07 aprilie, 2010

Învierea este o poveste de fiecare zi

Am făcut în aceste zile un sondaj despre modul cum petrecem Pastele și am rămas surprins de semnificația profundă a acestei sărbatori pentru români. Practic nu seamănă cu nici o altă sărbatoare datorită implicării sufletești și complexității trăirii. Dincolo de sărăcia accentuata de criză, românii simt nevoia să participe, declară o dorință de a sărbători cum nu se întâlneste in nici o altă imprejurare. O sarbătoare religioasă dar care depașește cu mult cadrele populatiei care se declara ca având comportament religios.

Să nu uităm că trăim într-o societate pe care noi, sociologii, o numim secularizată, unde religia a fost pusă față în față cu știința și s-a crezut că va fi impinsă undeva la un loc periferic. Nu s-a reușit aceasta complet, dar trebuie să recunoaștem că în societatea secularizată de astăzi materialismul, individualismul sau consumerismul sunt fundamente structurale care ghidează comportamnetele mai mult decat valorile credinței, oricare ar fi aceasta. In statele laice, statul a scos biserica din școli iar credința este una din acele dimensiuni ale libertatii de constiință, protejată dar nu stimulată de catre organizările sociale. Să nu mai vorbim de statele foste comuniste, unde buldozerele au dat jos biserici, aici este clar că buldozerele au lăsat urme și in sufletele oamenilor.

De ce sunt importante sărbătorile si de ce sunt iubite Pastele? Antropologii ne spun că este un mit universal acesta al reînvierii naturii și odată cu natura oamenii își proiectează și dorința de schimbare într-un sentiment al unirii cu Cosmosul întreg. Mircea Eliade spune chiar că atâta timp cât vom putea vedea cerul cu stele, chiar printre blocuri, acest lucru va activa în noi sentimentul unui imaginar arhetipologic și un fond mitic fundamental, care trece din generatie în generatie, de la inceputurile omenirii până în zile noastre, marcate de raționalism și deviație atee.

Probabil că sentimentul participării la miscarea cosmică există, mai mult sau mai puțin conștintizat, iar arhetipologia are dreptate, dar nu cred că putem reduce la asta semnificația sărbătorii Învierii. Este poate mai important sentimentul mai acut al participarii la cercul neîntrerupt al iubirii, la minunea care este sentimentul de asemănăre cu celalalt, la trăirea alături de altul si comuniunea cu un semen ca și cum ai trăi într-o singură ființă. Sentimentul milei, al solidarității și cel al sacrificiului pentru altul nu au existat dintotdeauna. Acestea au însemnat o constructie culturală grea, o schimbare radicală, sunt rezultatul unei schimbări de AND cultural. Isus a adus mila și iubirea de oameni două sentimente pe care antichitatea, reprezentată de civilizatia romană de vârf, încă nu le cunostea.

Vazând sondajul IRES, am încercat să-mi explic de unde vine surplusul de particpare la sărbătoarea Invierii, acel surplus care vine dinpre zona nonlaică. Cum se poate ca într-o societate mai degrabă fără o mare aplecare spre sfințenie și evlavie, sarbătoarea Paștelui să fie sarbătoarea declarată a 99% dintre romani, acum când diferențierea și idividualizarea sunt principalele procese sociale?
Găsesc explicația în forța teribilă a ideii de iubire și sacrificiu pentru celălalt. Suntem o societate tot mai individualistă, dar cu atît mai fragili la ideea că miracolul iubirii poate schimba totul intr-o clipă. Rationalitatea prospectării viitorului ne poate duce lesne la pesimism, dar miracolul iubirii poate schimba peisajul lumii si vietii noastre.

Ne pare uneori ca totul s-a terminat, că a invins pustiul şi urâtul.
Un singur om poate salva ceea ce ne pare a fi definitiv pierdut, un singur gest poate sa ducă la gesturi care, combinate pot da o imbratisare. E nevoie doar de un cantec pentru a se naste o lume a cântecului. Lantul acesta al vietii si iubirii nu se termina niciodata. El umple pămantul, se multplică, evadează de unde există porţi care inchid, zboară peste lume şi face să rasară viaţă şi iubire unde inainte era pustiu şi gol.
Bucurati-va cu Lifehouse si Everything! Hristos a inviat!


Am postat aceste rânduri pe blogul meu,în Duminica Mare, si am adaugat și 5 sau 6 videoclipuri sau filmari făcute mai ales de amatori și postate pe You Tube. Toate aveau ca suport o piesă minunată a formației Lifehouse (Everythimg) dar erau interpretari imagistice diferite. Unele sunt montaje cu Isus din filmele despre suferință și inviere, altele sunt interpretari ale cântecului în cadre laice, unele în cadrele bisericii. In fine, unele sunt povești de dragoste, interpretari ale iubirii pămantesti, cu lacrimi și imbrațisări. Pe sub toate acele clipuri curge aceeasi muzică, aceleași versuri, nimic schimbat. O singură piesă și câte lumi se pot naște din acesta iubire pusă în artă de tinerii americani.

Am primit zeci de mesaje pe mail si multe smsuri care m-au întrebat daca piesa este religioasă sau nu, daca a fost scrisă cu gândul la Isus sau cu gandul la cel iubit. Nu am stiut să spun decat că este o piesă despre iubire, iar iubirea e totul. Avem același suflet ca sa-l cuprindem pe Dumnezeu, marea noastra iubire pământească, pe semeni, copiii, florile sau lumina fiecarei dimineți.

Nu stiu daca Everything este o piesă religioasă sau nu, desi am ascultat-o de cateva sute de ori. Stiu insă un lucru care nu il stiam pînă acum: Învierea este o poveste de fiecare zi.


text pentru www.qmagazine.ro

2 comentarii:

  1. FRUMOS TITLU SI ADEVARAT !

    Va multumesc pentru minunata lectie de istorie si omenie oferita in cateva randuri. Trebue oprita creiarea unei istorii aservita intereselor politice sau economice. Daca sunteti de acord va rog plin de respect sa publicati acest comentariu. Gestul dumneavoastra va da curaj si altora/

    ROMANII CRIMINALI SAU EROI ?

    DECE ESTE ASCUNS ADEVARUL ?

    TREBUE OOPRITA CREIARA UNEI ISTORII ASERVITA INTERESELOR
    POLITICE SI ECONOMICE.

    ARTISTUL ROBERT HORVATH CERE RESTABILIREA ADEVARULUI ISTORIC. EL NU NEAGA TRAGEDIA DIN TRANSNITRIA DEPLANGE SUFERINTELE EVREILOR ,DAR CERE CA LA SCOALA COPII SA INVETE DESPRE FAPTUL UNIC IN ISTORIE CAND UN POPOR SALVEAZA PE ALTUL.
    PENTRU VINA DE A SPUNE CA ROMANII AU SALVAT DE LA O MOARTE SIGURA APROAPE UN MILION DE EVREI- OAMENI NEVINOVATI- CINEASTUL ROBERT ESTE DAT AFARA DE LA O INTALNIRE
    PUBLICA TINUTA LA ICR NEW YORK.
    DESCHIDETI

    ◦ http://video.google.com/videoplay?docid=-3001110215792007342#

    DESI MATERIALUL A FOST EDITAT TENDENTIOS NU APARE NICI UNDE O FRAZA IN CARE CINEASTUL NEAGA HOLOCAUSTUL,
    EL CERE SA SE RECUNOASCA FAPTUL CA DE PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMANIEI ( EXCEPTAND ARDEALUL DE NORD CARE ERA SUB CONTROL MAGHIAR ) NU A FOST TRIMIS NICI UN EVREU SPRE LAGARELE DE CONCENTRARE NAZISTE
    . EL CERE CA ACEST ‘MIRACOL AL ISTORIEI ” SA FIE CONSEMNAT IN CARTILE DE ISTORIE. CEACE A REALIZAT SOCIETATEA ROMANEASCA ALTII NU AU REALIZAT NICI CU PUTEREA GANDULUI . ROBERT HORVATH PROPUNE RIDICARII UNUI MONUMENT NUMIT " OMENIA " CARE SA CINSTEASCA ACEST
    FAPT FARA PRECEDENT IN ISTORIA CELUI DE AL DOILEA RAZBOI MONDOAL
    SI POATE IN INTREAGA ISTORIE A UMANITATII..
    DESCHDETI
    http://devanewyork.blogspot.com/
    http://www.devagallery.com/

    RăspundețiȘtergere
  2. Vă sfătuiesc să mai faceţi un sondaj să vedeţi câtă lume ştie că Sărbătorea de Paşti durează 40 de zile, de la Înviere până la Înălţare şi nu doar primele două zile puse cu roşu în calendar...

    Din păcate sărbătoarea la români a început să fie legată mai ales de masă, de toaleta special făcută la croitor, de mondenitate... Dincolo de "crucea cucernică" şi cântecul religios... nu se află mare lucru.

    Urăsc întrebarea... "Unde te duci de paşte?". Această întrebare transformă Paştele cu majusculă în paşte cu minusculă. Ne căutăm mai mult în exterior decât în interior... apoi ne mirăm că nu ne găsim.

    RăspundețiȘtergere