17 decembrie, 2007

Bugetul de stat, intre logica mijloacelor si cultura performantei

Declaratie politică
17.12. 2007

Vasile Dancu


In general, sfarsitul de an ne găseste in discutii, dispute, negocieri legate de bugetul de stat al Romaniei. In mod normal ar trebui să fie o perioadă importantă pentru planificarea politică si administrativă. In realitate, chiar si această perioadă este una care nu iese din trista anormalitatea a vietii politice de la noi. Activitatea Guvernului este luată in discutie de pe pozitiile emotionale, legate de interese inguste sau doar din punctul de vedere al unor partizanate care nu au nimic de a face cu interesul public.

Unii apreciază Guvernul pentru că le acordă protectie, altii pentru că primesc bani direct spre localitati si firmele lor de drumuri sau poduri si reabilitare de scoli, intr-o manieră absolut netranspareantă de executie bugetară. Unii sustin Guvernul de spaima uneri posibile dictaturi prezidentiale, astfel că, pe teoria răului cel mai mic, ne trezim cu sustinatori politici pentru PNL si Tăriceanu care sacrifică propriile ideologii politice doar pentru că il urasc pe Traian Basescu sau pentru că vor ca să existe un echilibru politic formal. Sunt si politicieni care selectionează doar faptele bune, dar uită totalemente esecurile politicii guvernamentale

La fel stăm si cu criticile. Primul Ministru este criticat de unii pentru că i-a eliminat de la guvernare si de altii pentru că interesele lor private le-au fost afectate. Unii il critică din altă directie politică doar pentru că este de dreapta, pentru că a impus o masură sau alta, sau pentru că nu a făcut cine stie ce proiect drag lor.

Nici sustinerile si nici criticile nu au mare valoare dacă nu se intemeiază pe o evaluare cat se poate de obiectivă. Ori atata timp cat vom discutam partinic despre admionistraţie, tara va ramâne in subdezvoltare iar politica va fi doar un zgomot demagogic iar noi, parlamentarii, ne vom păstra imagine de mutanti somnolenti ce se trezesc doar pentru a vota privilegii.

In evaluarea activităţii guvernamentale rareori folosim indicatori care să măsoare performanta si calitatea guvernarii iar in putinele cazuri cand se calculează indicatori, acestia sunt greu imposibil de obtinut dacă esti parlamentar de opozitie. De aceea, dragi colegi, dati-mi voie sa fac o pledoarie pentru folosirea indicatorilor in toate activitătile noastre, inclusiv in activitatea de planificare bugetară. Din nefericire, la noi folosirea indicatorilor de performanta este doar o vorbă si in mimetism absolut inconsistent.

Ca membri ai Uniunii Europene ar fi trebuit ca discutarea proiectului de buget pe anul 2008, să o facem intr-o logică schimbată: să trecem de la o logică a mijloacelor, la o logică a rezultatelor, adică ar fi trebuit ca in elaborarea proiectului de buget să introducem demersul performantei pentru a analiza eficacitatea politicilor publice. Din păcate, de la an la an, vorbim doar de volumul de mijloace necesare pentru un sector sau un proiect, dar nu aducem in discutie rezultatele concrete oblinute si nici cele vizate, adică eficacitatea cheltuielilor pe fiecare obiectiv.

In ţările europene cand guvernul vine in Parlament cu proiectul de buget, iar deputatii si senatorii, unde e cazul, trebuie să se pronunte asupra unui triplu aspect: trebuie sa facă o reflectie asupra directiilor strategice, să evalueze obiectivele de performantă dar si sa aprobe sistemul indicatorilor de performantă.

Fiecărui program guvernamental i se ascociază obiective iar obiectivele sunt traduse in obiective operationale. Pentru fiecare obiectiv operational se caută indicatori concreti, pertinenti si fiabili. Nu indicatori de cheltuire, ci indicatori de impact, pe termen lung, mediu si scurt, indicatori masurabili. In plus, indicatorii sunt insotiti de valori – ţintă, prin care responsabilii de program si ordonatorii de credite se obligă sa realizeze cresterea eficientei de cheltuire nu ca la noi unde Ministrul Adomnitei umblă prin tara si critică sau amenintă pe cei care nu pot sa cheltuie. Nu am auzit insă un ministru care să-si critice subalternii pentru că au cheltuit ineficient bugetul.

Din păcatem lipsa indicatorilor sau putinătatea lor, dovedesc că nu dorim să devină transparentă activitatea de luare a deciziilor si nici performanta nu ne interesează pentru că, in tarile civilizate, cultul indicatorilor inseamna cultura performantei.

Nici societatea civilă sau mass-media nu participă la la nasterea unei culturi a performantei, comentariile colorate sunt privilegiate cifrelor, iar folosirea de indicatori este prea greoaie si mai putin interesantă decat un epitet sau o cearta intre doi politicieni.

Sunt aproape sigur că opinia publică nu va exploda de curiozitate pentru evaluarea activităţii guvernului chiar dacă astăzi PSD a făcut un exercitiu public de prezentare a unei evaluări prin indicatori a guvernarii din ultimii trei ani.

O să prezint, la întamplare, câţiva indicatori care măsoară activitatea guvernului, in speranta că orice gest de acest fel ar putea să fie gest fondator pentru nasterea unei civilitatii si culturi a măsurării performantei prin indicatori concreti.
Cota unică de impozitare a adus avantaje materiale pentru numai 4,8% dintre salariaţi. Doar cei cu un salariu de peste 15 milioane ROL, adică numai 183.163 din cei 3,8 milioane de salariaţi cu normă întreagă au beneficiat cu adevărat de această măsură.
In prezentul proiect de buget se prevede alocarea a 0,02% din PIB pentru IMM-uri în 2008, de 25 ori mai puţin..decat a promis guvernul
Zero – grad de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune în 2007. România a pierdut oportunitatea de a utiliza 2 miliarde de euro de la UE în 2007 fonduri structurale. Pierderea celor 741 milioane euro pentru agricultură şi dezvoltare rurală a lăsat agricultorii în sapă de lemn.
7 din cele 8 euroregiuni de dezvoltare din România se află printre cele 15 regiuni cele mai sărace ale UE. 50% dintre localităţi au acces la reţele de apă potabilă şi canalizare.
România – pe ultimul loc la îndeplinirea criteriilor Agendei Lisabona. Doar 1,7 români din 100 participă la programele de formare permanentă. România alocă pentru cercetare dezvoltare de 3 ori mai puţin decât media UE27 şi de 5 ori mai puţin decât ţinta stabilită în cadrul Agendei Lisabona
Deficitul extern s-a accentuat, ajungând la 14% din PIB, dublul nivelului sustenabil calculat de FMI.
În 2006, importurile au fost mai mari decât exporturile cu 15 miliarde de euro.
Cei mai bogati 300 de români detin averi care reprezinta 22% din PIB ul României iar 3 milioane de români care trăiesc în sărăcie absolută;
În 2007, raportul dintre veniturile băneşti realizate de cei mai bogaţi 10% si cei mai săraci 10% din România este de 1:17 (medie pe persoană).
În perioada guvernării de dreapta 2004-2007, câştigul salarial mediu net a crescut cu 58% (de la 688 RON în dec 2004 la 1084 RON în oct 2007), iar preţurile au crescut astfel:
la energie electrică cu 19%,
la energie termică cu 63%,
la gaze naturale aproape 100%,
la apă canal salubritate au crescut cu 79%,
la transport pe calea ferată cu 61%
iar la transportul urban de călători cu 42%.

În plus preturile la carne si preparate din carne au crescut cu 60%, la pâine cu 80%, la lapte si produse lactate cu 75% iar la ulei cu 45%.

În perioada 2003-2004 pensia medie lunară a crescut cu 54%, în vreme ce în perioada 2005-2006, pensia medie lunară a crescut cu 36%

Cu cei 1,1 milioane euro pe care Guvernul i-a dat pe scrisori adresate pensionarilor, puteam plăti pensiile lunare a 22.000 pensionari agricultori (50 euro pensie medie agricultori * 22.000 = 1.100.000 euro), adică toţi pensionarii agricultori din judete precum Arges sau Prahova sau majoram cu inca 3500 numarul biletelor de odihna si tratament pentru pensionari
Mai mult de 50% dintre unităţile de învăţământ nu au fost avizate medico-sanitar;
Doar 15-20% dintre elevii din mediul rural merg la liceu şi doar 2-5% urmează studii superioare;
România se află pe ultimul loc şi la absorbţia fondurilor ISPA
Din cele peste 2,25 miliarde de euro alocate, ministerele Transporturilor şi Mediului au reuşit să absoarbă doar 11,6%, adică 262 de milioane de euro.
Numai 14% din IMM-uri deţin informaţii despre fondurile structurale europene şi despre cum pot fi accesate, faţă de o medie de 45% a companiilor europene.
66% din gospodăriile din mediul rural iau apă de la fântână, 96% nu au acces la canalizare, 85% nu au apă caldă, iar 2 milioane de agricultori rămân fără nicio formă de ajutor social in timp ce .... CIFRA ZERO domină întreaga gestiune ministerială a activităţii din agricultură. ZERO – sume accesate, până în prezent, din Fondul European pentru Dezvoltare Rurală, sume prevăzute pentru 2007 la 577 de milioane de euro. ZERO – sume accesate până în prezent din cele 202 milioane de euro prevăzute pentru perioada 2007-2013 din Fondul European de Pescuit. ZERO – sume accesate până în prezent din cele 272 de milioane de euro prevăzute pentru aplicarea măsurilor de piaţă pe acest an.


Aceste date, probabil nu vor fi destul de interesante pentru opinia publică, pentru ca sunt indicatori calculati de un partid. Nici Institutul National de Statistică nu va face publice buletine cu indicatori de performanta a guvernării, căci nici un guvern de pâna acum nu a fost interesat de un asemenea gest de transparenta, desi poate ar trebui sa începem de undeva. Colegii si de la PNL sau UDMR pot veni cu indicatori care sa avantajeze guvernul si tot ar fi un punct de pornire, o bază de discutie mult mai serioasă.

Toti indicatorii insă ar trebui să fie stabiliti ncă din proiectarea bugetară, pentrui fiecare leu cheltuit sa existe indicatori concreti de masurare a efectelor. Altfel, nimic nu se va schimba si Nicolae Ceauseascu va ramane sa conduca in topul politicienilor. Iar noi, maine si poimaine, o să votăm niste cifre de buget fără să stim nimic despre folosirea lor.

4 comentarii:

  1. Bugetul pare a intra înrt-un colţ de umbră, astăzi este regină taxa pentru primă înmatriculare. Dar nici aceasta nu este capul de afiş...
    De ce a plecat Ioan Rus? Se destramă grupul de la Cluj? Cine este favorit pentru preşedinţia PSD Cluj? Candidaţi pentru postul vacant?

    RăspundețiȘtergere
  2. Dacă s-ar egaliza cota unică de impozitare şi cu TVA-ul, adică să fie 19% în loc de 16%, ar dispărea problemele bugetare?

    RăspundețiȘtergere
  3. ptr Bibliotecaru

    Ioan Rus nu a plecat. Doar am stabilit impreuna o alta ditributie a sarcinilor intr-un an plin de campanii electorale. Nu intentionez sa candidez la acea functie.

    RăspundețiȘtergere
  4. Am înţeles şi eu câte ceva din cele declarate din partea PSD. Din păcate PSD-ul văd că îşi continuă traiectoria micilor "bobârnace".
    Pâna una alta avem în dezbatere (oarecum în premieră) pachetul de legi pentru învăţământ, pentru care am făcut un forum pentru cititorii domniei voastre.

    Iată de unde puteţi descărca şi discuta cele trei proiecte propuse pentru dezbatere de către ministerul învăţământului:
    Lege privind Statutul Personalului Didactic (proiect aflat în dezbatere publică începând cu data de 17 decembrie 2007)
    Articol nou Legea Învăţământului Superior (proiect aflat în dezbatere publică începând cu data de 17 decembrie 2007)
    Articol nou Legea Învăţământului Preuniversitar (proiect de lege aflat în dezbatere publică începând cu data de 17 decembrie 2007)

    meiproiect.forumotion.com/index.htm
    AICI este locul de dezbatere.

    RăspundețiȘtergere