02 mai, 2010

Aș vrea să fiu lustrabil


Săptămana trecută un ziar din Capitala a făcut un panou de onoare a comunistilor lustrabili unde m-a trecut și pe mine. Nu am fost activist, nu am avut nici o functie politică înainte de 1989. A fost o eroare de documentare a unui journalist, a scris ca am fost superiorul lui Boc la UTC. Mă confundă cu altcineva, probabil, dar mai sigur că nu a fost o întâmplare. Situația este de un absurd total, ca în bancul acela cu Radio Erevan. Lui Ivan Bulovici nu i s-a dat o Volga, pentru ca era vorba de o bicicleta, si nu i s-a dat, i s-a furat. In schimb (aici apare bicicleta!) eu am fost primul in PSD care am militat, in 2006, pentru ca PSD să accepte un decont cu trecutul, inclusiv o lege a lustrație. A fost inceputul actiunii unora din partid de a ma lustra din PSD. Opera aproape finalizată în ultima vreme, cu largul meu concurs.

Astăzi lustratia se referă mai mult la stafii, pare mai mult un test psihologic al îndepartării de trecut. Încă peste 50% din populatie spune în sondaje că trăiam mai bine inainte de 1989. Dar societățile trebuie să primescă semnele schimbării de la elite, orice schimbare de mentalitate este un proces de durată în care gesturile semnificative ale elitelor împing lumea spre un nou orizont.

La un moment dat s-a discutat in 2008, a spus-o chiar Presedintele, ca votul uninominal absolvă pe cel ales de orice vină. Nu sunt de accord, am scris atunci că votul uninominal nu este o spălătorie politică. E adevarat, buzoianul Ghiveciu, cu multe dosare penale, l-a invins atunci pe Ministrul Justitiei in alegeri, dar nu trebuie sa acceptam aceasta aberatie. Nu o putem transforma în regulă. Votul, la noi, a devenit o problema de comert, in multe zone ale tării și dincolo de legitimitatea generica, nu are o intemeiere consistent datorită lipsei culturii politice combinate cu sărăcia. Cand pungile cu ulei si zahar sau berea la 2 litri sunt principalele argument chiar si in Capitala Romaniei, este clar că mai avem drum lung de parcurs.

Din cele patru modele de lustratie cunoscute in practica socială, după 20 de ani, nu cred că lustratia automată mai poate functiona. E si prea tarziu și nici nu cred că mai ajută la ceva. Ar fi cel mai bun mod de a ucide legea deoarece caracterul indiscriminant al legii ar constitui o pedeapsa colectiva ce incalca drepturile fundamentale ale omului (dreptul la opinie, dreptul de a nu fi discriminator fi fost bun acest model poate in 1990,, pe o periada scurta, am fi scapat de gerontocratia bolsevică. Insa specificarea incorecta a categoriilor lustrabile face legea inoperabila sau ii limiteaza aplicabilitatea, iar cei de la Curtea Constitutionala ar gasi rapid motive de a o arunca la cos pentru inca o perioadă.

Dar legea este necesara ca forma de reconciliere si de transparență. Sau ca un act de recunoastere a trecutului , cum a fost in Ungaria, de exemplu. Poate ca o Curte de Lustratie care sa analizeze cazurile si vinovatiile ar fi putut sa aducă ceva in cautarea noastră de a scapa de reziduurile trectului pentru a putea sa ne concentram doar la viitor.

De aceea, o uniformizare nu face decat să mărească și mai mult ceața și confuzia. Pledez de aceea pentru o solutie care să permit judecarea cazurilor, nu o uniformizare care îi ascunde pe marii ticalosi sau tortionari și distruge viețile unor oameni.

Noi vom rămâne legați de trecut dacă nu vom condamna sincer ceea ce a u fost acte criminale in communism, daca nu vom clarifica vinovațiile, dacă nu vom afla cine a tras la revolutie sau nu vom fixa cine a maltratat democratia in Piata Universitatii.

Acum, văzând cum umblă unii cu ciocanul lustrației prin târg, dacă aș avea posibilitatea să aleg pentru trecut, aș alege să fiu lustrabil, măcar ca să-l fi cunoscut pe cel mai bun prieten al meu de astazi, cu 15 ani mai devreme. Este unul din cei mai vrednici barbati ai Romaniei și dacă, student de media 10 fiind, a fost ales de studenti ca și șef al lor, aceasta a fost o confirmare a valorii. O valoare pe care probat-o peste tot, în afaceri sau funcții publice, în douăzeci de ani după. Alături de el, am vreo douăzeci , treizeci de prieteni profeșionisti de o rară calitate in medicină, inginerie sau alte științe, vârfuri în domeniile lor, pe care îmi pare rău că nu am reușit să-i convingem să facă politică. După legea asta idioată au fost șefi la studenti sau la UTC, deci sunt lustrabili. S-au lustrat singuri, nu vor să se amestece cu golanii din politică. Niciodată vreunul dintre ei nu mi-a reproșat că eu, prietenul lor, în bătălia cu bolșevicii din PSD, militam pentru lustrație. Au înțeles principiul pentru că aveau conștiința nepătată, chiar dacă pentru ei ar fi fost o nedreaptă ștampilă. S-au desavărșit profesional și, fiind stapâni pe instrumentele lor, nu au cerut nimic politicii sau societății. Poate, doar normalitate.

Am fost de acord cu o lege datorită unui principiu, chiar dacă legea este idioată. Dacă era aplicată in 1990 am fi scăpat de epoca Iliescu. Acum însă aș vrea să fiu lustrabil. Să pot avea măcar bănuiala că nu sunt produsul acestor vremuri de rahat.

8 comentarii:

  1. Credeţi că preşedintele lustrabil al României îşi va da demisia după ce va promulga Legea Lustraţiei (cu condiţia ca aceasta să fie votată, evident)? Eu nu prea cred. Fie va invoca imunităţi proprii funcţiei, fie va spune că nu a fost nomenclaturist comunist. Nici acum nu ar fi prea târziu pentru Legea Lustraţiei, însă contextul este la fel de dăunător aplicării Legii ca şi în 1990.

    RăspundețiȘtergere
  2. parere de tinar care-a trait in comunism pina la 9 ani: daca n-a venit pina acum, Legea lustratiei nu-si mai are rostul. "noua clasa politica" a luat oricum lectii de la "batrini" si lucrurile s-ar fi putut cerne frumos, daca mai multi politicieni ar fi vazut si mai mult de 50 de cm in fata.
    la momentul acesta, Legea lustratiei nu mai aduce nimic pentru tineri si e doar un prilej de razbunare/ justificare pentru "veterani".

    RăspundețiȘtergere
  3. Legea lustratiei risca sa devina pentru noi, romanii, un fel de Fata Morgana: toti o vedem, o descriem in felul in care o vedem dar ea e in realitate departe (tot mai departe pe masura ce trece timpul...) si ne parvine prin intermediul unui reflex social, acela de a identifica un vinovat pentru ceea ce ni se intampla.

    Recunosc, intotdeauna o discutie pe marginea acestei legi ma punea in incurcatura: nu o poti justifica suficient de bine cu argumente democratice! Si mai cred ca o abordare viscerala a subiectului, practicata de unii anti-comunisti, nu a facut decat sa tina subiectul la periferia agendei publice. Cred ca ar trebui setate un set de prime reguli / interogatii fundamentale care sa permita introducerea in subiect. Articolul dvs. mi-a oferit cateva din ele.

    - stabilirea unui cadru temporal. O lege a lustratiei se va referi exclusiv la perioada in care Romania a fost condusa de comunisti sau putem extinde perioada si inainte de 1948, de ex.? Exista in mod cert argumente ca au existat derapaje democratice si inainte de abdicarea regelui Mihai. Dar e clar ca pentru acele momente, numarul celor lustrabili e extrem de mic (poate chiar Majestatea sa s-ar putea sa aiba o mica problema...) Daca unul din capetele intervalului e clar, 22 decembrie 1989, celalat ramane in discutie. Parerea majoritatii se refera, totusi, la perioada comunista.
    Dupa 22 decembrie 1989, o lege a lustratiei e inutila, faptele intrand sub incidenta codului penal.

    - criteriile de lustrabilitate. Ce lustram? Anumite actiuni ale unor persoane, actiuni care au adus atingere demnitatii umane sau au contribuit la instaurarea / mentinerea regimului comunist sau pozitii detinute de anumite persoane in cadrul regimului? Sau amandoua...
    Asta cred ca va fi centrul de greutate al legii. Pentru ca trebuie stabilit daca ea va viza si cazuri punctuale sau se va axa pe demnitarii fostului regim. In aceasta ultima privinta exista cateva "capcane": cum va fi interpretata "pocainta", trecerea din tabara puterii in cea a disidentei? cum va fi interpretata activitatea profesionala facuta sub auspicii politice, de la ingineri, economisti, la securisti? care va fi pragul de lustrabilitate, care va fi functia cu rangul cel mai inferior care va cadea sub incidenta legii?

    - palierele de sanctionare. Pana acum s-a discutat despre lustratie ca fiind modalitatea de a indeparta nomenclatura comunista de demnitatile democratice. Eu cred ca acest lucru nu ar trebui sa se constituie intr-o marota ci mult mai pilduitoare e oferirea unei eventuale sanse de reabilitare politica in fata comunitatii. Nu scoatem afara din dialogul public o categorie de cetateni ci vrem sa ne asiguram ca ea isi recunoaste greselile si e pregatita pentru democratie.
    De asemenea, o alta alternativa de sanctionare ar fi interzicerea dreptului de a fi membru intr-un partid, ramanand doar alternativa independentei politice impuse. Daca acest aspect ar intra in contradictie cu drepturile constitutionale, ar putea fi stabiliti si printr-un gentlemen's agreement intre partide(daca in Romania e posibil un astfel de agreement...) de a nu accepta in randul membrilor fosti nomenclaturisti.

    RăspundețiȘtergere
  4. In privinta impacarii cu trecutul eu cred ca acest lucru e atat un act colectiv cat si unul personal iar o lege a lustratiei nu cred ca ar determina o schimbare majora de opinie. Faptul ca jumatate din romani mai cred ca se traia mai bine inainte de 89 nu e consecinta discursului fostilor comunisti ci un reflex de mentalitate colectiva inca bine inradacinat cu doua componente majore: siguranta locurilor de munca si nivelul relativ de venituri. Aici ar trebui intervenit!

    O ultima remarca: ar fi absolut dezastruos sa facem o lege a lustratiei cu "dedicatie": pentru Ion Iliescu. Un studiu de caz facut pentru acesta ne-ar arata un profil atipic, destul de diferit de marea masa de nomenclaturisti, pana la urma cel putin la fel de (potential) nociva ca Iliescu. Ne place sau nu, Ion Iliescu a avut o traiectorie politica inainte de 89 care sa ii permita sa poata aduce argumente solide de disidenta, de discurs politic paralel cu cel al regimului. Iar o lege a lustratiei care nu ar tine seama de asta nu ar fi decat un act revansard, nicidecum unul de impacare cu trecutul.

    RăspundețiȘtergere
  5. Ceea ce chiar nu pot să înţeleg sub nici un chip, este obsesia listei care începe cu Ion Iliescu... Din ce anume vor să-l mai "lustreze" pe Ion Iliescu? Nu mai este lider de partid, nu mai are nici o funcţie publică, nu mai are nici o funcţie politică... Din ce ar mai putea să-l "scoată"?

    Pentru mine acesta este primul semn al aberaţiei.

    Apoi mai este o problemă. Lustraţia se referă numai la cei de dinainte de 1989? Cei care au făcut acelaşi rău României de după revoluţie au alt statut?

    Colaboratorii de astăzi cu serviciile secrete ca Poliţie Politică sunt mai nevinovaţi decât cei de acum 20 de ani?

    Am observat că românii au, din ce în ce, un fel de conştiinţă selectivă. De aceea cred că lustraţia nu va avea nici o legătură cu moralitatea sau bunul-simţ, mai repede va fi folosită în răfuieli politice. Se va inventa astfel alte dosare, alte afirmaţii "la mişto", alte instrumente de "luptă" politică.

    RăspundețiȘtergere
  6. As fi vrut sa spun altceva. De exemplu, cum toate argumentele tale impotriva criticilor - zici excesive - la adresa lui Basescu se anuleaza atunci cand pronunti numele Iliescu. Ori sunt cu sens ambele, ori fara sens ambele, din aceasta dilema nu putem iesi...
    Dar citind ultima afirmatie din articolul de mai sus te-am iertat de pacate pe urmatorii treisute de ani. Mortală...auzi "sa pot avea macar banuiala ca nu sunt produsul acestor vremuri de rahat"!

    RăspundețiȘtergere
  7. Ce ar putea insemna sa fii lustrabil in Romania?
    In opinia mea o persoana merita lustratia daca si-a abandonat meseria (daca o fi avut una)si s-a dedicat activitatii politice in structurile PCR atat!
    Nu cred ca cineva care presta o activitate profesionala si avea calitatea de membru al PCR poate fi declarat lustrabil.
    In mod intentionat se creaza o falsa isterie tocmai in intentia de a deteriora sensul unui astfel de demers. Dupa mintea unor jurnalisti "binevoitori" toti pionerii comandanti de detasament merita lustrati ....
    Superficiali ori dirijati?
    Manipulati prin necunoastere ori manipulatori impinsi de alte interese?

    RăspundețiȘtergere
  8. am trimis un e_mail in atentia domnului profesor Dancu pe adresa vasile.dancu@gmail.com de pe adresa mea barb.sergiu@yahoo.com .. sper sa nu scape necitit ..

    RăspundețiȘtergere