
În 2007 am avut un referendum cu același subiect, demiterea lui Traian Băsescu. Au fost pe liste 18.301.309 de români și s-au prezentat la vot 8.135.272 alegători  (44,45%), aproape ca și acum. Atunci 6.059.315 au votat NU (74,48%) deci l-au reîncărcat cu energie politică pe Traian Băsescu. E drept și Traian Băsescu a încercat atunci să-i facă pe parlamentari să-și dea demisia pentru că au avut peste 6 milioane de voturi împotriva propunerii, dar nimeni nu a reacționat, nimeni nu a schițat vreun gest de asumare a responsabilității. Nici Traian Băsescu nu își va da demisia, probabil, deși adversarii lui invocă argumentul voturilor împotrivă. Atunci Parlamentul a adunat 2.013.099 de voturi pentru DA (24,75%) voturi pe le-ar fi obținut și Traian Băsescu dacă nu ar fi boicotat prezența. În 2007, sondajele de opinie arătau sprijin de peste 70% pentru Președintele României și echipa lui nu era interesată să boicoteze, mobilizau lumea la vot pentru a spune NU. Lumea s-a dus la vot și l-a apărat pe Traian Băsescu. Să nu-mi spuneți că era alt popor, cei mai mulți dintre cei care azi sunt eroii demiterii simbolice, nevalidate, a Președintelui sunt cei care atunci au ascultat chemarea revoltatului împotriva sistemului ticăloșit.

În 2007 a mai fost un referendum pentru sistemul electoral  uninominal în două tururi, dar a fost invalidat fiindcă s-au prezentat doar 4.851.470 de români cu drept de vot, adică 26,51%.  Cei 7,4 milioane au lipsit în majoritatea lor, deși referendumul era făcut concomitent cu alegerile europene și Traian Băsescu chema la vot spunând chiar că,  dacă eșuează acest referendum, va mai încerca încă o dată. Ce nu ne mai aducem aminte este faptul că la  referendumul convocat de Președinte pentru introducerea scrutinului majoritar uninominal cu două tururi, Călin Popescu Tăriceanu , premier și lider al Partidului Național Liberal a refuzat să voteze pentru referendum, boicotând referendumul. A declarat boicot atunci și  președintele de onoare al Partidului Social Democrat (PSD), Ion Iliescu, cu motivația că Traian Băsescu ar fi “uzurpat” prerogativele Parlamentului prin convocarea unui referendum care modifică sistemul electoral. Poporul nu l-a mai ascultat pe Traian Băsescu și a funcționat boicotul viitorilor aliați din USL.

Ultimul referendum a fost declanșat tot  de Traian Băsescu, în cadrul războiului de o sută de ani cu Parlamentul, fiind pus în același timp cu alegerile generale, pentru a se atinge cvorumul. Pe liste au fost înscriși 18.293.277 de români, dar nimeni nu a comentat și nici nu s-a grăbit cineva  să actualizeze listele permanente. Atunci au votat DA,  pentru reducerea numărului de parlamentari la 300,  un număr de 7.765.573 (88,84%), iar vreo 900 000 de români au spus NU. O situație asemănătoare cu cea de azi.  Deși au fost 7,7 milioane care au votat pentru reducerea numărului de parlamentari, nimeni nu a mai vorbit de ei după acest eveniment. Evident, nici pedeliștii nu aveau niciun interes pentru votul celor 7, 7 milioane de români. Deși era cel mai mare număr de voturi pentru o idee politică, votul românilor a fost batjocorit, dar nimeni nu mai vorbește de asta, deși nu au trecut decât doi ani și ceva. Cred că vă dați seama că grosul celor care au votat atunci pentru parlamentari mai puțini a fost majoritar format din cohorta de votanți tradiționali, adică a celor 7,4 milioane de români de azi.

Rezultatele de la referendumul de acum o lună sunt prea cunoscute ca să le mai aducem aminte, dar ceea ce rămâne după analiza a cinci ani de referendumuri, constanta pe care o putem pune în lumină, este cinismul politicienilor și demagogia. Observăm doar nesocotirea voinței oamenilor și folosirea voinței lor testată inițial prin sondaje, în scopul unor proiecte politice care nu au prea mare atingere cu interesul colectiv.

Este clar că în ultimii 10 ani un corpus compus din 8 -10 milioane de alegători se duce conștiincios la fiecare alegeri și votează ceea ce îi cer politicienii momentului. Nu avem două sau trei Românii care se duc la vot în anumite momente, ci un nucleu  de votanți care merg la vot chiar și când li se cere să nu mergă și votează așa cum li se pare mai corect în acel moment.

Fotografie de grup al celor 7,4 milioane

Mai precis, cine sunt cei 7,4 milioane de votanți care au votat pentru demiterea lui Traian Băsescu, ce alte comportamente politice au, ce declară ei despre sine în ziua în care s-au dus la vot.  

Ipoteza mea inițială că votanții sunt un grup electoral activ politic se susține deoarece  89,2% dintre cei care au votat DA, adică 6.600.908 alegători, declară că au votat și la alegerile locale din iunie 2012. E adevărat că 787.908 de cetățeni (10,6% din cei cu DA) nu au fost la locale, dar au mers acum să voteze pentru demitere, mulți dintre ei fiind români enervați de boicotul echipei lui Traian Băsescu. Dintre cei care au spus NU, adică 827.486 de electori, 87,7% au fost să voteze la locale și 115.889 (12,3% dintre apăratorii lui Traian Băsescu) au venit la vot, deși nu votaseră în iunie anul acesta.

Care sunt tipurile de localități, după apartenența primarilor, care i-au dat pe cei 7,4 milioane?

 
PDL
USL
PSD
PNL
UDMR
UNPR
Independent
Alt partid
Nu stiu
Nu răspund
14,8%
34,9%
18,8%
12,7%
1,4%
1,1%
2,1%
2,6%
10,1%
1,5%
1.098.069
2.581.337
1.388.219
940.487
102.553
80.041
155.080
195.101
750.389
112.558

 Aproape 5 milioane de votanți Da au fost furnizați de localități cu primar USL, PNL sau PSD, dar peste 1 milion vin din localități în care primarul e PDL. Primarii PDL au ”furnizat” și un număr 325.302 de alegători (34,5% dintre cei care au spus NU la referendum).

Dacă vorbim despre cei care au votat cu DA și au votat și la alegerile locale o să observăm că majoritatea adversarilor lui Traian Băsescu au votat la locale USL sau partidele componente. 

Așa cum se vede din graficul nostru, cei care au venit să spună DA nu provin doar dintre simpatizanții partidelor politice importante, ci și din cetățeni cu diverse alte comportamente electorale precum și un număr important dintre cei care nu doresc să spună cu cine au votat.

 
Cu cine ar vota cei care au spus DA la referendum?

Când scriu acest text parlamentarii USL ies din sală în timp ce un judecător de la CCR citește decizia de invalidare a referendumului, cu explicația că a fost nesocotită opțiunea electorală a celor 7,4 milioane. Este un război politic ce va continua, fiecare parte va căuta să extragă cât se poate extrage din votul celor  prezenți la vot care au spus DA suspendării lui Traian Băsescu. Nimic nou sub soare, competiția politică este normală, chiar și atunci când trece peste reguli și proceduri.

Dar, dincolo de modul în care se vorbește în numele celor 7,4 milioane, dincolo de purtătorii de cuvânt, iată ce declară ei duminică 29 iulie, după ce și-au exprimat votul.



 

După cum se vede ușor, opțiunea pentru USL este covârșitoare, dintre cei 7,4 milioane, peste 5 milioane vor să voteze USL la toamnă, în condițiile în care nimic nu se schimbă fundamental. Nu știu în ce măsură criza care a urmat votului din 29 iulie a influențat intențiile de vot, este posibil să se fi întâmplat și asta, dar duminică, 29 iulie,  USL avea cel mai mare scor pe care l-a avut vreodată, pe vreun segment electoral. Sigur, procentul era determinat și de boicotul PDL , al UDMR și de pasivitatea neutrală arătată de Dan Diaconescu.

Dacă analizăm voturile virtuale pentru un om pe care-l consideră potrivit pentru funcția cea mai înaltă în statul român, atunci vedem o situație oarecum neașteptată, dar previzibilă pentru sociologi.




Este adevărat, peste 40% dintre cei care au votat împotriva lui Traian Băsescu l-ar vota pe Crin Antonescu, politicianul PNL fiind în acest moment candidatul oficial al USL. Aici Victor Ponta mai adaugă vreo 300 de mii de voturi useliste pe care nu le poate culege Antonescu, Ponta fiind creditat aici pentru postul de premier. Dar se vede că mai mult de jumătate dintre acești oameni nu sunt votanți de partid. Peste un milion și jumătate dintre electori nu știu un om potrivit, peste 700.000 spun că nimeni nu îndeplinește această condiție,  nu răspund peste o jumătate de milion de români, iar șefii de partide obțin foarte puține voturi în cazul unei întrebări deschise. Este clar că nu le-am cerut votanților să ne spună o alegere de genul ”răul cel mai mic” ci, din contră, să spună un om potrivit pentru această funcție.

Dar să nu se bucure premature cealaltă parte a politicii, să nu credeți că acei care au votat NU, sunt mai fericiți, credeți cumva că sunt iluminați, că au soluție? Nu este cazul. Priviți tabelul de mai jos și o să observați că lipsește și aici soluția, omul.
 
Crin Antonescu
Traian Băsescu
Victor Ponta
Vadim Tudor
Dan Diaconescu
Mihai Răzvan Ungureanu
Sorin Oprescu
Nimeni
Altcineva
Indecis
Nu stiu
Nu răspund
4,3%
31,0%
,4%
2,6%
5,6%
6,0%
,4%
13,1%
4,5%
 
23,3%
8,6%
40.663
292.772
4.066
24.398
52.862
56.928
4.066
124.021
42.696
0
219.579
81.325
 
Cei care au mers la vot și au spus NU, nu pot fi trecuți în categoria băsiști incurabili, cum o fac jurnaliștii adesea. Vreo 40.000 ar vota Antonescu, vreo 50.000 Diaconescu, 42.000 au diferiți candidați minori și doar 31% (aproape 300 de mii) sunt fani ai Președintelui suspendat. Ciudat este că doar 6% dintre ei îl consideră Președinte ideal pe Mihai Răzvan Ungureanu, speranța dreptei civice. In mod evident esantionul celor care spun NU a fost viciat de boicot, el nu este reprezentativ pentru votanții de dreapta,  dar chiar și acest esantion autoselecționat arată lipsa de soluții a electoratului din România când este vorba să caute politicieni.

 

Aceste sumare analize bazate pe o cercetare realizată în ziua referendumului ne arată cât de schematice sunt analizele asupra electoratului și cât de puține lucruri știm despre așteptările, speranțele sau poziționările lui.

În general, vorbim schematic și maniheist despre electorat, fără măcar să avem curiozitatea de a afla ce gândesc oamenii aceștia,înainte sau după vot. Spunem că 7,4milioane este cea mai solidă majoritate din 1990 până acum, dar nici măcar nu ne mai aducem aminte de cei 7,7 milioane de români care au vrut să se reducă numărul de parlamentari acum mai puțin de trei ani. Ne folosim de electorat ca și cum ar fi un popor de păpuși de cârpă care se lasă mutat de colo, până colo și nu vrem să investim nimic în educarea lui. Îl mințim la alegeri, vom spune apoi că am avut intenții bune și nu am știut ce vom găsi,  dar măcar să nu-i falsificăm imaginea, să nu-l amăgim, amăgindu-ne pe noi înșine.  Încă electoratul nostru nu a obosit, merge atunci când îl chemăm la vot, nu mai are încredere în politicieni, dar și-a păstrat speranța magică în faptul că se va întâmpla o minune și totul se va rezolva. Chiar dacă nu o spune, în această ecuație magică, politicienii și intelectualii sunt acolo, elita României este subiect inclus. Credem că îl păcălim ușor, dar nu este chiar așa. Singur, fără a avea o mare elită civică, electoratul nostru activ, un corp de vreo 10 milioane de români, merge la vot și schimbă macazul când nimeni nu se așteaptă, produce schimbări care-i surprind pe falșii sau adevărații profeți, pe strategii onești sau pe cei care doar simulează competența. Deocamdată nu a rămas captiv în niciun țarc descris de politicienii de diferite culori, este încă viu și mai poate oferi suport unei schimbări în bine a României. Avem o singură problemă, cineva trebuie să vină cu acest proiect și oamenii să simtă că este un om veritabil, o echipă onestă și o intenție onestă. Nu a fost cazul până acum și nu electoratul este vinovat.

 

 

 

PS.

Caracteristicile studiului IRES invocat aici:
Volumul eșantionului: 6381 de indivizi de 18 ani și peste
Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 1,4%
Data anchetei: 29 iulie 2012
Interviurile s-au desfășurat prin metoda CATI

 

12 comentarii:

  1. Si daca in toamna, dle Dancu, nu vom mai avea vot bezmetic, iar politicienii vor fi "obligati" sa accepte "politica pentru Patrie"? La acest lucru asa este ca nu v-ati gandit?

    DRAGI ROMANI!
    Ma adresez voua celor inteligenti si iubitori de Tara, basisti sau antibasisti, pentru a va face cunoscut ca mai presus de lupta voastra partizana, avem sansa unei lupte comune, in interesul Romaniei si al urmasilor nostri, si impotriva “politicii pentru Ciolan”, practicata de toate partidele si de toti politicienii in ultimii 22 de ani! Ceea ce trebuie sa stiti cu totii, este faptul
    ca pentru urmatoarele TREI LUNI de zile, PRIORITARA trebuie sa fie pentru toti cei inteligenti si iubitori de Tara, lupta impotriva “politicii pentru Ciolan”, si de promovare a “politicii pentru Patrie” (adica pentru Tara si popor, caci Patria este poporul, iar nu tagma jefuitorilor)! De ce TREI LUNI? Pentru ca, dupa alegeri, putem urla la luna, caci politicienii “alesi” nu se vor mai uita la noi!
    Deosebirea ESENTIALA dintre cele doua “politici”, consta atat in comportamentul celor ce detin functii publice, prin alegeri sau numiri, cat si in modul in c
    are se desfasoara alegerile de orice fel!
    In actuala “politica pentru Ciolan”, cei ce detin functii publice pot fi Lacomi, Mincinosi, Hoti, Tradatori, Iresponsabili, Nesimtiti, etc., iar la alegeri se voteaza bezmetic si manipulat!
    In cazul “politicii pentru Patrie”, cei ce detin functii publice nu vor mai putea “exersa” viciile amintite mai sus, iar alegatorii nu vor mai fi manipulati, deoarece ei vor vota in cunostinta de cauza, pentru ca li se va oferi un criteriu OBIECTIV de formare a optiunii de vot!
    Toate acestea nu sunt “povesti politice”, ci certitudini, pe care fiecare dintre voi le poate verifica pe propria persoana si familie, dupa ce se va informa complet!
    Ceea ce este valabil pentru fiecare dintre voi, este valabil pentru orice politician sau functionar public! Puteti avea o informare “completa” citind pe blogspot-ul “Dreptate pentru toti”, textele: A. Scrisoarea Nr.11270/03-05-2011, adresata presedintelui Traian Basescu; B. Noul Cadru Democratic; C. Domnilor politicieni, analisti si jurnalisti! De asemenea, pentru lamuriri pot fi contactat la Tel. 0723966732. Bucuresti, 26-08-2012. Dumitru Rizoaica, fost detinut politic.

    RăspundețiȘtergere
  2. APEL
    CATRE INTELECTUALII ROMANIEI!

    Ma adresez voua, deoarece intre voi exista cei mai multi oameni liberi, si care pot alege ce este mai bun pentru Romania!
    Astazi, cel mai bun lucru pentru Romania este INLOCUIREA actualei “politici pentru
    Ciolan”, care ne-a prabusit generalizat in ultimii 22 de ani, cu “politica pentru Patrie”!
    Aceste doua “politici” au fost prezentate politicienilor nostri, car
    ora, toti cei ce iubim Romania, TREBUIE sa le cerem, ca acum inainte de alegeri, sa declare Public, in Direct si la ore de Varf, pe care dintre ele o aleg, ei si partidele lor, pentru Romania!?
    “Politica pentru Ciolan” este ceea ce avem astazi, si care se caracterizeaza prin faptul ca ea permite celor ce detin functii publice, prin alegeri sau numiri, sa fie lacomi, mincinosi, hoti, tradatori, iresponsabili, nesimtiti, etc.
    In cazul “politicii pentru Patrie” toate TARELE amintite mai sus sunt excluse, deoarece “amendamentele” aduse actualului cadru democratic, ii va opri pe cei ce vor detine functii publice, prin alegeri sau numiri, sa mai “exerseze” asemenea TARE!
    Va rog, dragi intelectuali, indiferent de nivelul pe care il aveti, sa va intoarceti privirea catre Romania, si sa cerem, la unison, politicienilor nostri sa sustina INLOCUIREA actualei “politici pentru Ciolan”, cu “politica pentru Patrie”!

    Bucuresti, 13-08-2012.
    Ing. pens. Dumitru Rizoaica, fost detinut politic in 1958-1963, si in 1986. Tel.0723966732.

    PS. N-au coborat, oare, pe treapta "neganditoarelor" acei intelectuali, care cred ca Basescu "e-n toate" (Justitie, Democratie, Stat de Drept, etc.), si care nu-si pun intrebarea, ce s-ar intampla cu toate acestea, a doua zi, dupa ce pe Basescu l-ar lua dracu?! Cat de IDIOT trebuie sa fie cineva pentru a pune semnul identitatii, intre Basescu si Democratie sau Statul de drept???

    RăspundețiȘtergere
  3. cred ca cei 7,4 milioane sunt mai usor de pus intr-un sablon din motive obiective (desi era interesant de vazut, totusi, nivelul de educatie si categoria sociala predominanta a acestora :) dar ce parere aveti de studierea celorlalte 11 milioane?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. aveti dreptate, este mult mai greu. Am date demografice si o sa ma uit daca exista ceva deosebit si public. Pentru absenteisti chiar si teoriile sociologice nu au forta celor cu ajutorul carora ne explicam prezenta la vot. O sa scriu in c urand si despre absenteism si indiferenta politica.

      Ștergere
  4. Foarta interesanta comparatia intre cei 7.4 milioane de la referendumul acesta si cei 7.7 care vor reducerea numarului de parlamentar. E fascinanta capacitatea clasei politice, din toate taberele, sa invoce "vointa poporului" selectiv.
    Pe de alta parte, partea relevanta mi se pare legitimitatea referendumului. Parerea a 7 milioane de oameni e relevanta, desigur, dar ar trebui sa influenteze institutiile statului indiscriminant? Pana la urma mi se pare responsabilitatea politicianilor sa puna intrebari relevante.

    Cateva mentiuni despre studiul pe care il invocati. Graficele "Cum ati votat/Cu ce partid ati (veti) vota" sunt nepotrivite pentru tipul de date prezentate. Categoriile nu sunt continue si niste simple bar-charts ar fi fost mai relevante.

    Un al doilea punct, in raportul studiului de pe site-ul IRES, prima intrebare este "Astăzi, românii votează la referendumul pentru suspendarea Presedintelui României, Traian Băsescu. Dumneavoastră sunteti informat de acest lucru?". Faptul ca 99% raspund DA nu este deloc surprinzator avand in vedere ca tocmai au fost informati de intervievator. Daca intrebarea era menita sa reduca rata de drop-out facand respondentii sa se simta mai bine (cum presupun ca era) nu cred ca isi avea rostul in raport.

    RăspundețiȘtergere
  5. Ati uitat ceva referitor la cei care au votat. Conform legii ar fi indeplinit chiar si stupidul de cvorum daca nu ar fi fost furati de cei care ar fi trebuit sa ii numere corect. In rest, despre prietenul Ioan Rus, numai de bine.

    RăspundețiȘtergere
  6. Un mitic cu radacini ardelenesti29 august 2012, 13:00

    Seara buna!
    Interpretarile continua... Foarte detaliat, din diverse unghiuri, metodic. Ardeleneste :) . Si e foarte bine ca e asa.
    Eu am fost curios si de alte aspecte ale acestui mega-sondaj care s-a dovedit a fi, in cele din urma, acest referendum - mana cereasca pentru sociologi, tehnic vorbind. Am aplicat un model matematic infailibil :) si mie imi da cam asa, pe scurt: "Cei 7, 4 milioane" se va dovedi ca vor fi fost "Cei 6,5 milioane", ca sa rotunjesc in minus. Ma mira ca nu ati calculat, inca. Ma rog, numere mari, nu mai conteaza. In fond, dupa tot taraboiul asta de aproape doua luni de zile, cu toate scandalurile aferente, odata cu alegerile de la iarna (alt mega-sondaj, la cateva luni de la precedentul, in conditii specifice interesante, dar nitel diferite), vom avea un tablou cat se poate de exact a ceea ce poate si a ceea ce nu poate societatea romaneasca. Eu zic ca vom sti si ceea ce nu va putea niciodata...
    Multa sanatate!

    PS: mi-a placut ca, desi erati inactiv politic, ati intervenit, cumva, in ciorovaiala de balamuc de Capitala levantina. Ati ilustrat si (dar nu numai) ideea nobila ca "prietenul la nevoie se cunoaste", insa nu oricum, ci argumentat si civilizat, chiar daca ferm. Mi-a placut si de dl Rus, mai ales ieri. Chiar sunteti un grup, eu credeam ca astea-s mai mult legende.
    PPS: era sa uit - eu fac parte dintre pacalicii care au votat "NU" la referendum, chiar si cu riscul demiterii Presedintelui (calculasem si eu varianta "real politic", nu trebuia sa mi-o spuna nimeni); si asta nu musai pentru ca sa ramana dl Basescu in functie, ci ca un refuz al modului de abordare a intregii problematici de catre USL.

    RăspundețiȘtergere
  7. d-le dancu, ar fi interesanta de aflat cati dintre cei 7,7 milioane de români care au votat pentru redcucerea numarului de parlamantari acum 2 ani stiau sa faca disctinctia intre parlament bicameral si unul monocameral.

    sunt unul dintre cei care au votat DA la referendum, dar nu am votat in alegerile locale si nu voi vota laalegerile parlamentare din toamna...

    am votat DA pt ca ca nu l-am votat niciodata pe basescu si pt ca il consider un produs malefic al celor 20 de ani.


    de ce?
    ati spus chiar dv. : politicienilor nu le pasa de ceea ce cred eu, nu sunt preocupati de nevoile mele...

    RăspundețiȘtergere
  8. Generoasa prezentare a Domnului Dancu. Multumim

    RăspundețiȘtergere
  9. Analize si iar analize dar nu a observat nimeni (as putea sa zic) marele secret al USL-ului , ca din cifrele oficiale pe care a functionat referendumul USL-ul a obtinut aproximativ 40% din total de alegatori cifra care reprezinta maximul de care au fost in stare sa-l obtina prin tot felul de "strategii" si manarii si asta impotriva unui om tocat pe toate planurile.
    Concluzia e ca USL-ului ii este frica cumplit de rezultatul alegerilor din toamna pentru ca odata cu inchegarea alternativei plus gafele enorme ale actualei guvernari concentrate in cele cateva luni de existenta vor ajunge la un minim istoric.

    RăspundețiȘtergere
  10. VA RUGAM SA FITI MULT MAI APROAPE DE NOI CA SA NE FACETI SA INTELEGEM CE ESTE MAI BINE DE FACUT PTR< TARA ... POLITICIENII NU VOR DECIT CIOLANUL PTR

    RăspundețiȘtergere
  11. Domnule profesor, reacția logică a electoratului nu va fi spre stânga sau dreapta, ci spre un lider carismatic pe care electoratul român îl caută dinainte de plecare grăbită a lui Havel.. dumneavoastra stiti despre ce vorbesc si stiti de ce, din acest punct de vedere, social-democratia romaneasca va incasa cea mai urata infrangere (orgoliul prostesc sa traiasca!)... in rest, istoria va consemna anacronismul ce a dus la sinucidere politica...

    RăspundețiȘtergere