29 martie, 2011

ROMANIE CU TICHIE


Evenimente mondene din România – percepții și interes






DE CE UN ASEMENEA STUDIU?




De mai multe vreme căutam o ocazie pentru a realiza un studiu despre monden, despre interesul românilor pentru evenimentele sau falsele evenimente pe care le produce industria divertismentului. Unii din colegii mai tineri de la Departamentul nostru de comunicare s-au întrebat dacă este o temă destul de serioasă, dacă nu cumva exagerăm implicându-ne într-o cercetare a unor subiecte care nu merită a fi tratate cu instrumentele știintifice. Am ajuns cu toții la concluzia ca nici sociologilor nu trebuie să le fie nimic străin din ceea ce este social. Industria mondenului câștigă tot mai mult în audiențe, în tiraje, în spectatori. Nu știam însă prea bine cum aderă oamenii la anumite discursuri sau judecați prezente în cadrul emisiunilor de monden. Am abordat serios un fenomen care uneori este vulgar, alteori kitsch, dar reprezintă pentru multă lume singurul teritoriu de consum cultural, șubred dar singurul. Românii au atitudini contradictorii: • atitudine culturalistă, în care se pronunță pentru reglementări Consiliului Național al Audiouvizualului (CNA), pentru rolul educativ al televiziunii, pentru competențele publicului în a distinge valoare de non-valoare; • atitudine de consum destul de frecvent al acestui tip de emisiuni sau produse media; Pe de altă parte, oamenii reclamă un bombardament mediatic care le condiționează consumul și cer CNA să ia măsuri mai dure de reglementare. Am analizat două scandaluri recente ca un prim pas al măsurării magnitudinii unor asemenea fenomene. Vom continua cercetările noastre, în măsura în care aceste teme de analiză vor fi considerate interesante, cu analize de profunzime asupra acestui domeniu sau chiar prin realizarea unor barometre regulate de încredere și populariate pentru actorii, institutiile sau organizațiile spectacolului monden din România. Noi am încercat să folosim limbajul specific consumatorilor, precum și tematici descoperite cu ocazia unui focus-grup prin care ne-am calibrat tematica cercetării. Ne ferim în analizele noastre să facem considerații estetice sau deontologice. Ca sociologi, încercăm să fim cât se poate de neutri pentru a ne respecta statutul de observatori ai fenomenului.


DOAR CUTREMURUL A FOST MAI TARE CA MONDENUL Potrivit unui sondaj al Institutului Român pentru Evaluare și Strategie - IRES, realizat în perioada 16-18 martie 2011 pe un eșantion de 1.153 de indivizi, reprezentativ la nivelul populației țării, românii tind să manifeste un interes mai accentuat pentru evenimente cu tentă mondenă decât pentru evenimente și știri legate de politică. Singurul eveniment cunoscut în măsură mai mare decât subiectele mondene este cutremurul din Japonia, despre care au auzit 99% dintre respondenții intervievați. Peste 90% dintre români au auzit despre divorțul dintre Irinel și Monica Columbeanu și despre cel dintre Pepe și Oana Zăvoranu, la fel și despre posibila schimbare a premierului Emil Boc. Despre votul privind moțiunea de cenzură la adresa Guvernului au auzit 89% dintre respondenți, în timp ce evenimente precum dezbaterile privind alegerea șefului PDL, precum și recentele declarații ale Președintelui Traian Băsescu cu privire la modificarea Constituției sunt cunoscute în măsură mai scăzută de către români: 74%, respectiv 67%. Nivelul de cunoaștere al evenimentelor mondene este uniform în rândul tuturor categoriilor de populație (ținând cont de caracteristici socio-demografice precum gender, vârstă, școlaritate, mediu de rezidență și regiune), diferențele privind cunoașterea unor evenimente remarcându-se doar în cazul tematicilor politice; astfel, despre votul privind moțiunea de cenzură la adresa Guvernului au auzit în măsură mai mică tinerii sub 35 de ani, în comparație cu persoanele trecute de această vârstă (75% vs peste 90% dintre respondenții de peste 35 de ani). Cunoașterea acestui eveniment este direct proporțională și cu nivelul de școlaritate al indivizilor chestionați – pornind de la 79% în cazul persoanelor cu studii elementare sau fără studii și ajungând la 96% în cazul persoanelor cu studii superioare. De asemenea, persoanele din mediul urban declară că au auzit despre acest lucru în măsură ușor mai mare decât cele din mediul rural. Un alt aspect cunoscut în măsură mai mare de anumite segmente de populație este cel care vizează declarațiile Președintelui României privind modificarea Constituției – cunoscut în directă proporționalitate cu vârsta – pornind de la 48%, în cazul tinerilor și ajungând la peste 80% în cazul respondenților trecuți de 65 de ani. Școlaritatea este un alt aspect relevant în cazul acestei problematici; despre acest lucru au auzit 60% dintre persoanele fără studii sau cu studii elementare, la fel 71% dintre cele cu studii superioare. Despre alegerea unui nou sef al PDL declară că au auzit în măsură mai ridicată bărbații decât femeile: 79% vs. 70%. Vârsta se dovedește a fi din nou o caracteristică relevantă în distribuția răspunsurilor, crescând gradul în care persoanele intervievate au auzit de eveniment pe măsură ce crește vârsta respondenților – de la 59% (18-35 ani) la 86% (peste 65 de ani). Persoanele cu studii superioare au auzit în proporție mai mare cu 12% despre acest lucru decât cele cu studii elementare sau fără studii. Tinerii sub 35 de ani par mai puțin informați despre posibila schimbare a lui Emil Boc decât restul categoriilor de vârstă. La fel, persoanele cu studii primare în comparație cu persoanele cu studii medii sau superioare.




INTERIORIZAREA UNOR IDEOLOGII CULTURALE, DAR SI COMPORTAMENT CONTRADICTORIU În acest context în care singurele evenimente cu o pătrundere uniformă și extinsă în rândul diverselor categorii de populație sunt cele mondene și cu potențial conflictual, o majoritate covârșitoare a respondenților consideră că rolul televiziunii ar trebui să fie educativ – 98%. Această opinie se regăsește în proporții similare în rândul tuturor categoriilor de populație. Respondenții sunt de părere însă că telespectatorii pot decide singuri dacă o emisiune merită să fie urmărită sau nu – 94%. Tinerii sub 35 de ani consideră cu mai mare tărie că acest lucru este adevărat, spre deosebire de persoanele trecute de 65 de ani, care dau acest răspuns în proporție mai scăzută. La fel, persoanele cu studii superioare se declară mai convinse de acest fapt decât cele cu studii medii sau elementare. În același context, 82% dintre intervievați sunt de părere că televiziunile sunt dispuse să difuzeze orice de dragul audienței (opinie mai răspândită în rândul persoanelor sub 50 de ani și a celor cu studii superioare, precum și în rândul celor din mediul urban) și că televiziunile din România tind să exagereze toate subiectele pe care le prezintă – 76%, opinie regăsită în măsură mai mare în rândul respondenților cu studii superioare, precum și al celor din mediul urban. Majoritatea respondenților consideră că statul ar trebui să intervină pentru a opri difuzarea emisiunilor care aduc atingere bunului gust, iar 71% cred că publicul român are un nivel de educație scăzut. Femeile cred în măsură mai mare în necesitatea intervenției statului, la fel și vârstnicii de peste 65 de ani. Persoanele cu studii superioare se opun, în schimb, în cea mai mare măsură acestei idei. În ceea ce privește aprecierea nivelului de educație a publicului român, cele mai indulgente sunt persoanele de peste 51 de ani, în timp ce tinerii sunt mai sceptici. Persoanele cu studii superioare consideră în măsură mai mare că acest lucru este adevărat decât cele care au atins un nivel inferior de educație. De asemenea, persoanele din mediul rural sunt mai dure în aprecierea nivelului de educație al publicului din România, la fel și cele care locuiesc în Moldova. Mai mult, 65% dintre români consideră că televiziunile din România manipulează, nu informează, însă, în mod paradoxal, mai mult de jumătate declară și că televiziunile nu au nicio vină pentru ceea ce arată, ci este o cerere a publicului. Părerea conform căreia televiziunile tind mai degrabă să manipuleze este mai răspândită în cazul persoanelor sub 50 de ani decât în rândul celor trecute de această vârstă, precum și în cazul celor cu studii superioare și a respondenților din mediul urban. Rezidenții Moldovei, de asemenea, declară acest lucru în măsură mai mare decât cei din alte zone ale României. Persoanele trecute de 65 de ani sunt mai indulgente decât cele sub această vârstă, declarând în măsură net mai mare (cu 15% în plus) cum că televiziunile nu au nici o vină pentru ceea ce arată, ci este o cerere a publicului. Există o diferență foarte mare în acest sens în rândul respondenților și în funcție de școlaritate – 74% dintre persoanele cu studii elementare sunt de această părere, în timp ce doar 42% dintre cele cu studii superioare dau același răspuns. Mai mult, această părere este răspândită în măsură mai mare în mediul rural decât în mediul urban, iar persoanele din Sud, București și Dobrogea sunt mai puțin convinse de acest fapt decât cele din alte regiuni ale țării. Doar patru din zece români declară că sunt de părere că știrile mondene sunt mai interesante decât cele politice sau de alt tip, cu toate că rezultatele prezentate anterior sugerează că aceasta ar putea fi o subestimare. Dintre cei care dau acest răspuns, se remarcă persoanele sub 35 de ani și cele de peste 65 de ani, care par să fie mai interesate de aceste subiecte decât cele cu vârste cuprinse între 36 și 65 de ani. De asemenea, știrile mondene prezintă un interes mai ridicat pentru respondenții cu studii elementare și medii în măsură mai mare decât pentru cei cu studii superioare, precum și pentru rezidenții din Transilvania, Banat și Moldova în comparație cu cei din Sud, București și Dobrogea. Peste 30% dintre respondenți consideră că publicul din țara noastră dorește să vadă scandaluri la televizor, în timp ce 27% dintre intervievați recunosc că ar fi interesați de viața personală a politicienilor, iar 15% sunt interesați de viața personală a vedetelor – proporții modeste dacă ținem cont de interesul ridicat pentru evenimentele mondene. Mai convinși de faptul că românii vor să vadă scandaluri la televizor sunt tinerii sub 35 de ani (55%), iar cei mai puțin convinși sunt respondenții de peste 65 de ani (18%). În același timp, intervievații cu studii superioare consideră că acest lucru este adevărat în măsură mai ridicată – 55% vs. 23% dintre persoanele fără studii sau cu studii elementare. Această opinie se regăsește în rândul transilvănenilor, bănățenilor și moldovenilor în măsură mai ridicată decât în rândul persoanelor din Sudul țării.




NOTORIETATE ȘI PERCEPȚII PRIVIND CNA Un procent destul de ridicat din populație - 88% - a auzit de Consiliul Național al Audiovizualului. Bărbații, însă, au auzit în mai mare măsură de această instituție decât femeile: 95% vs. 81%. De asemenea, nivelul de cunoaștere al acestei instituții crește odată cu gradul de școlaritate, iar orășenii cunosc CNA în mai mare măsură decât persoanele din mediul rural. În ceea ce privește încrederea în Consiliul Național al Audiovizualului, 23% dintre respondenți declară că au multă încredere în această instituție, în timp ce majoritatea (57%) spune că are puțină încredere. 19% dintre subiecții incluși în studiu nu acordă deloc încredere acestei instituții. Lipsa de încredere în CNA crește odată cu nivelul de școlaritate al oamenilor. Persoanele cu studii superioare declară în mai mare măsură (22%) că nu au deloc încredere în CNA decât persoanele cu studii medii (20%) sau studii elementare (7%). Respondenții din Moldova sunt ceva mai încrezători în CNA decât locuitorii din restul țării, aceștia afirmând în cea mai mare măsură că au multă încredere în Consiliul Național al Audiovizualului. Majoritatea persoanelor care au participat la acest studiu (60%) consideră că CNA ar trebui să impună reguli mai stricte privind grila televiziunilor. Femeile (65%), în mai mare măsură decât bărbații (55%), sunt de părere că CNA ar trebui să impună reguli mai stricte. Același răspuns este oferit în proporție mai mare de tinerii cu vârste cuprinse între 18-35 de ani (69%) decât de persoanele din celelalte categorii de vârstă. Distribuția pe regiuni a celor care sunt de părere că CNA ar trebui să impună reguli mai stricte este următoarea: Transilvania și Banat - 61%, Sud, București și Dobrogea - 62%, Moldova - 52%.




PERCEPȚII ȘI ATITUDINI PRIVIND DIVORȚUL DINTRE IRINEL ȘI MONICA COLUMBEANU

În general, oamenii tind să creadă că Irinel Colmbeanu este cel care are dreptate în scandalul dintre el și soția sa, Monica Columbeanu - 32% sunt de această părere. În același timp, doar 11% dintre oameni consideră că Monica are dreptate în acest scandal. 17% dintre respondenți sunt de părere că niciunul dintre cei doi soți Columbeanu nu are dreptate, iar 14% dintre aceștia afirmă că ambii au dreptate în acest scandal. Bărbații, în mai mare măsură decât femeile, țin cu cu Irinel: 38% vs. 26%. Odată cu înaintarea în vârstă oamenii tind în mai mare măsură să considere că, în scandalul dintre soții Columbeanu, Monica este cea care are dreptate. Doar 9% dintre respondenții cu vârste cuprinse între 18-35 de ani consideră că Monica este cea care are dreptate, în timp aceeași opinie este împărtășită de 18% dintre respondenții cu vârste peste 65 de ani. 17% dintre subiecții care au studii elementare sunt mai degrabă de partea Monicăi Columbeanu, în timp ce un trend descendent arată că doar 12% dintre respondenții cu studii medii, respectiv 3% dintre cei cu studii superioare consideră că în acest scandal Monica este cea care are dreptate. În ceea ce privește distribuția răspunsurilor în funcție de mediul de rezidență, procentele arată că persoanele din mediul rural cred în proporție semnificativ mai mare (36%) decât cei din mediul urban (28%) că Irinel Columbeanu are dreptate în scandalul dintre el și soția sa. Majoritatea persoanelor chestionate - 59% - sunt în dezacord cu afirmația ”Monica Columbeanu este o mamă rea pentru fiica ei.” Femeile (67%), în proporție mai mare decât bărbații (50%) își exprimă dezacordul față de afirmația conform căreia Monica Columbeanu nu ar fi o mamă bună pentru fiica ei, Irina. Persoanele cu studii elementare sunt în mai mare măsură de acord cu faptul că soția lui Irinel Columbeanu nu este o mamă bună pentru fiica ei - 36%, față de 22% - studii medii și 21% studii superioare. Referitor la decizia judecătoarei de a nu îi încredința Monicăi fiica este considerată corectă de 41% dintre respondenți și incorectă de 45% dintre persoanele supuse studiului. Bărbații consideră în măsură mai mare decât femeile că decizia judecătoarei este una corectă: 50% vs. 33%. Oamenii țin partea Monicăi, 79% dintre respondenți fiind de acord cu faptul că aceasta are dreptul de a păstra cadourile primite de la Irinel Columbeanu pe parcursul căsătoriei. Acordul față de această afirmație este manifestat de 85% dintre femei, în timp ce de aceeași părere sunt doar 74% dintre respondenții de gen masculin. Referitor la această afirmație, conform căreia Monica are dreptul de a păstra cadourile primite pe parcursul căsătoriei de la soțul său, se conturează o diferență semnificativă între respondenții cu studii elementare și cei cu studii superioare. Primii dintre aceștia își exprimă acordul față de această afirmație (84%), în mai mare măsură decât cei din urmă (71%). 57% dintre persoanele chestionate în acest studiu tind să fie mai degrabă de acord cu afirmația conform căreia Irinel Columbeanu nu ar trebui să revoce donația față de soția sa constând într-un apartament din București. 61% dintre femei, cu 9% mai mult decât bărbații își manifestă acordul față de faptul că Irinel Columbeanu nu ar trebui să revoce donația făcută către soția sa. Persoanele care au terminat studiile superioare (48%) sunt în mai mică măsură de acord cu afirmația în cauză decât persoanele cu studii elementare (54%) sau medii (59%). Irinel Columbeanu are tot dreptul să îi interzică Monicăi accesul la Izvorani - cu această afirmație sunt de acord 47% dintre persoanele care au participat la studiu și sunt în dezacord 43% dintre acestea. Bărbații tind în mai mare măsură să fie de acord cu afirmația conform căreia Irinel Columbeanu are tot dreptul să îi interzică Monicăi accesul la Izvorani. Vârsta pare să influențeze modul în care oamenii își manifestă acordul față de această afirmație, respectiv gradul de acord scade odată cu înaintarea în vârstă. (18-35 de ani - 56%, 36-50 de ani - 47%, 51 - 65 de ani - 44%, peste 65 de ani - 41%). Persoanele cu studii elementare sau medii sunt, în mai mare măsură decât persoanele cu studii superioare, de acord cu faptul că Irinel are dreptul de a-i interzice Monicăi accesul la Izvorani. Acordul față de această afirmație se manifestă în proporție mai mare în cazul respondenților din mediul rural (52%) decât în cazul subiecților care locuiesc în mediul urban (43%). Irinel Columbeanu manipulează presa pentru a o discredita pe Monica Columbeanu - această afirmație este considerată corectă de către 56% din populație. De asemenea, femeile, în proporție de 66% își manifestă acordul față de această afirmație. O proporție mai mică a respondenților de gen masculin - 45% - este de aceeași părere. 53% dintre respondenții care au participat la studiu sunt de părere că, într-adevăr, comportamentul lui Irinel față de Monica este condamnabil. Din nou, femeile, în proporție mai mare decât bărbații consideră condamnabil comportamentul lui Irinel față de Monica. Irinel ar trebui să îi plătească Monicăi lunar o sumă de bani în urma divorțului - nu există o poziție foarte clară referitor la această afirmație, respectiv 45% dintre respondenți sunt de acord cu ea, în timp ce 46% sunt împotrivă. Bărbații tind să fie în mai mare măsură în dezacord cu această afirmație decât femeile: 52% vs. 41%. Gradul de acord cu afirmația conform căreia Irinel ar trebui să îi plătească Monicăi lunar o sumă de bani tinde să crească odată cu vârsta. Spre exemplu, 35% dintre tineri (18-35 de ani) sunt de acord cu acest lucru, în timp de o proporție semnificativ mai mare (55%) de persoane peste 65 de ani împărtășesc aceeași opinie. Diferențe mari în ceea ce privește acordul față de această afirmație sunt și în cazul distribuției răspunsurilor în funcție de gradul de școlaritate. Astfel, 57% dintre respondenții cu studii elementare sunt de acord cu faptul că Irinel ar trebui să îi plătească Monicăi lunar o sumă de bani, în timp ce aceeași opinie o au doar 45% dintre respondenții cu studii medii și 33% dintre subiecții absolvenți de studii superioare. În ceea ce privește distribuția răspunsurilor în funcție de regiune, acordul față de afirmație se manifestă în felul următor: Transilvania și Banat - 48%, Sud, București și Dobrogea - 39%, Moldova - 53%. PUBLICUL MORALIZATOR O majoritate covârșitoare (83%) este de acord cu faptul că divorțul dintre Irinel și Monica Columbeanu este o lecție pentru fetele care cred în mirajul căsătoriei cu oameni bogați. Persoanele cu studii medii și superioare (84%) sunt în mai mare măsură de acord cu această afirmație decât persoanele cu studii elementare (75%). Orășenii sunt în mai mare măsură de acord decât persoanele din mediul rural că divorțul dintre cei doi este o lecție pentru tinerele fete care cred în mirajul căsătoriei cu oameni bogați. Transilvănenii și moldovenii sunt în măsuri similare de acord cu această afirmație (87%), notă discordantă în acest sens făcând locuitorii din sudul țării - 77%. 76% dintre respondenți sunt de acord cu afirmația „Fetele nu ar trebui să urmeze modelul Monicăi Columbeanu dacă vor să reușească în viață”. Respondenții cu studii medii și elementare sunt, spre deosebire de absolvenții de studii superioare, în mai mare măsură de acord cu faptul că modelul Monicăi Columbeanu nu ar trebui urmat de fetele care doresc să reușească în viață. (studii elementare - 72%; studii medii - 78%; studii superioare - 66%). În ceea ce privește declarația Monicăi cu privire la posibilitatea unei sinucideri în cazul pierderii custodiei, majoritatea respondenților (73%) consideră că intenția nu este reală. Persoanele cu studii superioare sunt cele mai sceptice privind acest aspect, iar cele cu studii elementare cred că acest lucru este posibil în măsură mai mare decât celelalte. De asemenea, respondenții din Moldova au o încredere mai ridicată în această posibilitate decât cei din alte regiuni ale țării. 82% dintre respondenți sunt sceptici în ceea ce privește o posibilă împăcare a cuplului format din cei doi, în timp ce doar 11% consideră că aceștia s-ar putea împăca. 57% dintre respondenți consideră că modul în care scandalul a fost prezentat în presă este corect, dar i s-a dat prea multă importanță. Persoanele cu studii superioare sunt de această părere în măsură mai mare decât celelalte, persoanele cu studii elementare fiind de părere în cea mai mare măsură că acest scandal a fost prezentat în mass media total incorect. Românii consideră că Irinel Columbeanu a fost favorizat de televiziuni pe parcursul acestui scandal – 57%, în timp ce doar 12% cred acest lucru despre Monica. Acesta le este mai simpatic respondenților decât Monica (23% vs. 18%), însă aproape jumătate dintre persoanele intervievate declară că nu le place niciunul dintre personaje. Moldovenii consideră în măsură mai mare că Irinel ar fi fost favorizat de televiziuni decât restul locuitorilor țării, în timp ce respondenții din Transilvania și Banat sunt cei care consideră în cea mai mare măsură că fosta soție a acestuia este cea favorizată. Persoanele fără studii sau cu studii elementare tind să o placă pe Monica în măsură mai mare decât cele cu un nivel mai înalt de școlarizare, în timp ce persoanele cu studii superioare tind să nu îl placă pe niciunul dintre protagoniștii scandalului.




PERCEPȚII ȘI ATITUDINI PRIVIND DIVORȚUL DINTRE PEPE ȘI OANA ZĂVORANU




Finalitatea relației dintre Oana Zăvoranu şi Pepe (Ionuţ Nicolae Pascu) pare evidentă, astfel încât 56% dintre respondenţii care au auzit de cei doi protagoniști (un procent de 95 din întreg eşantionul) sunt sceptici în privinţa unei posibile împăcări între cei doi, în timp ce 33% păstrează încă vii speranţele împăcării. Cei care exprimă o previziune negativă vizavi de relaţia Oanei cu Pepe au mai degrabă studii elementare, (60,9%) în timp ce respondenții mai optimişti fac parte mai degrabă din categoria celor cu studii medii (35,1%). Referindu-ne în continuare la subeşantionul de respondenţi mai sus amintit, în opinia celor intervievați presa a fost imparţială şi a prezentat în mod corect scandalul dintre Oana şi Pepe, afirmaţie susţinută de 76% dintre subiecţii studiului (însumând procentul celor care au răspuns ‘corect’ la această întrebare – 19%, cu procentul celor care au spus că ‘scandalul a fost prezentat în mod corect, însă i s-a acordat prea multă importanţă’ – 57%). Distribuţia acestor procente în funcţie de vârstă relevă o oarecare contradicție în afirmaţii a respondenților: aşadar, cei cu vârstă de peste 65 de ani au apreciat în mai mare măsură că imaginea în presă a scandalului dintre Oana şi Pepe a fost creionată în mod corect (28%) şi tot vârstnicii au cea mai mare pondere în a spune că evenimentul a fost prezentat în mod incorect – 13% (cu menţiunea că diferenţa dintre procente este mai mică în acest ultim caz). Cei care au apreciat scandalul ca fiind portretizat de către media într-o manieră atât corectă, cât şi incorectă sunt într-un procent mai ridicat din rândul celor cu studii elementare.




OANA A JUCAT BINE ROLURILE DE SCORPIE. ÎNSĂ PIERDE INCREDEREA PUBLICULUI




Comparativ cu Oana, Pepe se bucură de o mai mare simpatie în rândul românilor, 57% dintre aceştia preferându-l mai degrabă pe acesta în detrimentul Oanei (6%). Sub aspectul educaţiei, dacă în cazul lui Pepe o pondere mai mare a ‘susţinătorilor’ au studii elementare (68%), ‘suporterii’ Oanei Zăvoranu sum mai degrabă cei cu educaţie medie (7%). Cei cu studii superioare tind să nu simpatizeze cu niciunul din aceştia doi. Pepe are nu numai simpatia de partea sa, ci şi o mai mare încredere venită din partea oamenilor. Deşi un procent de 55 dintre subiecţii studiului au foarte puţină şi puţină încredere în Pepe, procentul pentru aceleaşi variante de răspuns este de 82 în cazul Oanei. Încredere multă şi foarte multă în Pepe au 33% dintre respondenţi, respectiv 7% pentru fosta sa parteneră de viaţă. Atât în cazul lui Pepe, cât şi în cazul Oanei, cei care le acordă cel mai puţin credit au îndeosebi studii superioare, (37%, respectiv 59%) la polul opus fiind cei cu studii elementare (9%, respectiv 2%).




CONTRADICTIILE CONSUMATORILOR DE MONDENITĂȚI




Deşi subiecte de tipul scandalului dintre Oana şi Pepe sau divorţul dintre Irinel şi Monica Columbeanu se bucură de numeroase apariţii atât în presa scrisă, cât şi la numeroase posturi TV, oamenii consideră că astfel de evenimente ar trebui să rămână private; 85% dintre respondenţi împărtăşesc această părere contrar cu doar 13%, procentul celor care spun că subiecte ca cele menţionate mai sus ar trebui să fie făcute publice. Sub aspectul vârstei şi al educaţiei, categoria celor care împărtăşesc o poziție pro-publicitate este mai puternic reprezentată de persoane peste 65 de ani (25%), cu studii elementare (28%), în timp ce dintre cei care preferă anonimatul unor astfel de întâmplări, o pondere mai ridicată o au cei cu vârsta cuprinsă între 18-35 de ani (92%) şi care au cu studii superioare (92%). Serialul “Elodia” a avut parte de o mediatizare intensă, din moment de 92% dintre români declară că au auzit de el. Din punctul de vedere al educaţiei, aceştia au mai degrabă studii medii (94%); cei care spun că nu auzit de acest serial, se regăsesc în proporţie mai mare în categoria celor cu studii elementare (14%). Mai mult de jumătate (56%) dintre cei care au auzit de Elodia sunt de părere că aceasta a fost ucisă, în timp ce 19% dintre respondenţi cred că aceasta încă trăieşte. Dintre cei care îşi exprimă această din urmă părere, o pondere mai mare o au cei cu studii elementare: 23%. Trei sferturi dintre români au puţină sau foarte puţină încredere în Irinel Columbeanu, procent aproximativ identic (77%) pentru aceleaşi categorii şi în cazul Monicăi Columbeanu. Foarte puţină încredere în Irinel o au într-o măsură mai mare cei cu studii superioare (51%), comparativ cu cei care au foarte multă încredere în el, persoane care au mai degrabă studii elementare. Referitor la încrederea în Monica Columbeanu, un profil socio-demografic al respondenţilor, sub aspectul educaţiei şi al genderului, se conturează după cum urmează: dintre cei care au încredere foarte puţină în aceasta, o mai mare pondere o au cei cu studii superioare (57%), în timp ce ponderea celor care spun că au încredere foarte multă în ea este mai mare în cazul persoanelor cu studii elementare (6%). Respondenţii care au foarte puţină şi puţină încredere în Monica sunt în mai mare măsură bărbaţii (47%, respectiv 37%), iar încredere ‘multă’ şi ‘foarte multă’ i se acordă mai mult din partea femeilor (15%, respectiv 3%).


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu