26 iulie, 2012

Dincolo de 29



29 nu este ce pare, ci un semn grafic în care o cifră a întors spatele celeilalte, un fel de metaforă a lipsei de comunicare. Ar fi trebui să fie scris 29 iulie 2012. Eventual adăugată și locatia: România. Dar nu are rost să o mai lungim cu atâtea detalii, ajunge și o amărâtă de cifră pentru că ziua de 29 iulie nu înseamnă nimic. Dar absolut nimic. Va fi o duminică tristă, poate caniculară, sigur anostă, ca și alte milioane de duminici ale unei Românii căzute în balcanism și derivă istorică permanentă.

Nu vreau să cădem în capcana afirmațiilor unor demagogi de ocazie după care duminica ce vine este un reper sau o bornă a istoriei. Am văzut un politician toxic al acestor două decenii de politică explicându-ne, cu emoție simulată în glas, că 29 este o zi comparabilă cu ziua eliberării de comunism, atunci când sute de tineri au murit sub gloanțe mânați de inconstiența și atracția unei libertăți pe care nu o cunoșteau, că peste ani unii vor putea spune ”si eu am fost acolo”. Firma lui tocmai primise vreo câteva zeci de milioane de euro de la puterea cea rea condusă de Băsescu, iar el propovaduia sfârșitul acestei ere triste cu o ipocrizie care te face să încremenești.

I-am văzut și pe cei din tabăra adversă vorbind despre ziua de 29 ca și o încercare decisivă pentru democratie, stat de drept, civilizatie, traseul nostru european, etc. Profesori de democratie până ieri, azi propovăduiau blocarea singurului instrument al democratiei, adică votul. Mă înfioară deja ce se intâmplă și imi aduce aminte de o expresie pe care i-am spus-o de la tribuna Senatului unui Prim Ministru: patrie de unică folosință.

Fără prea multe argumente, dragi prieteni, 29 nu înseamnă nimic, nu este o zi epocală, nu este o bornă istorică. Este doar un semn abstract al neputiței noastre de a face ceva pentru România. Incă o bornă istorică de carton, așa cum avem miliardari de carton, revolutionari falși, generali inventați peste noapte, diplome false, simulanți de toate felurile, securisti transformați în luptatori pentru dreptate, bolsevici cu față de burghezi sau aristocrați.  

Unii se vor duce la vot pentru că așa este normal, să-și exercite un drept sau pentru a-l pedepsi pe Traian Băsescu. Alții nu o să meargă pentru că e concediu sau pentru că nu vor să fie suspendat Presedintele României. Dincolo de modul în care își vor consuma libertatea, nici unii și nici alții nu vor putea spune că au câștigat, deoarece situația este un de tip lose-lose. Oamenii sunt din nou împărțiti în două Românii, se certă prietenii între ei, în birouri femeile se uită chiorâș unele la altele. Cu toții se lasă pe mâna politicienilor și nu întreabă nimic, au fost mintiți de mai multe ori dar fiecare, pentru motive diferite,  crede că după 29 iulie va fi mai bine. Un singur lucru nu știu, faptul că politicienii nu știu ce va fi după data asta, că fiecare crede doar că plecarea celuilalt va aduce fericirea peste țară.

De aceea spun că trebuie să vorbim despre 29 simplu, fără alte determinări (ca si cum vorbim, vulgar, despre 69), pentru că acea duminică nu ava aduce nimic nou. Și stiți de ce? Simplu pentrucă nimeni nu știe ce va fi după ziua de 29 iulie. Presedintele suspendat nu știe, Presedintele interimar știe doar că trebuie să plece dacă se întoarce Băsescu (dar dacă pierde va găsi o scuză, cu siguranță), iar Premierul nu are de unde să știe ce va fi după, stie doar că va fi atacat tot timpul pentru plagiat. El și Presedintele Băsescu știu doar un singur lucru: nu pot comunica, colabora, coabita și fiecare a spus-o cu oarecare bățoșenie, ca un semn de forță și bărbăție.

Bătălia este una între oameni și mizele nu sunt instituționale. Este o bătălie umană, orgolioasă, pe viață și pe moarte. Este o încăierare politică, nicidecum vreo mare bătălie strategică pentru România. Va trece ziua, combatanții se vor spăla de sânge și fecalele primite în față, se vor îmbăta în crâșme separate, iar luni o vor lua de la capăt.  Luni dimineața oamenii vor înjura și vor uita, vor spera degeaba sau se vor uita nelămuriți în zare. Da, privitul în zare este singura noastră operațiune prospectivă. Practic, în ultimele zile, câteva zeci de oameni m-au întrebat ce va fi după 29 iulie, dar nici eu nu știu ce să le spun, chiar dacă ar trebui să putem face măcar niște scenarii. Ar fi trebuit ca acțiunile actorilor politici să fie precedate de niște strategii clare pentru evoluție a României. Ar trebui să ne gândim și la viitor nu numai la emoțiile și umorile prezentului.

Insă mai sunt doar trei zile și nimeni nu știe ce se va întâmpla după votul de duminică. Nimeni nu-și poate face un plan pentru că totul arată doar voințe de putere care se opun, nici măcar un semn al unor voințe care caută consensul. România și oamenii ei nu se află deloc în această ecuație. Indiferent cine pleacă luni, nici o posibilitate nu se deschide pentru că dacă ar exista vreun viitor,  ar trebui măcar să ni-l putem închipui. România este marea absență din viața noastră politică.

Aseară când ieșeam de la o teleziune am primit un mesaj trist de la un fost politician (fost, ca și mine) din tabăra adversarilor, un intelectual pe care mereu l-am simțit diferit decât ceilalți. ”Domnule Profesor, sunteți unii (suntem unii) care, nu numai că am citit ceva cărți,  dar am fost și în politică. Dacă nu ne implicăm să determinăm un nou pact cu națiunea, adică o nouă Constituție, vom scrie cărți, vom vorbi frumos la televizor iar copiii nostri vor fi nevoiți să o ia din nou de la capăt”.

 Impovărat de tristețea din vorbele prietenului meu am ajuns acasă, iar în biroul meu am dat peste o agendă care era deschisă la ziua 29 iulie 2012. Pagina era  goală, intenționam să fac o programare pentru comentariile mele la televiziunile de la București. Am lăsat-o așa, goală ca o imagine a deșertului, ca un semn al vidului absolut, al tăcerii asurzitoare. Sper să rezist și invitațiilor de a apărea prea des la televiziuni duminică pentru a comenta un non-eveniment. Un non-eveniment cu toate că unii oameni îl consideră poate eveniment istoric.  Îi scriu prietenului meu de departe un sms cu speranța mea, încă vie, că într-o zi să obținem cea mai importantă victorie față de noi înșine: puterea de a fi, în sfîrsit, vrednici să contruim pacea.  

Deocamdată pentru duminică am o speranță mică, sper măcar că, duminică,  românii își vor urma singuri emoțiile sau instinctele, că vor face exact ceea ce le trece prin cap. Adică nu vor fi opriți de la vot ca vitele la adăpătoare și nici mânați spre vot ca oile în strungă. Măcar această minimă senzație de libertate să o poată deconta la judecata propriei lor conștiințe. Pentru că dincolo de 29 nu putem întrevedea deocamdată decât o repetabilă  tristețe.

20 de comentarii:

  1. Despre care "pace" vorbiti dvs. aici? Toata insiruirea asta de vorbe imi pare a fi, de asemenea, un veritabil non-sens...
    Concret, domn' profesor, am citit si am ramas cu un mare NIMIC!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu trebuia inteles nimic din acest text, dragul meu prieten.
      Daca nu iti spoune nimic inseamna ca este inutil pentru tine, inseama ca nu faci parte din cei care cauta un adevar, probabil tu l-ai gasit.
      Pacea era aici un spiritr al consensului impietrit intr-o noua Constitutie pe care s-o respectam cu adevarat. Pacea era o noua civilizatie care sa ne ajute sa de iesim din razboaiele personale ale politicienilor nostri providentiali. Pace inseama sa ne golim sufletele de ura si sa gasim intelegele pentru infirmitatile celuilat in timp ce el, la randul lui, le neglijeaza pe ale noastre. Pacea inseamna sa ne ocupam de educatia copiilor si sa ne ingrijim de copii si bolnavi inainte de a filosofa despre sexul ingerilor din justitia romana.

      Dar toate acestea, pot sa fie egale cu NIMIC, aici nu te contrazic, dragul meu priten.

      Probabil tu ai stofa de razboinic,poate de vanator, iti doresc succes, dar eu scriu pentru agricultori si mestesugari, pentru cei care isi justifica viata prin faptul ca scriu o carte, planteaza un copac sau cresc un copil.

      Imi pare rau daca te dezamagesc, dar nu pot simula ceea ce simt. Daca Nimicul este sentimentul dupa lectura, atunci poti gasi un alt autor. Mai asemanator tie, mai neindurator, mai razboinic...

      Ștergere
  2. Transpare o mare dezamagire... Dezamagirea unui om care a s-a luptat in mod direct cu sistemul si nu a reusit sa-l infranga, dezamagirea unui om care inca mai spera, asa cum a spus in repetate randuri, ca pana la urma va putea face ceva astfel incat copiii sai sa nu trebuiasca sa poarte aceleasi razboaie. E un strigat al neputintei in incercarea de a gasi inca unul dintre antidoturile disperarii...

    RăspundețiȘtergere
  3. Referendumul din 2007 a semnificat ca nu poti demite un presedinte semi-popular. Cel de acum va clarifica daca poti sa demiti unul impopular. Acesta este un castig de interpretare constitutionala care nu ar putea fi prevazut printr-o noua Constitutie.

    De aceea prietenul dumneavoastra greseste. India are cea mai detaliata Constitutie, ceea ce nu a prevenit o perioada de guvernare prin decret in anii 80. SUA are cea mai veche si scurta Constitutie, dar prin experimente continue, ea se potriveste societatii si astazi. Crize constitutionale care puteau rupe SUA ei au tot avut si au facut Constitutia mai puternica. Vezi criza nulificarii din 1832 sau demiterea nereusita (la un vot) a presedintelui Andrew Johnson in 1868, cam ce incearca sa faca USL la noi dupa 144 de ani.

    In plus, in aceasta criza s-a amenintat cu schimbarea Curtii Constitutionale, adica cu impunerea unei interpretari a Constitutiei de catre vointa majoritara politica. Or, de asa ceva nu te poate apara o alta Constitutie, care va prevedea fix lucrurile care azi sunt greu de respectat: suprematia Constitutiei si a jurisdictiei constitutionale. Eu raman optimist, criza care nu ne omoara ne face mai puternici.

    RăspundețiȘtergere
  4. Domnule Profesor,
    Va felicit cu drag pentru alt articol exceptional!
    Va asteptam opinia cu oaresce emotie.
    Am trecut prin toate sentimentele pe care le-ati povestit in articol.
    Aveti aceeasi opinie echilibrata pe care v-am admirat-o intotdeauna.
    Articolul fiind deja publicat, mi-am permis sa-l diseminez pe email prietenilor.
    Respectul meu!
    Dan Pantis

    RăspundețiȘtergere
  5. primul Anonim :)

    Domn profesor, eu cred ca e un si mai mare non-sens sa spuneti ca scrieti despre cautarea "pacii" tocmai pentru cei care au gasit-o deja - "agricultori si mestesugari, cei care isi justifica viata prin faptul ca scriu o carte, planteaza un copac sau cresc un copil". Ei sunt cei carora chiar nu le pasa de bataliile politicienilor, cel putin nu de alea de care vorbiti, date pe "viata si pe moarte":) Ei isi vad de ale lor, in ciuda isteriei de pe net si de la tv. Ei sunt cei care, de regula, respecta acel spirit al consensului de care vorbiti dvs.
    Prin urmare, nu mi se pare ca mesajul dvs ii preocupa foarte mult pe acesti oameni, asa cum, de altfel, nu cred ca sunteti intru-totul deschis cand spuneti ca ati scris ceea ce simtiti. O povestire asa zis neutra, al carei substrat e mascat prin vorbe mestesugite, e egal cu Nimic. Ati fost parte din politica romaneasca, inca mai sunteti, asa incat mi-e greu sa cred ca simtamintele, opiniile si adevarurile dvs. se rezuma la atat!
    In ce priveste stofa mea de “razboinic”, da, m-ati citit bine, dar nu vad in ce fel ma impiedica ea sa caut spre adevaruri...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Prietene, discutia imi place. Nimeni nu se lasa de tot, cand a fost luptator. Machiavelli s-a retras la tara sapte ani sa puna capcane pentru sturzi, dar s-a preocupat mai departe de stiinta bunei guvernari. Cicero a fost intr-o situatie similara. Dumneata insa pari destul de angrenat, ai un comandant sau o pasiune pentru vreo gască politică.E adevarat, m-ati prins, nu sunt pastor baptist sau altfel de pacificatoir, sunt un veteran lasat la vatră. Poate chiar un Ronin, dar nu vreau sa fac lupte peste tot, cu tineri dornici sa se exerseze ca sa foloseasca mai bine Albilor sau Rosilor. Scriu cu pofta, chiar daca teoretizez Nimicul, dar fac ce vreau si nu ma intereseaza scopurile sau valorile celor infierbantati din sedii de campanie sau de pe forumuri. Crediteaza-ma insa cu un minim de inteligenta: un text care nu-ti spune Nimic este un text la care nu ai de ce sa reactionezi. Si nu te ingrijora de publicul meu tintă. Poate textul era o capcană pentru sturzi? Mi-a facut placere sa vad o nervozitate de tanar spadasin dar pe subiectul asta nu o sa mai continuam. Multam de replica si ne vedem cu alta ocazie... ori la o bere

      Ștergere
  6. domnule dancu, crin antonescu a incalcat sau nu constitutia ocupand functia de presedinte interimar? eu zic ca da. apropo unde a disparut steagul NATO din spatele pupitrului prezidential?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu m-am gandit la asta, daca nu este in Constitutie aceasta functie atunci a incalcat-o. oricum nu cred ca Presedintele interimar ar fi trebuit sa se mute la Cotroceni, sa faca sedinte CSAT si alte lucruri.
      Dar poate ca era singura ocazie a lui din acesta viață. O zi buna!

      Ștergere
  7. a fost o grseala de exprimare. doream un punct de vedere referitor la mitingurile electorale la care a participat. o zi buna!

    RăspundețiȘtergere
  8. Da, ai dreptate. A incalcat-o. Nu inteleg ce cauta acolo ... dar asa-i la noi.
    O zi faina

    RăspundețiȘtergere
  9. Poporul roman este dezumanizat de o clasa politica bezmetica ,nu mai are sprijin moral, pt ca nu se mai prezinta un exemplu moral.Imi pare rau ca incercati zadarnic sa cantati imnul tarii cand de fapt sunteti acoperit de huiduielile huliganilor.Dar va apreciez incapatanrea si ca o priviti ca o datorie fata de cei dragi.Ma gandesc ca poate doar doctorii i-ar putea scoate din demnitati pe irascibilii nostri parlamentari prin instituirea unor consultatii psihiatrice periodice.Dar poate doar ma agat de idealism.

    RăspundețiȘtergere
  10. Domnule Dincu, nu va cunosc, stiu numai ca sinteti parca din PSD. De fapt atitudinea dvs. transpare din ideea ca nu e un referendum istoric...este Domnule Dincu, va spune cineva ai carui stramosi au fost iobagi in Margau pina la revolutia din 1848 si pentru care libertatea si legea sint mai scumpe decit orice! Noi nu dorim sa ajungem slugile mafiotilor asa cum nu am dorit sa fim slugile grofilor sau ale securitatii! Noi ne dorim pentru copiii nostri RECHTSSTAAT RULE OF LAW si nu vrem KAZACIOK! Sa fiti sanatos dvs, si urmasii dvs.

    RăspundețiȘtergere
  11. Nu stiu despre ce mafioti vorbiti, sunt multi si peste tot. Sunt mafiotii care ne trimit la vot (apropiati ai USL) si cei care ne spun ca e bine sa stam acasa ca sa-i aparam pe ei si statul de drep (PDL si altii). Ati ales sa-i credeti pe unii sau pe altii? Cum ne scapa referendumul de mafioti? Sincer nu va inteleg! Sa fiti si Dvs sanatos si sa va apere referndumul libertatile!

    RăspundețiȘtergere
  12. "o bornă istorică de carton, așa cum avem miliardari de carton, "revolutionari falși, generali inventați peste noapte, diplome false, simulanți de toate felurile, securisti transformați în luptatori pentru dreptate, bolsevici cu față de burghezi sau aristocrați."

    Foarte bine scris articolul, imi place, avem si un "dottore" prim minstru (vad si avocat a devenit tot in urma "doctoratului", fara examen, iar apoi confernetiar bazat lucrari tot plagiate !).

    Deci imi place desi detest PSD-ul. De moarte. Mi-as taia singur o mana daca in schimb l-as putea judeca si apoi spanzura pe Iliescu pentru confiscarea revolutiei din 1989 in folosul nomenclaturii si pentru mortii de atunci de dupa 22 (eu am fost pe strada in Timisoara in 15-22).

    Da, 29 e o alta borna de carton, daca castiga Basescu va fi ceva mai bine (poate ajunge si Voiculescu si Fenechiu sa faca puscarie) dar nu se schimba Romania.
    Cred ca nu va mai fi Romania pana la urma, pleaca toti tinerii si ramane o populatie imbatranita, muribunda, inecata in ticalosie.
    Sansa noastra a fost atunci in 22.12.1989. Am ratat-o si de atunci e doar hemoragie, agonie, moarte lenta, furtul si dezintegrarea unei natiuni carei tineri pleca fiindca nu au putut invinge sistemul si pentru ca au sansa sa plece in loc sa lupte pana la capat sa il rastoarne asa cum se intampla normal in ciclul politic al unei natiuni.
    O supapa de evacuare a tensiunilor politice ce ne-a fost fatala.

    RăspundețiȘtergere
  13. Tatal meu mi-a spus candva ca orice minune tine trei zile. Si tot de la el am invatat sa nu ma duc niciodata cu sacul la pomul laudat. Sau ca daca vreau ceva trebuie sa cer, sa negociez. Nu astept nici eu nimic de la aceasta Duminica. Dar nu imi moare speranta ca Romania, fie si balcanizata si in lunga deriva istorica, poate sa ridice capul pentru ca este tara lui Eminescu, Enescu, Blaga, Hatieganu sau mai aproape regretatul neurochirurg clujean Gheorghe Muresan, oameni devotati si integri cum tara mai poate produce si poate invata sa-i pastreze. Si astept mai mult de la Cluj decat din alta parte. Nu ma pot impiedica sa fiu trist ca nu stim sa tinem capul sus ca indivizi si sa ne luptam putin in fiecare zi pentru ceea ce pretuim, si sa invatam respectuosi si pe altii cum sa lupte.

    RăspundețiȘtergere
  14. "Luni dimineața oamenii vor înjura și vor uita, vor spera degeaba sau se vor uita nelămuriți în zare. Da, privitul în zare este singura noastră operațiune prospectivă"

    cuvinte profetice... nimic in plus de adaugat

    RăspundețiȘtergere
  15. Asa mare dreptate aveti ... nu putem alege decat ca niste veritabile vite, oi, sau animale avand "judecata propriei lor conștiințe" ... :)

    RăspundețiȘtergere
  16. Astazi nu vi se pare ca 29 iulie semnifica faptul ca nu poti da jos un presedinte pe motiv de impopularitate? Bineinteles, cu o alta lege a referendumului (daca trece de CCR) peste 1 an se mai poate incerca.

    RăspundețiȘtergere
  17. Citez din "Dovezi ale existemtei lui D-zeu" - autor Richard Warmbrand-Editura Stefanus-1995.
    "Odata Confucius a fost intrebat ce REFORMA ar promova mai intai daca ar fi conducatorul unei tari;
    - As imbunatati limbajul !
    - Asta nu are nici-o legatura cu intrebarea! - au replicat cei prezenti;
    Confucius a explicat:
    -Daca limbajul nu este evoluat, este confuz si ceeace s-a intentionat sa se transmita:
    Daca ceeace se spune, nu coincide cu ceeace se gandeste sau ceece s-a intentionat sa se transmita, atunci lucrarile nu se fac in mod corespunzator.
    Daca ceeace se face, nu se face cum trebuie, arta si principiile morale nu se dezvolta.
    Daca simtul moral si arta nu prospera, NU AVEM JUSTITIE !
    Fara Justitie, natiunea nu stie incotro sa paseasca !
    De aceea nu ar trebui tolerate vorbele in doi peri. De asta depinde totul !"

    Acum numai Dumnezeu poate potoli mintile incinse care in ciorovaiala lor sacrifica natia romana. Doamne apara-i pe romani, desteptandu-i din somnul cel de moarte !

    RăspundețiȘtergere

Nu striga niciodată ajutor

Am regăsit azi într-o librărie un volum apărut în pandemie, scris de Mircea Cărtărescu. Mi-am dat seama că m-a ajutat în pandemie pentru că ...